Drepturi salariale (banesti). Decizia 1138/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
URTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1138
Ședința publică de la 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Unitatea Medico-Socială ca succesor în drepturi a Unității Medico Sociale împotriva deciziei civile nr. 328 din 27.02.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimata -, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al șaptelea termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar concluzii scrise de către recurenta Unitatea Medico-Socială. Nu s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța respinge ambele excepții invocate de intimată. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a Medico Sociale constată că parte în dosar ca urmare a hotărârii nr.160/24.06.2009 a Consiliului Județean I este ca și succesor în drepturi a acestuia Unitatea Medico-Socială. Sens în care modifică citativul în sensul că singura care stă în judecată este Unitatea Medico-Socială. Pe aceleași motive respinge și excepția lipsei calității procesuale active a Unității Medico-Sociale. Mai constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru intimata - solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală. Arată că recurenta nu a depus la dosar înscrisurile invocate. Depune concluzii scrise la dosar. Cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise. După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la nr- reclamanta Unitatea Medico-Socială a chemat în judecată pe pârâta - solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 428.763.371 lei, cu titlu de daune constând în: 43.327.436 - lipsuri în gestiune, 23.965.935 lei avansuri spre decontare nejustificate; 361.470.000 lei - reprezentând plăți în numerar din casierie din veniturile proprii ale unității, fără nici aprobare.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că --, îndeplinit în anii 2004 și 2005 funcția de administrator cu gestiune la Unitatea Medico-Socială, funcție în care avea ca atribuții administrarea unității - constând în atribuții ce trebuiau să asigure funcționarea în bune condiții unității prin aprovizionarea cu mijloace materiale și bănești necesare cheltuielilor cu reparațiile, asigurarea cu medicamente a asistaților, plata salariilor, îndeplinirea obligațiilor față de bugetul de stat și al asigurărilor sociale, gestionarea magaziilor de materiale de întreținere și gospodărești, magaziei de alimente și altele.
În toată această perioadă pârâta a săvârșit mai multe abateri, cum ar fi: neîntocmirea documentelor justificative pentru primirea și eliberarea din magazie valorilor materiale; eliberarea din magazie de diverse materiale fără să întocmească documentele justificative; eliberarea de alimente etc. din magazie fără să întocmească bonuri de consum și fără să întocmească lista zilnică de alimente; ridicarea din casierie unor diverse sume de bani cu titlul de avansuri spre decontare, dar fără le mai justifică; virarea cu de la sine putere sumei de 361.470.000 lei vechi, din veniturile proprii ale unității, în contul Consiliului Local al Primăriei, neconducerea timp de 1(unu) an registrului de casă în care să fie înregistrate zilnic operațiunile de încasări și plăți; înregistrarea la plăți sumei de 45.000.000 lei vechi reprezentând al 13-lea salariu pe anul 2004, dar fără a ordonanța statele de plată și fără se înregistra semnătura unor îndreptățiți.
Toate aceste neglijențe au condus la păgubirea Unității Medico-Socială cu suma totală de 428.763.371 lei vechi, pentru care credem că pârâta se face direct răspunzătoare. Constatarea pagubei s- făcut la inventarierea anuală cu proces-verbal nr. 29/27.01.2006, debitul fiind preluat în bilanțul contabil încheiat la data de 31.12.2005.
Prin sentința civilă nr.328 din 27.02.2009 Tribunalul Iași respinge acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Medico - Socială, în contradictoriu cu pârâta -. Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 1600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că pârâta - - fost angajată la Unitatea Medico-Socială pentru o durată de 3 luni, pe perioada 01.03.2004 - 01.06.2004 în funcția de administrator, conform contractului individual de muncă nr. 21/2004.
În fișa postului se menționează ca atribuții: participă la lucrările de întocmire planurilor financiare și la corelarea acestora cu celelalte planuri, are calitatea de președinte al comisiei de inventariere, asigură baza materială necesară funcționării unității.
Potrivit dispozițiilor art. 270(1) Codul muncii răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Pentru exista posibilitatea antrenării răspunderii patrimoniale angajatului este necesar să existe un contract valabil, un prejudiciu, un fapt generator constând în neexecutarea sau executarea necorespunzătoare, din culpă contractului și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
În raportul comisiei de cercetare înregistrat la nr. 127/12.05.2006 la Unitatea Medico-Socială, se reține că în calitate de gestionar, pârâta -, eliberat din magazie diverse valori materiale, fără avea documente de ieșire justificative legal întocmite sau întocmite ceea ce determinat la finele anului 2004 cât și la sfârșitul lunii iunie 2005 să nu poată justifica alimente și materiale de întreținere și gospodărire în valoare de 43.327.436 lei vechi. La interogatoriu, pârâta recunoscut că eliberat din magazie materiale și alimente sub supravegherea bucătăresei asistentei șefe și directoarei.
