Drepturi salariale (banesti). Decizia 119/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 119
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu Paula Baciu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier -a
.
Pe rol, judecarea acțiunii formulată de, împotriva pârâților STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, pârât CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL DOLJ și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, lipsind reclamanții de, pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI
Si TRIBUNALUL DOLJ.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, constatându-se cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra acțiunii.
Consilier juridic, invocă lipsa calități procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor în speța dedusă judecății motivată de faptul că nu există raporturi judiciare de muncă, angajatorul acestora fiind Ministerul Justiției. Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
La data de 09.05.2008, reclamanții, și, judecători la Judecătoria Calafat au chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL DOLJ și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate existența unei discriminări salariale între magistrați, pe de o parte și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și adjuncții săi pe de altă parte, să fie obligați pârâții la plata despăgubirilor cauzate prin neacordarea indexărilor salariale prevăzute de nr.OG10/2007, reactualizate în raport de indicele de inflație, cu dobânzile legale pentru sumele datorate, începând cu luna ianuarie 2007 și până la efectuarea plății despăgubirilor și efectuarea mențiunilor corespunzătoare privind creșterile salariale în carnetele de muncă.
In motivarea cererii reclamanții au susținut următoarele:
Potrivit art. 1-4 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 s-au prevăzut creșteri salariale pentru personalul salarizat conform Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2000 și Legea nr. 154/1998.
Conform Ordonanței Guvernului nr.10/2007 s-au majorat, indexat salariile cu 5% începând cu data de 01.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu 01 04 2007 față de nivelul lunii martie 2007, cu 11% începând cu data de 01 10 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Conform anexelor la Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 beneficiază de aceste majorări funcționarii publici (salariații contractuali cât și demnitarii și cei asimilați acestor funcții.
Majorări salariale au mai fost efectuate prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2007, prin Legea nr. 232/2007 de aprobare a Ordonanța Guvernului nr. 6/ 2007, pentru alte categorii de personal, fiind exceptați judecătorii de la curțile de apel,tribunale și judecătorii și procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
Ordonanțele respective au avut drept finalitate majorarea ( indexarea ) salariilor și indemnizațiilor corespunzătoare inflației existente, inflație ce afectează toate categoriile de salariați, astfel că excluderea reclamanților de la acordarea acestor majorări constituie discriminare în sensul art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.
Au solicitat de asemenea, obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL CRAIOVA la stabilirea și calcularea indemnizațiilor de încadrare prin aplicarea la valoarea de referință sectorială corespunzătoare a indexării prevăzute de art.1 din nr.OG10/2007, valoarea astfel indexată urmând a fi avută în vedere și la calcularea indemnizațiilor în anul 2008, cu toate majorările prevăzute de nr.OG13/2008.
Au solicitat și obligarea acestor pârâți la plata diferențelor de drepturi bănești prin aplicarea indexării prevăzute de art.1 din nr.OG10/2007, la plata diferențelor bănești, reprezentând premiul anual reglementat de art.18 din nr.OUG27/2006 și prima de concediu prevăzut de art.241din nr.OUG27/2006, acordate pentru anul 2007, rezultate prin aplicarea indexării prevăzute de art.1 din nr.OG10/2007, actualizate, cu indicele de devalorizare a monedei naționale și acordarea dobânzii legale de la data nașterii drepturilor rezultate din indexări până la plata efectivă a acestora și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
In drept au invocat nr.OG10/2007 și nr.OG137/2000.
Ministerul Justiției prin întâmpinare a solicitat să fie respinsă cererea ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, intimatul a susținu că reclamanții sunt salariați în temeiul unei legi speciale, neputând beneficia de drepturi neprevăzute în favoarea lor și nu pot beneficia de prevederile art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, care reglementează o acțiune în despăgubiri cu privire la fapte sau acte de discriminare, iar nu examinarea și cenzurarea dispozițiilor legale cuprinse în legi, ordonanțe sau chiar acte administrative cu caracter normativ.
Creșterile salariale nu s-au acordat personalului bugetar care în cursul anului 2007 beneficiat de majorări salariale considerabile, având capacitatea de a acoperi nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum în anul 2007, față de anul 2006.
