Drepturi salariale (banesti). Decizia 108/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 108/R/27.01.2010
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta " ", cu sediul în B, str. G-ral nr. 11 bis, sector 1, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR SRL, cu sediul în B,-, - 27, etaj 4, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 92/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați (dosar fond nr-), în conflictul de drepturi intervenit în contradictoriu cu reclamanții, G, și intervenienții, IN, (prin reprezentant legal moștenitor, (prin reprezentant legal moștenitor, 2, având ca obiect "DREPTURI ".
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: cererea este la primul termen de judecată fixat ca urmare a repunerii pe rol a cauzei formulată de recurentă, fiind legal motivată și scutită de taxă judiciară de timbru; prin cererea depusă la dosar societatea recurentă, prin lichidator judiciar reprezentat prin avocat, a solicitat judecarea cauzei în lipsă; la dosar s-au depus concluzii scrise de apărătorul ales al intimaților - reclamanți și intervenienți, avocat, însoțite de copie extras din contractul colectiv de muncă pe anul 2006, după care:
Față de cererea de suspendare a executării hotărârii recurate până la soluționarea cererii de recurs, formulată în cadrul precizărilor depuse de recurentă prin apărător la termenul de judecată din 31.03.2010, Curtea apreciază că nu se mai impune soluționarea acesteia apreciind cauza în stare de judecată.
Întrucât prin concluziile scrise primite la dosar la data de 03.12.2009 recurenta-pârâtă SC SA Bar enunțat la excepțiile privind necompetența teritorială a Tribunalului Galați și a neconstituționalității prevederilor legale cuprinse în art. 298 alin. 2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4) și 5), art. 73 alin. 3) lit. p) și art. 79 alin. 1 din Constituția României, revizuită, Curtea urmează a lua act de punctul de vedere al recurentei privind renunțarea la invocarea excepțiilor.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă de către societatea recurentă, declarând închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă, o reține în pronunțare.
CURTEA
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Galați sub nr- din 29.10.2008, reclamanții, G, au solicitat ca pârâta SC SA B, să fie obligată pentru perioada 2005 - 2007 la plata drepturilor bănești datorate pentru sărbătorile de Paști și C, actualizate cu rata inflației, cu plata unor daune morale generate de conduita angajatorului care nu a respectat clauzele contractului colectiv de muncă. La judecarea litigiului, s-a solicitat ca suma datorată să fie actualizată până la data plății.
În motivarea cererii, s-a susținut că, în calitate de salariați ai societății pârâte au fost prejudiciați prin neacordarea drepturilor bănești prevăzute de art. 168 din Contractul colectiv de muncă, încheiat la nivelul societății.
În drept, s-a invocat art. 236, 243, 283 din Codul muncii, prevederile contractelor colective de muncă.
La data de 17.11.2008 în cauză s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către, prin care au solicitat obligarea pârâtei la plata primelor de Paști și de C aferente perioadei 2005-2007, cu plata de daune morale.
La data de 16.12.2008 s-a formulat o nouă cerere de intervenție în interes propriu cu același obiect de către, (prin reprezentant legal - moștenitor ), (prin reprezentant legal - moștenitor ), i,.
Poziția pârâtului - întâmpinarea
Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanța și nu a formulat întâmpinare, dar la solicitarea instanței a depus contactele colective de muncă pe anii 2004-2007 în extras. Nu a contestat calitatea de salariați a reclamanților și a intervenienților.
Sentința civilă nr. 92/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați
Prin sentința civilă nr. 92 din 19.01.2009 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, și cererile de intervenție formulate de intervenienții, (prin reprezentant legal - moștenitor ), (prin reprezentant legal - moștenitor ), i, și a obligat pârâta SC SA B să plătească intervenienților și reclamanților primele de Paști pentru anii 2006 și 2007 și primele de C pentru anii 2005, 2006 și 2007, actualizate la rata inflației cu începere de la data nașterii dreptului material și până la data plății efective și plata sumei de 2150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A respins excepția prescripției dreptului la acțiune și cererea de acordare a primei de Paști pe anul 2005 ca fiind prescrisă și a respins ca nefondat capătul de cerere privind plata daunelor morale.