Unitatea nu făcut dovada predării gestiunii către pârâtă și nici nu depus la dosar dovezi privind inventarierea de la finele anului 2004 sau în luna iunie 2005.
În ceea ce privește suma de 23.965.935 lei, reținută în raportul comisiei de cercetare din 12.05.2006, ca fiind eliberată nelegal din casierie, pentru cheltuieli materiale și deplasări aferente anului 2005, instanța reține că nu s- făcut dovada că pârâta a fost încadrată în cursul anului 2005 în funcția de casier și care erau atribuțiile din fișa postului pentru această funcție.
Se mai reține în raportul din 12.05.2006 că în perioada 01.03.2004 - 18.03.2005 registrul de casă fost întocmit de către contabilul unității și nu de către casier, în multe cazuri este nesemnat de casier și uneori nici de contabil iar în perioada 18.03.2005 - 31.05.2005 registrul de casă nu s- întocmit deloc.
La interogatoriu, pârâta recunoscut că ținut împreună cu contabila registrul de casă, dar din probele administrate nu rezultă că intra în atribuțiile sale de serviciu ținerea acestui registru.
În ceea ce privește susținerea angajatorului referitoare la virarea sumei de 361.470.000 lei vechi în contul Primăriei comunei, instanța reține că nu s-au făcut dovezi din care să rezulte că pârâta dispus în acest sens.
La dosar fost depus procesul-verbal privind rezultatele inventarierii patrimoniului la data de 31.12.2005, dar nu au fost depuse și dovezi din care să rezulte dacă pârâta avea calitatea de gestionar, ce conținea gestiunea acesteia și modul efectiv în care s- desfășurat inventarierea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Unitatea Medico - Socială, considerând-o nelegală și netemeinică.
Motivează recurenta că argumentele instanței de fond vin în contradicție cu probele cauzei. Intimata - a fost angajată pe postul de administrator la Unitatea Medico - Socială, exercitând în fapt și atribuții de gestionare a alimentelor, materialelor, chimicalelor și a altor materiale consumabile, precum și atribuții de casierie, în sensul /1969, fapt recunoscut de aceasta la interogatoriu. Nu se impunea dovada predării gestiunii la angajare, deoarece intimata a pornit în gestiune de la zero și nu prin predarea unei gestiuni anterioare.
Mai motivează recurenta că intimata a fost invitată să participe la efectuarea inventarului în luna iunie 2005, prin adresa nr.10750/28.06.2005, cu confirmare de primire prin poștă, întocmită în baza deciziei nr.26/24.06.2005. Întrucât intimata nu a răspuns invitației s-a emis o nouă decizie, cu nr.788/01.07.2005, în baza căreia s-a efectuat predarea-primirea gestiunii, în lipsa acesteia. Din comisie a făcut parte și un delegat de la Primăria, însă nu a participat noul contabil, așa cum susține instanța de fond.
Inventarierea generală a patrimoniului s-a făcut în conformitate cu 1753/2004 de către comisia numită prin decizia nr.188/12.12.2005. La acest inventar a participat doar pentru instruirea comisiei de urmărire și coordonare a executării corecte a inventarierii și nu la inventarierea faptică, pe locuri.
Mai motivează recurenta că, este în contradicție cu probele cauzei respingerea cererii de obligare a intimatei la plata sumei de 23.296.000 lei reprezentând contravaloarea unor cheltuieli materiale și deplasări pentru anul 2005. Intimata a exercitat funcția de casier, chiar dacă în contractul de muncă și fișa postului nu s-au făcut mențiuni în acest sens. Exercitarea atribuțiilor specifice funcției de casier rezultă din adresa nr.-/26.03.2004 către Trezoreria I, permisul nr.336 emis de, vizat pe anii 2004 și 2005. La interogatoriu intimata a recunoscut că a ținut registru de casă alături de contabilul unității. În acest condiții este răspunzătoare pentru plățile făcute necuvenit (suma de 23.296.000 lei, precum și suma de 3.000.000 lei al 13 -lea salariu al unui angajat).