Direcția Generală a Finanțelor Publice-D pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
In motivarea excepției s-a susținut că reclamanții au raporturi de muncă cu Ministerul Justiției, nu cu Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pe fondul cauzei pârâtul a susținut să fie respinsă cererea reclamanților, deoarece susținerea acestora că sunt discriminate față de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție,și Curtea Constituțională și procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este întemeiată,deoarece conform anexei nr. II din Legea nr. 154/1998,fac parte din funcționarii publici numai judecătorii și procurorii precizate anterior.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării arată că nu poate avea calitatea de pârât și are atribuții numai pentru constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute de nr.OG137/2000, iar potrivit art.27 citarea acestuia se face pentru a-și exprima poziția în calitate de expert în materia discriminării.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că este întemeiată atât excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, cât și acțiunea reclamanților pentru considerentele care se vor expune.
Astfel, între reclamanți, care au calitatea de judecători la Judecătoria Calafat și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există raporturi juridice de muncă și ca atare acțiunea se va respinge față de acesta.
Cu privire la fondul cauzei, se reține că este întemeiată acțiunea reclamanților.
Reclamanții se consideră discriminați, deoarece judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională și procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție le-au fost aplicate indexările prevăzute de art. 1-4 din Ordonanța Guvernului nr. 10/31 01 2007, însă judecătorii de la curțile de apel, tribunale și judecătorii au fost exceptați, fără a se preciza natura excluderii.
Față de această situație instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile următoarele prevederi legale: art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007; Legea nr. 154/1978 anexa 2/2 de la punctul 7 la 15; art. 126 alin 1 din Constituția României, art. 2 alin 1 - 3 și art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, care au următorul conținut:
Astfel, în art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 se prevede că,în anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit Ordonanței Guvernului nr.3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr.323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape astfel:
cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007."
Potrivit art.2 din nr OG137/2000 " prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă,religie, categorie socială, convingeri,sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice."
În alin. 2 se arată că,dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzut la alin (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe".
Conform alin. 3,sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare".
Astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 alin 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 137/2000, reclamanții fiind discriminați prin nemajorarea salariilor în 3 etape în anul 2007 conform art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007.
Chiar dacă prin deciziile Curții Constituționale nr.818,819,820 și 821 din 03 iulie 2008 au fost declarate neconstituționale prev. art.1, art.2 alin.3, art.20 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000, în cauză are loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare care încalcă dispozițiile legale în materie, adică art.5 și 6 din Codul Muncii și nr.OG137/2000, modificată prin Legea nr.27/2004, dar și prevederile din legislația internațională, adică art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Protocolul nr.12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților fundamentale și Convenția Organizației Internaționale a nr.111/1958 privind discriminarea în domeniul forței de muncă și exercitării profesiei, art.1 punctul 1.
Prin urmare, se constată existența unei diferențe de tratament care devine discriminatorie potrivit art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atunci când se introduc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă, iar în speță nu se poate reține că există o asemenea justificare.
Susținerea pârâtului Ministerul d e Justiție, în sensul că reclamanții au un statut special și au beneficiat de creșteri substanțiale ale salariilor în anul 2006 cât și în anul 2007 nu poate fi primită de instanța pentru următoarele considerente:
Salarizarea categoriilor profesionale bugetare se realizează în raport de valoarea sectorială și coeficientul de multiplicare stabilite prin lege pentru fiecare categorie în parte.
Protecția acestora, datorită devalorizării în timp a monedei naționale, se realizează prin indexarea periodică a valorii sectoriale, în procente stabilite astfel încât să acopere nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.
Remunerarea fiecărei categorii profesionale se realizează în funcție de importanța și natura muncii, însă protecția datorată oscilațiilor monedei naționale trebuie realizată - în aceiași măsură - pentru toate categoriile profesionale.
Reclamanții - judecători - având un statut special primesc pentru activitatea pe care o desfășoară un salariu nominal.
Baza acestui salariu o reprezintă, valoarea forței de muncă, complexitatea și importanța activității pe care o desfășoară judecătorii, precum și nivelul îngrădirilor care sunt impuse acestora de reglementările legale.
Salariul real constă în cantitatea de bunuri și servicii pe care le pot obține reclamanții - judecători cu salariul nominal.
In mod normal, raportul dintre salariul nominal și salariul real, trebuie să fie același, adică în perioade diferite cu aceeași sumă de bani primită să se poată cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii.
Tocmai în acest sens statul intervine anual și indexează salariile, salariaților bugetari pentru a acoperi nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.
In acest sens s-a procedat la majorarea salariilor conform art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, majorare de la care au fost excluși judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel, astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 alin 1 din OG 137/2000.
