Drepturi salariale (banesti). Decizia 1154/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂ NIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR 1154/R/2009
Ședința publică din data de 24 iunie 2009
PREȘEDINTE: Florica Roman R - JUDECĂTOR 2: Doina Trif
JUDECĂTOR 3: Aurelia Lenuța
Judecător - -
Grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B- sector 5 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B- sector 5 prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O, str - nr. 2-4 în contradictorio cu intimații reclamanți G, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O Pc. nr. 10 județul B împotriva sentinței civile nr. 2/PI din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, având ca obiect: litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru; după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2/PI din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
S-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții G, împotriva pârâților CURTEA DE APEL ORADEA, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, și în consecință:
Au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamanților G, a unei despăgubiri echivalentă cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază pentru perioada septembrie 2005 - 19.01.2009 precum și pentru viitor, aferent perioadelor în care fiecare reclamant își desfășoară activitatea la pârâții angajatori, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri echivalentă cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu luna septembrie 2005 până în 20.02.2008, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri echivalentă cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu luna septembrie 2005 până în 28.07.2008, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ORADEA, să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților cu privire la sporul de confidențialitate.
A fost obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să vireze sumele necesare plății drepturilor solicitate de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, au declarat recurs intimații: Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii Și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, solicitând admiterea acestuia, a se constata lipsa calității sale procesuale pasive, modificarea sentinței in acest sens.
Prin motivele de recurs s-a invocat de către recurentul Ministerul Justiției și Libertăților că instanța și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești statuând în sensul obligării la plata unui drept neprevăzut de lege, instituind noi norme, critică reținută și de decizia de neconstituționalitate din 3 iulie 2008 a Curții Constituționale ce a admis excepția de neconstituționalitate a art 1,2 alin 3, art 27 alin 1 din OG nr 137/2000 stabilind că sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde concluzia ca instanțele au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, să,le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară, aspect regăsit și în Decizia nr 1325 din 4 decembrie a Curții Constituționale.
Neacordarea sporului de confidențialitate magistraților nu poate fi reținută ca o încălcare a OG 137/2000, nu ne aflăm în fața unui drept necunoscut, protejat de lege, neexistând un act normativ în acest sens. apare ca o atribuție de serviciu normală, compensarea salariatului nefiind o condiție de validitate obligației iar categoriile de persoane care beneficiază de acest drept sunt expres prevăzute de lege- Legea nr 182/2002.
Pentru a exista discriminare trebuie să fim în prezența recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.
În art 12 din legea nr 544/2001 sunt reglementate expres categoriile de informații ce sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor interesați. Nu se poate vorbi în speță de un drept al magistraților de a beneficia de spor de confidențialitate în condițiile în care dosarele de judecată sunt documente publice iar activitățile desfășurate nu implică intrarea în contact cu vreun tip de informație nefiind aplicabile nici dispozițiile art 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, Curtea Statuând în cauza Thimmenos contra Greciei că dreptul nu are existență independentă întrucât are ca efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de Convenție Protocoalelor sale.
Magistrații reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar, situația lor nu poate fi comparabilă cu a personalului militar, funcționarii publici cu statut special, drepturile și îndatoririle fiind diferite și nici cu personalul din Consiliul național pentru Combaterea Discriminării. Dreptul solicitat nu poate fi acordat în baza codului muncii și nici a OG 137/2000, pretențiile fiind neîntemeiate.
În drept s-au invocat dispozițiile art 304 pct 4, 9 cod procedură civilă.
Prin motivele de recurs Direcția generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor a invocat că, în mod greșit s-a reținut că ar avea calitate procesuală pasivă fiind coordonator al acțiunilor cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, de rectificare. Reclamanții sunt angajați ai ministerului Justiției, între aceștia există raporturi juridice de muncă, fără participarea sa, ambele ministere sunt ordonatori principali de credite, OG 22/2002 cuprinde dispoziții speciale aplicabile tuturor instituțiilor publice și pentru Ministerul Justiției care are obligația să ia toate măsurile ce se impun pentru asigurarea creditelor necesare efectuării plăților prin titluri executorii.
În drept s-au invocat dispozițiile art 304 pct 9 cod procedură civilă.
Deși legali citați, intimații nu și-au comunicat poziția și nici nu s-au prezentat.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Obiectul litigiului dedus judecății l-a făcut solicitarea intimaților reclamanți, având calitatea de judecători de a le fi acordate despăgubiri bănești constând în drepturi bănești concretizate în sporul de confidențialitate de până la 155, pentru perioada septembrie 2005- septembrie 2008 și în viitor,actualizate conform indicelui de inflație.
Ca urmare a faptului că, asupra unor astfel de litigii, instanțele au pronunțat soluții contrarii neexistând un punct de vedere unitar Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Casație și Justiție, conform art. 329 alin 1 cod procedură civilă a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se asigura o interpretare și aplicare unitară a legii pe întreg teritoriu al României în cazul acestei probleme expuse mai sus, promovând un recurs în interesul legii.
Prin decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit ca în interpretarea și aplicarea unitară- art. 99 alin 1 lit d din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a art. 78 alin 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, judecătorii, magistrații, magistrații asistenți, personalului auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul bază brut lunar.
Art. 329 alin 3 cod procedură civilă stabilește faptul că, dezlegarea dată problemelor de drept judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul soluționării recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanță, aspect legal imperativ față de care, apărările recurentului Ministerul Justiției și Libertăților, nu se mai impune a fi analizat, criticile formulate nefiind fondate recursul declarat urmând a fi respins, conform art. 312 alin 1 cod procedură civilă, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 cod procedură civilă.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, astfel cum corect a reținut instanța de fond, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 acesta are rolul de a coordona activitățile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar având rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, de elaborarea proiectului de rectificare a acestor bugete, calitatea procesuală a acestuia se justifică și potrivit OG 22/2002 art. 1 aprobată prin Legea nr. 288/2002 conform căreia, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora, cu titlu de cheltuieli în care se încadrează obligația de plată respectivă.
Mai mult, potrivit art. 26 din Legea nr. 379/2005, cheltuielile privind despăgubirile, alte daune stabilite ca fiind datorate pe baza hotărârilor judecătorești, se acoperă de către Ministerul Finanțelor Publice din sumele prevăzute cu această destinație, în bugetul de stat pe anul în curs.
Chiar dacă acest minister nu este plătitorul direct al drepturilor pretinse de reclamanți, între aceștia neexistând raporturi juridice de muncă, are atribuții, conform art. 19 lit b din Legea 500/2002, de a dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, pentru asigurarea echilibrului bugetar, aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficiență a resurselor financiare fără implicarea directă acestuia în repartizarea bugetelor fiecăruia ordonatorul principal de credite, hotărârile judecătorești ar rămâne ineficiente, imposibil de pus în practică, aspect ce ar conduce implicit la încălcarea art. 6 al CEDO, dreptul la un proces echitabil incluzând și faza executării silite a hotărârilor pronunțate ce reprezintă un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Luând în considerare toate cele expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 304 cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin 1 cod procedură civilă va respinge ca nefondate ambele recursuri, menținând în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile civile declarat de declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B- sector 5 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B- sector 5 prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O, str - nr. 2-4 în contradictoriu cu intimații reclamanți G, toți cu domiciliul procedural ales în O parc nr. 10 județul B, CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O Pc. nr. 10 județul B împotriva sentinței civile nr. 2/PI din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 24 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - -
Red dcz
26.06.2009
Jud fond,
Dact IC
2ex/13.07.2009
Președinte:Florica RomanJudecători:Florica Roman, Doina Trif, Aurelia Lenuța