Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 970/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 970/2009

Ședința publică de la 12 Octombrie 2009

Completul compus din

PREȘEDINTE: Cismaru Monica Maria JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor

- - -JUDECĂTOR 3: Vesa

- -judecător

- -grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr.62/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere că judecătorii, și planificați în ședința de judecată, s-au abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la 12 octombrie 2009.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței sub dosar nr-, reclamanții și au chemat în judecată pârâții Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției și Tribunalul Hunedoara, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:

- să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 1.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007.

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților

În motivarea cererii, reclamanții, în calitate de judecători la udecătoria Hațeg, au susținut că au fost și continuă să fie discriminați de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.

La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 Ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.

Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.

Prin nr.OG10 din 31.01.2007, articolele 1-4, au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.

Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al OG 10 face trimitere la anexele II și III la Legea 154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.

Prin nr.OG 16 din 31.01.2007, Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor.

Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.

recent Legea nr.232/2007 publicată în Monitorul Oficial 474 din 16.07.2007 pentru aprobarea nr.OG 6/2007, modificând art.39, în alin. 2 al acestuia, prevede majorări salariale în cotă de 7%, aplicată la salariul din 2006 și de 11%, cu începere de la 1 octombrie, aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici, exceptând și de această dată magistrații judecători și procurori.

Reclamanții arată astfel că au fost încălcate dispozițiile art.1 alin.2 lit. e pct.1 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin întâmpinare (fila 16) pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.

Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.

Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.

Prin Încheierea nr.43/F/CC/4.02.2008, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-, s-au admis cererile de abținere formulate de judecătorii Tribunalului Hunedoara și s-a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba.

Tribunalul Alba prin Încheierea pronunțată la 25.06.2008, a dispus în temeiul art. II alin.1 și alin.2 din nr.OUG75/2008, scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea de îndată a dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia, competentă să soluționeze pe fond pricina.

Prin sentința civilă nr. 62/2008 Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Curtea de Apel Alba Iulia, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CNCD, a admis în partea acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara, pârâții fiind obligați în solidar la plata drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, sumă ce va fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului la acțiune până la data plății, fiind respinsă acțiunea formulată împotriva pârâtului CNCD.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță s-a pronunțat mai întâi conform art. 137 cod procedură civilă asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Curtea de Apel Alba Iulia:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, instanța a apreciat-o ca nefondată, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel că conform art.282 muncii justifică calitatea procesuala, excepția fiind respinsă.

Pe fondul cauzei, s-a constatat că reclamanții, în calitate de judecători ai Judecătoriei Hațeg beneficiază de prevederile OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.45/2007.

În preambulul acestui act normativ se enunță scopul care a determinat adoptarea reglementărilor legale pe baza și în executarea cărora actul fost emis.

Astfel, OUG 27/2006 a fost adoptată având în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap. VI, pct.3.3, din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin HG 232/2005.

Prin nr.HG 232/2005 se prevedea că aspectele economice - financiare se reflectă și asupra salarizării personalului din sistemul judiciar iar garantarea independenței puterii judecătorești se realizează și prin asigurarea renumerației adecvate a magistraților, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, așa cum au fost prevăzute de lege și aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.

Conform art.3 din nr.OG 27/2006, judecătorii beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare.

Articolul 35 prevedea actualizarea prin aplicarea indexărilor, acordate în conformitate cu prevederile legale a indemnizațiilor brute.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.

Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.

Eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din OUG 27/2006.

De asemenea potrivit art.21 alin.1 din OG 137/2000 aprobată prin Legea nr.27/2004, în toate cazurile când se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporționale cu prejudiciul suferit.

Instanța reține și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 35 din OUG 27/2006 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți și a dispus obligarea în solidar a pârâților la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare.

În aplicarea principiului nominalismului monetar, instanța a dispus ca suma restantă să fie actualizată cu rata inflației până la data plății efective.

Referitor la cererile privind indexarea salarială în procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007, instanța le-a respins ca neîntemeiate, având în vedere dispoziția expresă de abrogare a art. 35 din OUG 27/2006 cuprinsă în Legea nr.45/2007, competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților nerevenind instanței de judecată, fiind o competență exclusiv a legiuitorului.

Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege 92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea 130/1999 și art. 296 din Legea 53/2003, Curtea de Apel Alba Iulia, în calitate de operator al carnetelor de muncă, va efectua cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin care a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulate de reclamanți împotriva acestei pârâte.

În recursul declarat Curtea de Apel Alba Iulia critică sentința atacată sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că această instituție nu are nici calitatea de angajator și nici o atribuție în stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor.

În drept se invocă art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.

CURTEA, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 47 din Legea nr. 304/2004, curtea de apel are calitatea de ordonator secundar de credite, precum și atribuții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale magistraților potrivit Decretului Lege nr.92/1976 modificat, așa încât având în vedere și normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, în mod corect instanța de fond a respins această excepție.

Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.

instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea nr. 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.

Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.

În consecință, în speță, Curtea de Apel Alba Iulia are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.

De altfel, trebuie remarcat că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere recurenta pârâtă are calitate procesuală pasivă, având în vedere că recurenta are calitatea de operator al carnetelor de muncă al reclamantelor.

Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurentei sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 82 din Legea nr. 168/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 62/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12.10. 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./2.11.2009

Tehnored.TM/2 EX

Jud.fond:

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIEREA NR. 260/R/CC/2009

Ședința Camerei de Consiliu din 12 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE - - - - judecător

- - -judecător

- -judecător

- - grefier

Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii, și în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin cererea depusă la dosar de către judecătorii, și s-a solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr -.

In motivarea cererii judecător arată că are calitatea de reprezentant al pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia iar judecătorii și au pronunțat hotărârea atacată cu recurs.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale,

DISPUNE

Admite cererile de abținere formulate de judecătorii, și în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 12 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

-

Grefier,

-

Președinte:Cismaru Monica Maria
Judecători:Cismaru Monica Maria, Crețoiu Victor, Vesa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 970/2009. Curtea de Apel Alba Iulia