Drepturi salariale (banesti). Decizia 1178/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1178
Ședința publică din data de 28 mai 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
-
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, nr. 1-3, sector 1 și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 316 din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, și, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău,-, județul B și pârâții Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice B,-, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești,-, județul P, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău,-, județul B și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B,-, sector 5.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2009 și apoi pentru aceleași considerente la data de 27 mai 2009 și la data de 28 mai 2009, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamanții, -, și, au chemat în judecată pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice B, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, pentru a fi obligați în solidar aceștia, în contradictoriu pentru opozabilitatea hotărârii cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, la plata diferențelor salariale pentru funcțiile de grefieri dactilografi și celor de grefier începând cu data de 1 ianuarie 2005 - 11 ianuarie 2007, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii s-a susținut că la data de 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare Legea nr. 567/2004 privind personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea prin care s-a prevăzut transformarea posturilor de grefieri-dactilografi în funcții de grefieri cu menținerea salariilor de încadrare avute anterior în posturile arătate cu toate că se impunea încadrarea lor salarială tot la nivelul funcțiilor de grefier și nu la cele anterioare de grefier-dactilografi, ceea ce constituie o discriminare și contravine dispozițiilor art. 62 alin.2 din Codul muncii, partea I-a din Legea nr. 74 din 3 martie 1999 prin care România a acceptat partea I din Carta Socială Europeană, OG nr. 137/2000 cu modificările ulterioare, coroborate și cu prevederile art. 20 și 53 din Constituția României.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă, în speță nesubzistând vreo discriminare în sensul celor invocate prin acțiune întrucât principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, în speță cele două categorii de grefieri instituite prin lege nu exercită aceeași muncă, au atribuții diferite și deci se justifică și salarii diferențiate.
Totodată, s-a invocat și excepția necompetenței materiale a Tribunalului care revine Judecătoriei Buzău cu timbrarea corespunzătoare pentru despăgubirile solicitate conform dreptului comun, solicitând totodată și chemarea în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru eventualitatea admiterii acțiunii, care să fie obligat la adoptarea unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Județeană B, a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, acest pârât fiind ordonator principal de credite nu poate avea aceeași calitate pentru un alt ordonator principal de credite care este Ministerul Public, neexistând nici raporturi juridice de muncă între chemat în garanție și reclamanți.
Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 316 din 2 aprilie 2008, a respins excepțiile necompetenței materiale invocate de Ministerul Public și cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, fiind admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Pe fond, acțiunea a fost admisă și obligați pârâții la plata drepturilor salariale restante reprezentând diferența din salariul corespunzător posturilor de grefieri dactilografi și cel corespunzător postului de grefier, actualizată cu rata inflației, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieștia fost obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, reținându-se în esență că nu se justifică o salarizare diferențiată pentru această categorie de personal, care face parte și cea a grefierilor-dactilografi, printr-o astfel de diferențiere fiind încălcate și dispozițiile art. 16 din Constituție.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Public și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său Ministerul Publica solicitat trimiterea cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Buzău care are competența materială în acest sens și pe fond a cerut respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Criticând pe fond sentința Ministerul Publica susținut în esență că hotărârea pronunțată cuprinde motive contradictorii legate de acordarea drepturilor salariale rezultate din raporturi de muncă care atrage competența materială a tribunalului, reținându-se totodată și motive de discriminare pe baza prevederilor OG nr. 137/2000, în condițiile în care art. 91 alin.2 din Legea nr. 567/2004 grefierii-dactilografi sunt salarizați corespunzător Legii speciale de salarizare, care în speță este OG nr. 8/2007, astfel că nu operează nici un fel de pretinsă discriminare sub aspectul salarizării acestei categorii de personal, reglementarea legală fiind expusă sub acest aspect.
De asemenea, în mod greșit s-a dispus de instanța de fond actualizarea în raport de inflație a diferențelor salariale solicitate, în condițiile în care cheltuielile bugetare se pot face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate, actualizarea solicitată neavând o bază legală.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat lipsa calității sale procesuale pasive care nu are nicio calitate și atribuții legate de plata unor drepturi salariale de natura celor solicitate de reclamanți.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului, disp.art. 3041Cod pr.civilă și celelalte dispoziții legale ce au incidență în cauză, constată că recursurile de față sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Sub un prim aspect este de observat că instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, nu s-a mai pronunțat și asupra acțiunii formulate de reclamanți împotriva acesteia, respectiv respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă cum se constată în ce privește acest pârât.
Aceasta impune reluarea judecății de către instanța de fond și pronunțarea acesteia în legătură cu sesizarea sa privind Ministerul Finanțelor Publice în calitate de pârât, prima instanță rezumându-se în considerente să analizeze necesitatea respingerii calității sale de chemată în garanție, respingerea acestei cereri vizând de altfel aspecte de natură a respinge acțiunea împotriva acestui minister în calitate de pârât.
De asemenea, instanța de fond nu a pus în discuție și necesitatea prezenței în cauză a recurentului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care deși fusese chemat în judecată prin acțiunea introductivă, abia la termenul de 19 martie 2008 s-a dispus introducerea sa în cauză, iar în cuprinsul considerentelor nu s-a făcut nicio referire la calitatea sa de pârât în proces ci numai în dispozitivul sentinței prin care a fost obligat alături de ceilalți pârâți la plata drepturilor salariale cerute de reclamanți deși între acesta și petenții-reclamanți nu există raporturi juridice care să necesite prezența sa în cauză în calitate de pârât, ceea ce impunea cel puțin discutarea în contradictoriu a calității sale procesuale și dacă este cazul obligării sale la pretinsele drepturi salariale.
Și aceste aspecte impun reluarea judecării cauzei de instanța de fond, prilej cu care să se discute și calitatea sa procesuală.
Totodată, cu prilejul rejudecării cauzei este necesar ca instanța de trimitere să stabilească de la ce dată grefierii dactilografi au fost asimilați cu ceilalți grefieri sub aspectul salarizării similare din moment ce art. 91 alin.2 din Legea cadru a personalului auxiliar prevede că grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare, stabilindu-se care este această lege și de la ce dată a intrat în vigoare, în consecință stabilindu-se data de la care pot beneficia de egalitate de salarizare cu ceilalți grefieri, respectiv de la data de 1 ianuarie 2005 când a intrat în vigoare Legea nr. 567/2004 sau de la o dată ulterioară.
În speță, este de observat că în dispozitivul sentinței, nici nu se precizează perioada de la care le sunt acordate drepturile salariale solicitate de reclamanți, ceea ce constituie o nepronunțare asupra unui aspect esențial în cauză.
Pentru considerentele expuse, Curtea va admite recursurile de față în baza art. 304, 3041și 312 Cod pr.civilă, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal conform considerentelor prezentei decizii.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, nr. 1-3, sector 1 și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 316 din 2 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, și, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău,-, județul B și pârâții Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice B,-, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești,-, județul P, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău,-, județul B și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B,-, sector 5 și în consecință:
Casează sentința sus-menționată cu trimitere spre rejudecare aceluiași tribunal, respectiv Tribunalul Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
- - --- - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.TL/SȘ
3 ex./26.06.2009
f- Tribunalul Buzău
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