Mai motivează recurenta că, în mod greșit a respins instanța cererea de obligare a intimatei la plata sumei de 361.470.000 lei, ce reprezintă o plată nedatorată făcută în contul Primăriei, în loc de a fi depusă în contul unității, ca reprezentând venituri proprii obținute conform HG412/2003. Dovada acestei pretenții sunt tabele de încasare și chitanțele de răspuns cu sumele încasate pe fiecare asistat, foaia de vărsământ cu chitanță în Trezoreria I, ce necesită doar semnătura casierului, și nu a conducerii ori a contabilului. De asemenea, intimata recunoaște în fața comisiei de audit, la data de 13.09.2005 că a dispus de această sumă la indicația contabilei primăriei, iar nu a conducerii unității.
Mai arată recurenta că instanța nu a ținut cont de raportul de audit nr.75/08.05.2006 întocmit de expertul independent.
A depus la dosar înscrisuri și concluzii scrise.
Intimata - nu a formulat întâmpinare, nu a depus la dosar înscrisuri. A invocat ca motive de ordine publică excepțiile lipsei calității procesual active a Unității Medico - Sociale și a Unității Medico - Sociale, soluționate în ședința publică din data de 04.02.2009.
Examinând probele cauzei în raport de motivele de recurs invocate, apărările intimatei și dispozițiile legale aplicabile Curtea reține următoarele:
Potrivit <LLNK 11969 22 10 702 24 29>art. 24 din Legea nr. 22/1969, "angajații răspund material, potrivit codului muncii și prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracțiunii". Iar, potrivit art. 270 alin. (1) din Codul muncii, "salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legatura cu munca lor".
Drepturile și îndatoririle, ca și sarcinile de serviciu, sunt concretizate pentru toate categoriile de salariați, inclusiv pentru gestionari, în contractele individuale de munca. În cazul producerii unor prejudicii materiale, faptul dacă acestea s-au produs în legatura cu munca anumitor salariați și din vina acestora se examinează în raport cu sarcinile concrete, prevăzute în contractul individual de muncă, și cu modul de îndeplinire a acestora.
Intimata - a intrat în raporturi juridice de muncă cu Unitatea Medico - Socială, inițial, pe durata 01.03.2004 - 01.06.2004, în baza contractului individual de muncă nr.21/2004, apoi pe durata 01.06.2004 - 01.09.2004, în baza contractului individual de muncă nr.22/2004, și ulterior acestuia, pe durată nedeterminată în baza contractului individual de muncă nr.23/2004 și a sentinței civile nr.1620/26.10.2005 a Tribunalului Iași, irevocabilă prin decizia civilă nr.284 din 18.04.2006 a Curții de APEL IAȘI.
A fost angajată pe funcția de administrator, cu obligațiile determinate în concret în fișa postului, ce poartă semnătura salariatei (fila 15 dosar fond). Din aceasta rezultă că, în calitate de administrator, avea și atribuții specifice de gestionar, aspect de altfel, recunoscut și de intimată prin nota explicativă dată în fața comisiei de audit (filele 8-15 fond)
Este evident astfel că, de la momentul angajării, până data de 12.05.2006, ce reprezintă momentul desfacerii contractului individual de muncă, prin decizia nr.07/12.06.2006 - a avut în gestiune patrimoniul Unității Medico - Sociale.
Pentru a se stabili dacă, prin modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu a creat prejudicii patrimoniului unității angajatoare, trebuie determinat care era în concret patrimoniul gestionat, în intervalul 01.03.2004 - 12.05.2006. Delimitarea patrimoniului se face prin inventarierea acestuia, la preluare, conform procedurii prevăzute de Hotărârea nr.2230/1969 (în vigoare la momentul preluării gestiunii de către salariată) și inventarierea la predare, conform dispozițiilor Ordinului nr.1753/2004 (incident la acel moment).
Unitatea Medico - Socială a devenit instituție publică specializată, cu personalitate juridică, în subordinea consiliului local, prin reorganizarea Centrului de Sănătate, unitate exterioară a Spitalului Clinic de Urgență "Sf. I, ca urmare a aplicării HG412/15.03.2003. În raportul de audit nr.75/08.05.2005 se menționează că în baza deciziei nr.34/09.01.2004 s-a procedat, pe bază de protocol, la predarea-primirea bunurilor de la Centrul de Sănătate către Consiliul Local. Se menționează în raport că pentru categoria de bunuri ce constă în medicamente, materiale sanitare, hrană, nu s-a întocmit liste de inventariere, motivat de faptul că la acel moment erau decontate de primărie.