Considerentele sentinței pronunțată de instanța de fond
Tribunalul a reținut că, avându-se în vedere că reclamanții și intervenienții au lucrat la societatea pârâtă în perioade diferite, dreptul pretins prin prezenta cerere a fost analizat generic, urmând ca pârâta să procedeze la punerea în executare cu luarea în considerare a perioadei lucrate și a vechimii în muncă pentru fiecare salariat.
Potrivit art. 287 din Codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Deși instanța a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a depune întâmpinare, acesta nu s-a apărat și nu a contestat calitatea de salariați a părților și respectiv temeinicia pretențiilor deduse judecății.
Potrivit art. 198 din CCM la nivel de unitate, se prevede că salariații beneficiază, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate. Potrivit art. 236 al. 4 din Codul muncii, contractul colectiv de muncă constituie legea părților.
Între părți s-a încheiat contractul colectiv de muncă care, la art. 168, acordă salariaților o primă cu ocazia sărbătorilor de Paști și de
Pentru anul 2003 părțile au convenit ca aceste drepturi să fie incluse în salariul de bază.
CCM pe anul 2004, 2005, 2006, 2007 menține acordarea acestor prime dar nu mai menționează faptul că acestea se includ în salariul de bază. Având în vedere că dispoziția referitoare la includerea primelor de Paști și C în salariul de bază a avut caracter expres și a fost limitată numai la anul 2003 se constată că în perioada 2004-2007 salariații erau îndreptățiți să primească distinct prime de Paști și
Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 dreptul material la acțiune se prescrie în trei ani.
În cauză, față de data la care a fost promovată acțiunea - 29.10.2008 s-a constatat că prima de Paști pentru anul 2005 este prescrisă. Dreptul de a obține această primă s-a născut cel mai târziu în luna iunie 2005.
Intimata nu a făcut dovada plății acestor drepturi și nici nu a invocat nici un motiv pentru care nu le-a acordat. În consecință, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata primelor de Paști pe anul 2006 și 2007 și la plata primei de C pe anii 2005-2007.
În ceea ce privește problema actualizării cu indicele de inflație, potrivit dispozițiilor art. 161 alin. 4 din Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Actualizarea cu inflația urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești.
Actualizarea operează în temeiul legii, de îndată ce creditorul a solicitat-o, fie instanței, fie executorului judecătoresc, și a probat întârzierea executării obligației bănești independent de dovedirea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile.
Soluția actualizării cu indicele de inflație are în vedre principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 cod civil potrivit căruia daunele interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit.
Suma rezultată din actualizarea în raport cu rata inflației, a reparat integral prejudiciul rezultat din întârzierea plății și astfel riscul devalorizării leului a fost pus în sarcina debitorului.
Acordând suma actualizată, instanța a dat efecte și clauzei de impreviziune urmărindu-se ca dauna efectiv creată prin devalorizarea monedei naționale să fie acoperită.
În ceea ce privește daunele morale, Tribunalul a constatat că reclamanții nu au dovedit că au fost lezați în drepturile personale nepatrimoniale, condiție obligatorie pentru aplicarea art. 998-999 Cod civil. Având în vedere și faptul că prin prezenta soluție au fost despăgubiți integral și efectiv, a respins ca nefondat acest capăt de cerere.
Având în vedere că dreptul la primele de Paști și C au fost acordate generic prin prezenta hotărâre, pârâta urmează a face plata cu luarea în considerare pentru fiecare angajat a perioadei lucrate, a vechimii în muncă, precum și a celorlalte criterii prevăzute de art. 168 din contractul colectiv de muncă.
Recursul declarat de pârâta SC SA
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC SA B criticând soluția instanței de fond sub următoarele aspectul temeiniciei și nelegalității susținând că primele solicitate de reclamanți și intervenienți au fost incluse în salariu așa cum rezultă din carnetele de muncă.
