Drepturi salariale (banesti). Decizia 1177/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1177/
Ședința publică din 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauză privind judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,--14, sector 5 și DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - STRUCTURA CENTRALĂ, cu sediul în B,--14, sector 5 împotriva sentinței civile nr.473/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și intimatul-pârât MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cauza având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.10.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 21.10.2009 și apoi la data de 27.10.2009.
CURTEA
Asupra recursurilor înregistrate la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 473/30.06.2009 a Tribunalului Vrancea, s-a respins acțiunea promovată față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURT Ea de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1991 în continuare.
S-au respins ca fiind rămase fără obiect pretențiile aferente perioadei martie 2009 la zi.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrata la nr- reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Structura Centrală și Ministerul Economiei și Finanțelor pentru ca prin hotărâre aceștia sa fie obligați în solidar la plata către reclamante a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihica prevăzut de art.47 din Lg.50/1996 în cuantum de 50% din salariul de baza brut începând cu data de 1.03.2008 la zi și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantele fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism - Structura locala.
Acest spor a fost reglementat prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996.
Prin decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțata de în dosarul nr.5/2008 s-a admis recursul in interesul legii si s-a constatat ca"judecătorii, procurorii magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001".
Prin întâmpinare Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata deoarece prin Decizia din data de 27.05.2009 a Curții Constituționale s-a constatat că exista un conflict juridic de natura constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentata prin ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, pe de o parte, Parlamentul și Guvernul României, pe de altă parte.
De la data publicării în Monitorul Oficial a acestei decizii, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele în 45 de zile de la publicare.
A mai arătat că pe fond acțiunea este rămasă fără obiect, având în vedere faptul că începând cu data de 1.03.2009 sporul de risc si suprasolicitare a fost plătit, iar pentru restul pretențiilor acțiunea este inadmisibilă.
A solicitat chemarea în garanție a Ministerului Economiei Și Finanțelor.
Prin întâmpinare, Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, întrucât nu are calitatea de ordinator principal de credite, iar reclamantele nu se află în raporturi de muncă cu acest minister, calitatea de ordonator principal de credite aparținând Ministerului Public.
La termenul din data de 30.06.2009 instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei Și Finanțelor.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive instanța a reținut ca Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite ca si MINISTERUL PUBLIC, iar creditele bugetare aprobate unui ordonator principal nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite,iar in speța in raportul juridic dedus judecații titular al obligației este MINISTERUL PUBLIC.
Pentru aceste motive s-a admis excepția și s- respins acțiunea formulată față de Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Față de motivarea excepției de mai sus, instanța a constatat ca neîntemeiată și cererea de chemare în garanție, motiv pentru care a respins-o ca atare.
Pe fondul cauzei instanța a reținut ca reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate in cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism - Structura locala.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 are dreptul la un spor de 50% din salariul de baza brut pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.
Prin decizia nr.21 din 10.03.2008 pronunțata de secțiile unite, s-a admis recursul in interesul legii și in interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din Justiție s-a constatat ca judecătorii,procurorii,magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica calculat la indemnizația bruta lunara respectiv salariul de baza brut lunar,și după intrarea in vigoare a nr.OG83/2000 aprobata prin Legea nr.334/2001.
Potrivit art.329 al.3 Cod procedură civilă dezlegarea data problemelor de drept, judecate in recursurile in interesul legii,este obligatorie pentru instanțe.
Nu pot fi reținute susținerile referitoare la împrejurarea că decizia nr.21/2008 pronunțată în interesul legii produce efecte doar până la data de 27.05.2009, când a fost pronunțată Decizia nr.838/27.05.2009 a Curții Constituționale prin care s-a constatat ca exista un conflict juridic de natura constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentata prin ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul și Guvernul României, pe de altă parte.
Aceasta întrucât în chiar conținutul considerentelor deciziei invocate se face referire expres la acest aspect, reținându-se ca "apare ca evident ca decizia pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție în exercitarea atribuțiilor consacrate de art.329 din Codul d e procedura civila".
De asemenea, Curtea Constituțională a subliniat că, în sistemul consacrat de Legea nr. 47/1992 și de art 146 din Constituție nu are competența să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești, efectele deciziei sale neputând viza decât actele, acțiunile, inacțiunile și operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile implicate în conflictul juridic de natură constituțională.
De subliniat că autoritățile publice implicate în conflict au fost arătate expres de către C, între acestea nefiind incluse și instanțele de judecată.
Cum reclamantelor nu le-a fost contestată calitatea de membre ale personalului auxiliar de specialitate si fata de decizia 21/2008 a instanța apreciază ca reclamanta este îndreptățită la sporul de 50% in continuare.
În ceea ce privește pretențiile pentru perioada 1.03.2009 pana la zi, instanța constata ca din susținerile paratului Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție, necontestate de către reclamante, reiese ca acest spor a fost deja plătit, situație ce echivalează cu o recunoaștere tacita a dreptului.
Având în vedere că pentru perioada de mai sus există o recunoaștere a dreptului, manifestată prin îndeplinirea de bunăvoie a obligației s-au respins pretențiile aferente acesteia ca fiind rămase fără obiect.
Pentru aceste motive a fost admisă acțiunea.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURT Ea de Casație și Justiție, considerând-o nelegală și netemeinică pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 3, 4 și 9 Cod procedură civilă.
1. instanța de fond în mod greșit a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice obligația existând în temeiul art. 131 pct. 1 din legea nr. 304/2004 și art. 19 din Legea nr. 500/2002.