Curtea constată că, în acest context, în care a avut loc o reorganizare a unității de asistență medico socială și nu s-a creat o unitate nouă, fără nici un patrimoniu, la momentul angajării intimatei pe post de administrator, cu atribuții de gestionare, trebuia să-i fie predată gestiunea ce urma aoa dministra, în procedura Hotărârii nr.2230/1969. Chiar și în condițiile în care, așa cum susține recurenta nu erau bunuri în gestiune (fapt greu de crezut în condițiile unei reorganizări) se impune menționarea într-un înscris a stadiului gestiunii preluate.
În ceea ce privește predarea gestiunii la momentul încetării raporturilor de muncă, în iunie 2005, Curtea constată că nu există un raport întocmit în acest sens. În procedura Ordinului nr.1753/2004, conducerea unității era obligată a încunoștiința, în scris, gestionarul despre operațiunea de inventariere, cu indicarea locului, zilei și orei fixate pentru începerea lucrărilor. Contrar celor susținute de recurentă, la dosar nu există dovada încunoștiințării intimatei despre inventarierea din 01.07.2007, ori despre cea din 31.12.2007.
În aceste circumstanțe, inventarierea, fără respectarea procedurii legale nu poate fi reținută ca probă în determinarea patrimoniului existent la data încetării raporturilor de muncă.
Dar chiar și în condițiile în care s-ar reține ca valabil inventarul prezentat de unitate după desfacerea contractului de muncă al pârâtei, tot nu se poate determina patrimoniul avut în gestiune ca urmare a lipsei evidenței patrimoniului ce a fost preluat spre administrare la 01.03.2004.
Curtea mai reține în plus că prejudiciul în gestiune reprezintă lipsurile constatate în gestiune, într-un interval determinat, prin compararea datelor constatate faptic, prin numărare, cântărire, măsurare,după caz, și înscrise în listele de inventariere, cu cele din evidența tehnico-operativă (fișele de magazie) și din contabilitate.
Or în cauză, nu există dovezi care să ateste că lipsurile au fost constatate într-un atare procedeu, și în privința căror mijloace materiale sau bunuri s-au constata minusuri. Nici raportul de audit și nici procesul verbal privind rezultatele inventarierii din 31.12.2005, ori bilanțul contabil și balanța de verificare din 31.12.2005 nu fac dovada lipsurilor efectiv constate în gestiune, ci doar prezintă la modul general, pe conturi, activul și pasivul unității.
Este adevărat că pârâta a recunoscut atât în fața comisiei de audit cât și la interogatoriul luat în instanță că elibera din gestiune bunuri sub supravegherea bucătăresei, asistentei șefe ori a directoarei, însă nu se poate stabili cu certitudine care este valoarea bunurilor ieșite din gestiune fără documente.
În acest context în mod corect prima instanță a constat că este neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 43 327 436 lei vechi, lipsă în gestiune.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumei de 23 965 935 lei vechi, reprezentând avansuri date nejustificat spre decontare în cursul anului 2005, Curtea reține că în mod corect a fost respinsă de către instanță.
Cu împuternicirea înregistrată sub nr.-/26.03.2004 și permisul nr.336/2004 s-a făcut dovada că pârâta - a exercitat în cursul anilor 2004 și 2005 și funcția de casier, șa cum susține recurenta reclamantă. Ceea ce nu a dovedit însă recurenta este că suma de 23 965 935 fost decontată de pârâtă nejustificat pentru materiale și deplasări. În acest sens, în afara raportului comisiei de cercetare din 12.05.2006, în care se menționează această sumă, fără a se preciza în concret care sunt cheltuielile și deplasările pentru care s-au făcut plăți nejustificate, nu s-au produs ale probe în susținerea lipsurilor afirmate. În plus, nu s-a depus statul de plată pentru a dovedi că salariatul apare ca beneficiar al celui de-al 13 salariu de 2004 și că nu ar fi încasat acești bani.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumei de 361 470 000 lei vechi, reprezentând plăți nejustificate în contul Consiliului local al Primăriei, Curtea reține că nu s-a făcut dovada virării unei asemenea sume în contul indicat de recurentă și că această sumă ar reprezenta venituri proprii în sensul HG 412/2003, iar contul de depunere ar fi diferit. Aceasta deși, prin motivele de recurs, recurenta a menționat că va depune la dosar foaia de vărsământ și tabelele însoțite de chitanțele de încasare a sumelor în discuție.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312 pr.civ, va respinge recursul ca nefundat și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Unitatea Medico - Socială și continuat de Unitatea Medico - Socială, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr.328 din 27.02.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă Unitatea Medico - Socială să plătească intimatei - suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 04.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red/Tehnored
Tribunalul Iași:
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Carmen Bancu