Prin precizările depuse la data de 31.03.2009 de recurenta-pârâtă SC SA B prin avocat a susținut următoarele:
Consideră că instanța de fond a analizat doar prevederile art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă pe anul 2003, prelungit prin actele adiționale nr. 1, 2, 3, 4, însă nu a făcut nici o referire la alin. 2 al aceluiași articol, la actele adiționale încheiate ulterior, și nici faptul că pentru anii 2004 - 2005, nu s-au încheiat alte contracte colective de muncă la nivel de unitate, cel din 2003 păstrându-și valabilitatea până în anul 2007; în Contractul colectiv de muncă din 2008 s-a precizat că aceste drepturi salariale au fost introduse în salariu începând cu 2003.
Privind desfășurarea cronologică a evenimentelor, contractul colectiv de muncă al pârâtei pentru anul 2003, nr. 9002/31.10.2003, și-a prelungit valabilitatea pentru anii 2004 și 2005, conform prevederilor art. I din actele adiționale 1 și 2 la acesta.
În actul adițional nr. 3, înregistrat la a Municipiului B sub nr. 3078/04.05.2006, la pct. 36 se prevede expres:
"Se modifică alineatul 3 al art. 168 și va avea următorul cuprins:
Art. 168. (2) În anul 2003, suplimentările salariale de la alineatul (1) al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Se poate observa că în cursul anilor 2004 - 2007, contractul colectiv de muncă al pârâtei a rămas neschimbat, iar în 2008 s-a prevăzut expres ca aceste drepturi nu se mai acordă.
În această situație se dovedește faptul că drepturile suplimentare au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat în anul 2003, iar pentru anii următori nu au mai fost încheiate alte contracte colective de muncă la nivel de unitate care să modifice sau să completeze dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă al pârâtei pe 2003 sau să prevadă o modalitate de acordare a acestor drepturi.
Fiind incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, începând cu anul 2003, aceste salarii s-au menținut în anii următori, majorările salariale anuale acordate având ca bază de pornire exact salariul de bază așa cum a fost majorat prin acordarea drepturilor suplimentare.
În cauză trebuie analizat acest art. 168 în întregime, avându-se în vedere ambele alineate, și nu o interpretare trunchiată. Convenția părților contractante, și deci voința lor reală, o reprezintă întreg art. 168 și nu doar un alineat al acestuia.
În cadrul acestor precizări a formulat și cerere de suspendare a executării hotărârii recurate iar în cazul în care instanța de recurs nu va dispune suspendarea a solicitat întoarcerea executării.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând recursul declarat de recurentă, atât pe baza motivelor arătate de aceasta, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 304 și 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat între SC SA B și salariați, reprezentați de, înregistrat la municipiul B sub nr. 9002/31.10.2003, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC SA.
Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, pentru anul 2003, suplimentările de la alineatul 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Problema ce se pune în discuție este acordarea primelor de Paști și C în perioada 2005 - 2007.
Astfel, prin art. I din actele adiționale nr. 1, 2, 2 și 4 la contractul colectiv de muncă nr. 9002/31.10.2003, s-a prelungit valabilitatea contractului colectiv de muncă înregistrat la B cu nr. 3193/2004 pentru anii 2005 - 2006.
Contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 - 2005mențin textul alineatului 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut doar alineatului 2 în sensul că " în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Analizând art. 168 alineatele 1 și 2 din contractul colectiv de muncă pe anii 2004 - 2006, rezultă că recurenta nu a mai prevăzut că suplimentările prevăzute la alineatul 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum s-a prevăzut în mod expres în contractul colectiv de muncă încheiat în anul 2003, ci se deduce că vor fi acordate în mod separat, nefiind parte componentă a salariului de bază, așa cum susține recurenta.
De asemenea, din modul de redactare al art. 168 al contractului colectiv de muncă pe anii 2004 - 2006, rezultă o contradicție între alineatele 1 și 2 în sensul că, deși la alineatul 1 se prevede că, pentru acordarea primelor se vor negocia modalitățile de acordare cu 15 zile înainte de fiecare eveniment, la alineatul 2 se face referire doar la modalitatea de acordare din 2003 fără a se preciza și modalitatea de acordare pentru anii în discuție.