2. motivul al doilea de recurs vizează decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii însă această decizie este în favoarea intimaților reclamanți astfel că nu poate constitui o critică a sentinței civile recurate.
3. în mod nelegal prima instanță a dispus plata și în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică deoarece numai legiuitorul are puterea de a stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
Împotriva aceleiași sentințe civile a declarat recurs și pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru următoarele motive.
1. prima instanță a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2 pr. civilă, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5.pr. civilă.
Astfel, instanța nu s-a pronunțat prin dispozitiv asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare și asupra cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
2. În mod nelegal prima instanță a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, față de disp. art. 131 pct. 1 din Legea nr, 304/2004 și HG nr. 736/2003.
3. A reiterat motivul de recurs cu referire la acordarea sporului și în continuare.
Intimații nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Examinând recursurile pe baza motivelor arătate sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că sunt fondate însă numai pentru următoarele considerente:
Referitor la cererea de chemare în garanție, se apreciază corectă soluția primei instanțe.
Astfel, legea aplicabilă în cazul de față este Legea nr. 500/2002.
Conform disp. art. 19 din această lege, articol invocat și de către recurentă, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a exercita un control față de constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului precum și cu privire la examinarea proiectelor de buget propuse de ordonatorii principali de credite.
De asemenea, potrivit acestui act normativ, instituția care are sarcina de a realiza prevederile bugetare și de a repartiza ordonatorilor principali de credite sumele de la bugetul de stat potrivit destinațiilor bugetare stabilite conform legii bugetare anuale este Guvernul.
Una din atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice, prevăzute de art. 19 litera g din Legea nr. 500/2002, este de a analiza propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetului și de a furniza Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale.
Ori, disp. art. 28 din aceeași lege prevăd că proiectele legilor bugetare anuale se elaborează de către Guvern, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite care sunt cei arătați prin disp. art. 20.
Procedura prevăzută de art. 34 alin. 1 și 4 din Legea nr. 500/2002 este în sensul că ordonatorii principali de credite au obligația de a depune la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele, pentru anul bugetar următor iar Ministerul Finanțelor publice trebuie să le examineze și să poarte discuții cu ordonatorii principali de credite.
Atât timp cât proiectul bugetului de stat se aprobă prin lege, nu se poate institui o obligație în sarcina Ministerului Finanțelor Publice, de a asigura fondurile necesare efectuării plății sumei solicitate, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, deoarece nu s-a făcut dovada îndeplinirii întregii proceduri prevăzută de legea specială în materie, procedură descrisă mai sus.
Susținerea recurentei Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în sensul că prima instanță nu s-a pronunțat asupra apărărilor formulate și asupra cererii de chemare în garanție nu este întemeiată întrucât cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Rezultă deci că prima instanță s-a pronunțat asupra cererii astfel că nu s-a încălcat dreptul la apărare.
Însă, recursurile declarate de pârâte sunt întemeiate în ceea ce privește acordarea sporului solicitat și în continuare, fără nici o delimitare în timp.
Astfel, nu se poate dispune obligarea la plata în viitor a unor drepturi salariale, sporuri și altele, fără a se preciza o anumita data.
Nivelul salariilor, a sporurilor, sunt stabilite, pentru personalul bugetar prin acte normative, în funcție de anumite condiții: responsabilitățile funcției, vechimea în funcție, vechimea în muncă, etc. iar plata drepturilor salariale este condiționată de prestarea efectivă a muncii.
Elementele componente ale salariului așa cum sunt definite de art. 155 din Codul muncii pot suferi modificări în viitor atât ca, cuantum cât și ca, modalitate de acordare prin voința legiuitorului, la fel și modalitățile de indexare a salariilor, pot fi chiar abrogate.
În atare condiție instanța de judecată nu se poate substitui pentru viitor legiuitorului, stabilind acordarea unor drepturi salariale.
Salariații, în cazul în care constată că au fost prejudiciați prin neacordarea unor drepturi salariale, sporuri ca urmare a aplicării sau interpretării greșite a legii, iar angajatorul nu înțelege să le acorde de bunăvoie au la îndemână acțiunea civilă în justiție, pentru repararea prejudiciului suferit.
Deci nu se poate prezuma un eventual prejudiciu în viitor iar instanța nu poate anticipa evoluția legislației în materie.
Acordarea unui spor salarial depinde de îndeplinirea unor condiții, desfășurarea unui raport de muncă, evenimente viitoare si incerte ce nu pot da naștere unui raport obligațional.
În aceste condiții, prima instanță trebuia să precizeze până la ce moment înțelege să stabilească drepturile salariale acordate, soluția corectă fiind până la momentul reglementării legale a sporului respectiv, dat fiind specificul pretențiilor solicitate.
Față de toate aceste considerente, în baza disp. art. 312 alin. 1,2,3 pr. civilă, urmează a se admite cele două recursuri și a se modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că se vor acorda drepturile solicitate și în continuare dar până la modificarea cadrului legal.
Se vor menține celelalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,B-dul -, nr.12-14, sector 5 și DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, cu sediul în B,--14, sector 5 împotriva
sentinței civile nr.473/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că vor fi obligați pârâții să plătească reclamanților și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut și în continuare până la modificarea cadrului legal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/05.11.2009
Tehnored./ 7 ex./10 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Com.5 ex.părți/
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Benone Fuică, Alina Savin
