Drepturi salariale (banesti). Decizia 1128/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr. 1128

Ședința publică din data de 16 iunie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Pigui

JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și Tribunalul Prahova, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 718 din 29 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimații reclamanți, - I, -, toate cu domiciliul ales în Câmpina-, jud. P, intimații pârâți Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în municipiul P,-, jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Recursuri scutite de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenții pârâți Ministerul Justiției și Tribunalul Prahova în cuprinsul motivelor de recurs formulate au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată iar după deliberare, a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții, - I, - Și toți cu domiciliul ales la udecătoria Câmpina, în contradictoriu cu pârâții Statul Român reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Prahova și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova să le achite sumele corespunzătoare sporului de lucru la calculator de 15 % calculat la salariul de bază brut începând cu data de 1 aprilie 2006 și în continuare atâta timp cât vor îndeplini funcția de magistrați, actualizarea acestor sume începând cu 1 aprilie 2006 și până în momentul plății efective, plata dobânzilor legale pentru sumele restante conform art.3 din OG nr. 9/2000 și efectuarea mențiunilor corespunzătoare in cărțile de muncă.

In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că deși pentru magistrați munca la calculator reprezintă necesitate zilnică, ținând cont de efectele pe termen ale unei asemenea activități, cu toate acestea legiuitorul, prin Legea nr. 303/2004 nu recunoscut riscurile mari la care aceștia sunt expuși și nici dreptul la sporul salarial de lucru la calculator de 15 % din salariul de bază.

Au mai susținut reclamanții, că prin neplata sporului de lucru la calculator către magistrați s-au încălcat principiile nediscriminării și al egalității în fața legii precum și al egalității în drepturi, defavorizând magistrații în raport cu ceilalți salariați bugetari, funcționari publici.

Pârâtul Tribunalul Prahovaa formulat întâmpinare, prin care solicitat respingerea acțiunii întrucât judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la indemnizație de încadrare brută lunară stabilită in raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004 republicată; pe baza valorii de referință sectorială și coeficienților de multiplicare prevăzuți de anexa care face parte integrantă din aceasta ordonanță, și beneficiază de spor de fidelitate, spor de vechime în muncă, spor de condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.

Pârâtul Ministerul Justiției formulat întâmpinare, prin care solicitat respingerea acțiunii, arătând că sporul de calculator la care se referă reclamanții nu reprezintă altceva decât reglementare sporului pentru condiții de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct, așa cum afirmă aceștia, spor care de altfel nu este reglementat prin nici un act normativ.

La data de 30.01.2008, pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTI formulat întâmpinare, prin care solicitat respingerea acțiunii întrucât prin atribuțiile lor, prin modul de desfășurare concret activității judiciare nu se poate trage concluzia că reclamanții se află într- situație similară cu personalul din alte sectoare de activitate invocate în acțiune pentru se socoti discriminați și in consecință îndreptățiți la primirea sporului cerut.

Prin întâmpinarea formulată la data de 4.02.2008, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP P invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât acesta, cât și Ministerul Justiției sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit art. 47 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice " creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite."

Prin sentința civilă nr.718 din 29 februarie 2008, Tribunalul Prahovaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei Si Finanțelor - Prin Direcția Generală A Finanțelor Publice,invocata prin întâmpinare, a respins acțiunea față de acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâții la plata către reclamanți sporului de 15 % din salariul de bază brut pe perioada 1 aprilie 2006- în continuare, sume ce vor fi actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective.

Totodată, a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a reținut că răspunzător de realizarea prevederilor bugetare și repartizarea ordonatorilor principali de credite sumelor de la bugetul de stat conform destinațiilor bugetare, este Guvernul României.

Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza disp. art.137 pr.cviilă a respins acțiunea împotriva acestui pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că acțiunea este întemeiată pentru considerentele următoare:

Reclamanții, în calitate de magistrați în cadrul Judecătoriei Câmpina, deși sunt obligați să-și desfășoare activitate ce presupune utilizarea zilnică a calculatorului, legiuitorul fără ține cont de efectele pe termen ale unei asemenea activități, prin Legea nr. 303/2004 nu au recunoscut riscurile la care sunt expuși și nici dreptul la sporul salarial de lucru la calculator de 15 %.