În consecință, în cazul recurentei SC SA, modalitatea de acordare a primelor prin includerea în salariul de bază a fost prevăzută doar pentru anul 2003, folosindu-se verbul la timpul trecut și expresia "înanul 2003 " și nu "dinanul 2003 ".
În ceea ce privește sumele acordate de instanța de fond acestea sunt sume brute, chiar dacă instanța nu a precizat expres aceasta și din ele vor fi plătite toate salariile către stat, respectiv impozitul și celelalte contribuții. Chiar dacă recurenta nu este de acord cu cuantumul sumei acordate punctual nu arată prin motivele de recurs în ce sens s-a greșit la calcul de prima instanță.
Privitor la celelalte critici aduse de recurentă în referire la aspectul că este cunoscută practica Curții în ce privește astfel de litigii nu poate fi reținută de instanța de recurs această critică. A avea o practică unitară, previzibilă se constată că aceleași probleme de drept înseamnă tocmai a respecta art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în cauzele Beian contra României, și împotriva României sau, și alții împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului arată că divergențele de jurisprudență constituie în sine consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond. Respectarea articolului 6 din Convenție înseamnă însă că în fața unei ultime instanțe, la care hotărârea rămâne irevocabilă și nu mai există vreo altă cale de atac, să poată fi consacrată practica acesteia dacă se apelează la un specialist. A avea o practică unitară înseamnă tocmai a înlătura incertitudinea jurisprudențială și aceasta mai ales în sistemul nostru de drept în care nu avem un mecanism capabil și suficient de rapid pentru a asigura o practică coerentă.
Cum motivele de recurs nu vizează și alte aspecte și față de considerentele expuse mai sus apreciem că recursul declarat este nefondat iar conform art. 312 Cod procedură civilă urmează a fi respins recursul declarat de pârâta SC " " SA B prin administrator judiciar SRL împotriva sentinței civile nr. 92/19.01.2009 a Tribunalului Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
CU OPINIE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta " ", cu sediul în B, str. G-ral nr. 11 bis, sector 1, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR SRL, cu sediul în B,-, - 27, etaj 4, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 92/19.01.2009 a Tribunalului Galați (dosar fond nr-).
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 27 Ianuarie 2010.
JUDECĂTOR 1: Mihaela Neagu | JUDECĂTOR 2: Alina Savin |
Grefier, |
CU OPINIA SEPARATĂ A JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
în sensul:
ADMITERII recursului declarat de pârâta " ", cu sediul în B, str. G-ral nr. 11 bis, sector 1, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR SRL, cu sediul în B,-, - 27, etaj 4, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 92/19.01.2009 a Tribunalului Galați (dosar fond nr-) și RESPINGERII acțiunii ca nefondată.
MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE
Spre deosebire de colegii mei, consider că acțiunea formulată de reclamanți este nefondată și trebuia respinsă, recursul declarat de societatea pârâtă fiind întemeiat, din următoarele considerente:
Prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate s-a stabilit că salariații societății pârâte beneficiază de prime cu ocazia sărbătorilor de Paști și de
Prin actele adiționale încheiate ulterior, aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, începând cu anul 2003.
Ulterior s-a negociat doar asupra salariului de bază ca întreg, fără ca primele să mai fie individualizate distinct.
Faptul că aceasta a fost intenția părților la momentul încheierii actului adițional este confirmat și de nota comisiei paritare a SA, semnată inclusiv de reprezentantul salariaților -.
Potrivit art. 977 Cod civil "Interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor", iar intenția acestora este arătată chiar de semnatarii contractului colectiv de muncă.
În consecință, nu se poate reține că reclamanții nu și-au primit drepturile cuvenite, ci acestea au fost acordate conform voinței semnatarilor CCM, prin includerea lor în salariul de bază.
Președinte,
opinie majoritară: - -/24.02.2010
opinie minoritară: - -/24.02.2010
: 7 ex.//11 Martie 2010
Fond: /
Asistenți judiciari: C-tin/
Comunicat: 5 ex.//12.03.2010
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
