Drepturi salariale (banesti). Decizia 1173/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1173
Ședința publică din 17 iulie 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 3: Aurelia
GREFIER:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva Sentinței Civile nr. 323/2009 pronunțată în Dosarul nr- de către Tribunalul C-S, în contradictoriu cu pârâții Complexul de Servicii Sociale " " și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C-S, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Dată fără citarea părților.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 16 iulie 2009; mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate potrivit încheierii aceleiași zile care face parte integrantă din prezenta decizie, când pronunțarea s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele,
Prin Sentința Civilă nr. 323/2009 pronunțată în Dosarul nr- de către Tribunalul C-,a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C-S, ce a avut ca obiect plata restanțelor salariale rezultate ca diferență între salariul de bază cuvenit,de 786 lei și cel încasat,de 762 lei, pentru perioada 01.01.2006-31.12.2008,precum și acordarea sporului de 10% pentru încordare psihică,cu actualizarea sumelor prin raportare la rata inflației.
Pentru a pronunța această sentință,instanța a depășit in prealabil excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C-S, observând că aceasta are calitate de ordonator secundar de credite, cu personalitate juridică.
Tribunalul a reținut că reclamanta a formulat prezenta cerere dedusă judecății deoarece este nemulțumită că prin deciziile nr. 42/17.01.2006 și nr. 182/05.10.2006 emise de către directorul Centrului de plasament pentru copii cu dizabilități " " Reșița(actualmente Complexul de Servicii Sociale " " Reșița) i s-au diminuat fără nici o justificare legală drepturile salariale.
Se reține că, prin cele două decizii menționate, reclamantei i-a fost modificat unilateral contractul individual de muncă, aceasta regăsindu-se în cuprinsul dispozițiilor art. 41 alin 1 lit. e din codul muncii.
În baza art. 283 alin 1 lit. a din codul muncii, tribunalul a mai constatat că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicată decizia de modificare unilaterală a contractului de muncă.
Ori,în speță, raportat la data comunicării deciziilor unilaterale de modificare a salariului reclamantei, element esențial al contractului individual de muncă, respectiv anul 2006, reclamanta a depășit cu mult termenul de 30 de zile, conform art. 283 din cod muncii, în care își putea exercita dreptul de a formula acțiune pentru anularea acestor decizii unilaterale, considerente pentru care cererea sa este tardiv introdusă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs in termenul legal reclamanta, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 19.05.2009, solicitând modificarea sentinței supusă reformării,in sensul admiterii acțiunii sale,așa cum a fost formulată in primul ciclu procesual.
Sintetizând motivele de recurs ale reclamantei,Curtea constată că acestea s-au referit in esență la faptul că instanța de fond a aplicat greșit in soluționarea litigiului prevederile art. 283 alin.1 lit. a)din codul muncii, referitoare la termenul in care pot fi atacate deciziile de modificare a raporturilor de muncă. În opinia recurentei, obiectul demersului său judiciar a constat in obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale datorate și neachitate,așa încât termenul legal imperativ pentru declanșarea litigiului era cel prevăzut la art. 283 alin.1,lit. c) din codul muncii.
In fine,sub aspectul fondului litigiului, reclamanta a reiterat pe scurt aspectele de fapt și de drept prezentate in conținutul acțiunii introductive.
Reclamanta a atașat la dosarul instanței de recurs Contractul individual de muncă nr. 1/2745/20/18.09.2008,Hotărârea nr. 775/1998, completare de acțiune, Stat de funcții, Tabel Nominal conținând personalul care va fi mutat la Centrul de plasament pentru copiii cu dizabilități Hotărârea nr. 13/2006,emisă de Consiliul Județean CS.
Poziția procesuală a pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C- a fost exprimată prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 24-26, prin care aceasta a solicitat in prealabil constatarea nulității cererii de recurs pe motiv că recurenta nu a respectat prevederile art. 302 ind. 1 alin.2,lit. c) din pr.civ., in sensul că nu a indicat in concret care sunt motivele de nelegalitate care susțin calea de atac.
Asupra fondului recursului,intimata in discuție a învederat că sentința primei instanțe este legală și temeinică, motiv pentru care a solicitat respingerea căii de atac supusă analizei.
Analizând recursul reclamantei,prin prisma motivelor invocate,precum și a actelor de procedură efectuate in primul ciclu procesual,cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 304 ind.1 și art. 312 alin.1 /pr.civ.,Curtea constată următoarele.
Asupra excepției de nulitate a căii de atac,ridicată de intimată prin întâmpinare, Curtea observă că,pe de-o parte, raportat la particularitățile litigiului de față,recursul declarat de reclamantă este guvernat de prevederile art. 304 ind.1 /pr.civ. așa încât el nu este limitat la motivele expres enumerate de art. 304 /pr.civ. instanța sesizată putând să analizeze cauza sub toate aspectele, iar,pe de altă parte, argumentele de fapt și de drept prezentate de autoarea căii de atac in prima parte a cererii de recurs pot fi încadrate cu ușurință in sfera de aplicare a art. 304 pct.9/pr.civ. text care se referă la interpretarea și/sau aplicarea greșită a legii, adică a prevederilor art. 283 alin.1 lit. a)din codul muncii. In concluzie, chiar dacă temeiul reformării sentinței nu a fost precizat in mod expres,recursul a fost motivat iar excepția invocată apare ca neîntemeiată.
In fine,asupra fondului recursului declanșat in cauză,Curtea observă că drepturile salariale pretinse prin cererea de chemare in judecată reprezintă, in esență,diferența intre cuantumul salariului negociat cu angajatorul prin contractul colectiv de muncă și cel diminuat prin intermediul Deciziei nr.42/2006,emisă de Centrul de plasament pentru copiii cu dizabilități. De asemenea, autoarea acțiunii mai pretinde sporul pentru încordare psihică ce i-a fost retras prin Decizia nr. 182/2006 a aceleași autorități.
Așa cum corect au apreciat judecătorii fondului,reclamanta nu poate beneficia de drepturile salariale solicitate fără a obține in prealabil constatarea nelegalității ori netemeiniciei celor două acte de dispoziție ale angajatorului prin care i-a fost modificat in mod unilateral salariul, un element esențial al raportului individual de muncă,potrivit art. 17 alin.2 lit.j) din codul muncii.
In consecință, acțiunea reclamantei recurente nu se poate privii decât ca o veritabilă contestație împotriva unor decizii unilaterale de modificare a raportului său individual de muncă, pentru care legea specială, mai precis art. 283 alin.1 lit. a)din codul muncii, a reglementat un termen imperativ in interiorul căruia salariata putea și trebuia să acționeze, de 30 de zile de la comunicare. Cum respectivele decizii au fost emise in anul 2006,iar reclamanta a recunoscut implicit că i-au fost comunicate, cu atât mai mult cu cât vreme de aproximativ doi ani de zile a primit in temeiul celor două acte un salariul mai mic decât cel inițial,se impune concluzia că angajata in discuție nu a respectat prevederile art. 283 alin.1 lit. a)din codul muncii, motiv pentru care cererea sa a fost corect respinsă ca tardivă de către judecătorii fondului.
Pentru motivele de fapt și de drept mai sus expuse, in baza art. 312 alin.1/pr.civ. Curtea va respinge ca neîntemeiat recursul reclamantei.
Se va lua act prin dispozitivul prezentei că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva Sentinței Civile nr. 323/2009 pronunțată în Dosarul nr- de către Tribunalul C-
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. / 21.09.2009
Tehnored S// 2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul C-S
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Maria Ana Biberea, Aurelia