Prin neacordarea sporului de lucru la calculator către magistrați, au fost încălcate principiile nediscriminării și al egalității în fața legii precum și al egalității în drepturi, defavorizându- astfel în raport cu ceilalți salariați bugetari, funcționari publici care primesc acest spor în urma unor aprobări ordonatorilor principali de credite, prin dispoziția conducătorilor unităților respective sau prin intermediul unor convenții / acorduri.

A mai reținut instanța de fond că au fost încălcate, de asemenea, prevederile art.7 din Declarația Universală Drepturilor Omului, ce fac parte din dreptul intern, potrivit cărora " toți oamenii sunt egali în fața legii și au dreptul fără deosebire la o protecție egală legii", " toți oamenii au dreptul la protecție egală împotriva oricăror discriminări care încalcă Declarația și împotriva oricăror provocări la astfel de discriminare.

Discriminarea categoriei profesionale magistraților rezultă și din art.1 din protocolul 12 la Conventia Europeană Drepturilor Omului potrivit căruia: 1. Dreptul de te bucura de oricare din drepturile prevăzute de lege, trebuie asigurat fără nicio discriminare. 2. Nimeni nu poate face obiectul unor discriminări, bazate pe oricare din motivele menționate în paragraful 1 din partea unei autorități publice.

Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza prevederilor OG nr. 137/2000, ale art. 142 si 269 din Codul Muncii, a admis acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova să achite reclamanților sumele corespunzătoare sporului de lucru la calculator de 15 % calculat la salariul de bază, începând cu 1 aprilie 2006 și în continuare cât vor îndeplini funcția de magistrați, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație până în momentul achitării sumelor respective iar în baza disp.art.3 din legea nr. 92/1976 a dispus obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Prahova.

Recurentul-pârât Ministerul Justiției a solicitat admiterea căii de atac și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate,apreciind că sunt incidente motivele de casare prev. de art. 304 alin.1 pct.4 și 9 proc. civ.

Astfel, drepturile salariale pretinse de reclamanți nu sunt prevăzute de actul normativ incident în materia salarizării magistraților,respectiv OG. Nr.27/2006, condiții în care prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.

De asemenea,capătul de cerere privind acordarea acestor drepturi și pentru viitor e inadmisibil întrucât se referă la un drept care nu s-a născut.

Totodată,a susținut că în cauză nu are calitate procesuală pasivă,raportat la temeiul admiterii acțiunii-discriminarea față de alte categorii profesionale din domeniul sănătății,personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție,etc.precum și la atribuțiile pe care art. 1 alin. 1 din HG. nr. 83/2005 le reglementează pentru Ministerul Justiției,acesta neavând prerogative de legiferare,singura autoritate legislativă fiind Parlamentul României. A precizat că această excepție subzistă și cu privire la capătul de cerere referitor la efectuarea mențiunilor privind acest spor în carnetele de muncă,ale reclamanților,obligație ce revine,potrivit legii,tribunalelor,respectiv curților de apel,condiția fiind aceea ca dreptul respectiv să fie reglementat de lege,cerință neîndeplinită în speță.

A mai susținut recurentul-pârât că sporul de calculator pretins de intimații-reclamanți nu e un spor distinct,ci o reglementare sub nomen juris propriu a sporului pentru condiții deosebite de muncă,grele,vătămătoare sau periculoase prevăzut anterior de art. 30 din OUG nr. 177/2002 și preluat de art. 7 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor,procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției,spor pe care intimații-reclamanți îl primesc și care poate fi acordat o sigură dată ci nu ori de câte ori se constată existența câte unui factor nociv.

În motivarea recursului declarat recurentul-pârât Tribunalul Prahovaa arătat că,în condițiile în care sporurile de care beneficiază magistrații sunt expres reglementate de OG nr. 177/2002,printre acestea nefiind prevăzut și sporul în discuție,și câtă vreme sunt respectate prevederile Legii nr. 319/2006 și ale HG nr. 1028/2006 în materia protecției muncii, acte normative care nu prevăd acordarea lui,și nici beneficiul de zile suplimentare la concediul de odihnă, sentința recurată e neîntemeiată.

Pe de altă parte, prin neacordarea acestuia nu se încalcă principiul nediscriminării raportat la personalul din alte instituții,dat fiind că în privința lor e reglementat un alt sistem de salarizare și alte sporuri, justificate de complexitatea lucrărilor din respectivele domenii și de echipamentele utilizate.

A mai susținut că înseși Curtea Constituțională, prin decizia nr. 447/2005, a statuat că legiuitorul are dreptul să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau sporurilor personalului retribuit de la bugetul de stat,judecătorul nefiind îndrituit să completeze sau să modifice un act normativ, ci doar să interpreteze și să aplice legea.

De asemenea,a mai precizat că prin acordarea unor drepturi care nu sunt prevăzute de lege instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești și că nu se poate reține că prin neacordarea sporului de calculator e încălcat principiul legal al nediscriminării deoarece intimații-reclamanți beneficiază de sporul de 15% pentru condiții grele.

Curtea,examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate,dar și sub toate aspectele conform art. 3041proc. civ. constată că recursurile sunt fondate din considerentele ce se vor arăta în continuare:

Este adevărat că potrivit art. 5 alin. 5 Codul muncii în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și toți angajatorii, fiind interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, dispoziții legale similare fiind prev. și de OG 137/2000 Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și numeroase alte acte normative, problema în cauză fiind aceea de a stabili în ce măsură situația invocată de intimații-reclamanți constituie o discriminare.

Sub acest aspect, trebuie reținut cu valoare de principiu că prin decizia nr.447/2005 a Curții Constituționale s-a stabilit că nu există discriminare și că este dreptul legiuitorului să stabilească criteriile de determinare și cuantumul indemnizației, precum și sporurile acordate personalului bugetar.

Cu alte cuvinte, egalitatea de tratament a salariaților nu se confundă cu egalitarismul și reglementarea diferită a modului de salarizare a personalului bugetar are ca fundament condițiile specifice fiecărui sector de activitate.

Este adevărat că, în prezent, în toate domeniile vieții sociale, implicit în cazul raporturilor de muncă, utilizarea uzuală a computerelor este prezentă, dar aceasta nu înseamnă în mod mecanic și acordarea indiferent de situație a unui spor pentru lucrul la calculator fiecărui salariat.

De menționat în acest sens faptul că unul din elementele specifice cu relevanță în speță îl constituie fișa postului, cu alte cuvinte suma sarcinilor pe care trebuie să le îndeplinească salariatul, ori în ceea ce o privește pe reclamanți nu există nicio dispoziție cu caracter obligatoriu în sensul că magistratul trebuie să-și desfășoară activitatea numai prin intermediul computerului.

În plus, așa cum a arătat Ministerul Justiției prin cererea de recurs,acest spor pentru lucrul la calculator trebuie raportat la sporul pentru condiții de muncă grele și vătămătoare sau periculoase, deoarece diferența dintre acestea este aceea ca de la gen la specie, specia fiind sporul solicitat de reclamanți, care în mod evident se include în sporul general privind condițiile de muncă grele și vătămătoare, spor pe care reclamanții îl primesc și îl primeau la data introducerii acțiunii.

Așa fiind recursurile se privesc ca fondate și,în baza art.312 cod proc. civilă urmează a fi admise și a se dispune modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii formulate de reclamanți față de pârâții Ministerul Justiției,Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și Tribunalul Prahova, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 718 din 29 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimații reclamanți, - I, -, toate cu domiciliul ales în Câmpina-, jud. P, intimații pârâți Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în municipiul B,-, sector 5 și Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în municipiul P,-, jud.

Modifică în parte sentința și pe fond respinge ca neîntemeiată acțiunea față de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iunie 2008.

Președinte JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena

- - - - - -

Fiind în concediu de odihnă Fiind în concediu de odihnă

se semnează de către se semnează de către

președintele instanței președintele instanței

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Număr de notificare 3120

Tehnored.MP/MD

2ex/08.07.2008

dosar fond - Trib.

-

Președinte:Cristina Pigui
Judecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 1128/2008. Curtea de Apel Ploiesti