Ulterior, prin Ordonanța Guvernului nr. 13/2008, ce prevede majorări salariale în anul 2008, ca urmare a indexărilor valorilor sectoriale, această categorie profesională nu a mai fost exclusă, fiind prevăzută o indexare cu 4,4% a valorii sectoriale corespunzătoare, în două tranșe.
Având în vedere aspectele reținute, instanța constată că au fost încălcate dispozițiile art.5 și 6 din Codul Muncii și art. 1 din OG137/2000 după cum s-a menționat anterior, iar această încălcare le-a produs reclamanților un prejudiciu cert echivalent cu diferența dintre indemnizația cuvenită în absența discriminării și indemnizația efectiv plătită.
Deoarece pârâții Ministerul d e Justiție, Curtea de APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL DOLJ nu au eliminat discriminarea prin mediere, reclamanților - judecători la Judecătoria Calafat li s-a deschis calea unei acțiuni pentru acordarea de drepturi bănești de care au fost lipsiți prin excluderea de la majorarea salariilor prin indexare începând cu data de 01.01.2007.
Pe cale de consecință Curtea, în temeiul art. 269 din Codul Muncii, constată întemeiată cererea reclamanților, care se va admite și vor fi obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL DOLJ în favoarea reclamanților, la stabilirea și calcularea indemnizațiilor de încadrare, prin aplicarea la valoarea sectorială a indexărilor prevăzute de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, astfel: cu 5% începând cu data de 01 01 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 01 04 2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11 % începând cu data de 01 10 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007, și - ca urmare - la plata diferențelor de drepturi bănești rezultate din aplicarea indexării prevăzute de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, aferente anului 2007.
Întrucât toate celelalte drepturi salariale ale reclamanților s-au calculat și acordat fără aplicarea majorărilor prevăzute de această ordonanță, instanța - față de considerentele expuse - va obliga pârâții, și la plata diferențelor de drepturi bănești reprezentând premiul anual reglementat de art. 18 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006 și prima de concediu prevăzută de art. 241din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006 acordate pentru anul 2007.
Odată stabilită baza de calcul a indemnizației de încadrare la valoarea rezultată prin aplicarea dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 10/2007, în cele trei tranșe, instanța apreciază că majorările reglementate de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2008 trebuie aplicate la valoarea sectorială aferentă lunii octombrie 2007. Aceasta, întrucât la data de 01.04.2008, baza de calcul a indemnizației de încadrare o reprezintă valoarea sectorială indexată cu 11% față de nivelul lunii septembrie 2007.
Deoarece reclamanții nu a putut beneficia de sumele respective la timpul cuvenit, ci abia după un interval mare de timp, în care moneda națională a suferit o devalorizare în cadrul procesului de inflație, instanța reține că aceștia au suferit un prejudiciu care nu se acoperă prin simpla acordare a drepturilor stabilite în baza prezentei hotărâri.
Potrivit art.1084 din Codul Civil reclamanții au dreptul la repararea integrală a prejudiciului, atât pentru, pierderea ce a suferit", cât și pentru,beneficiul de care a fost lipsit".
De asemenea, conform art. 161 alin.4 Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, daune interese care vor cuprinde dobânda legală, potrivit art. 1088 cod civil.
Cum obligația de plată a acestor drepturi trebuia să fie îndeplinită la efectuarea plății indemnizației, instanța constatată că dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre indemnizațiile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art. 1079 cod civil și 156 Codul Muncii, astfel că se justifică și acordarea dobânzii legale aferente sumelor cuvenite reclamanților.
În consecință, instanța urmează să admită și cererea reclamanților privind reactualizarea sumei, precum și plata dobânzii legale, astfel că va obliga pe pârâți să actualizeze drepturile bănești ca urmare a indexărilor prevăzute de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, cu indicele de devalorizare a monedei naționale de la data când trebuia achitată fiecare sumă în parte și până la plata efectivă a acestora și la plata dobânzii legale de la data nașterii drepturilor bănești rezultate din indexare și până la plata efectivă a acestora.
Va obliga pe pârâtul TRIBUNALUL DOLJ să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților, în temeiul art. 40 Codul Muncii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, B,-, sect. 5 și respinge acțiunea față de acest pârât.
Admite acțiunea reclamanților, și, cu domiciliul ales în C, str. - nr. 29, și obligă pârâții Ministerul Justiției B-, sect. 5, Curtea de APEL CRAIOVA, Bd. - nr. 4 și TRIBUNALUL DOLJ, C,-, să stabilească și să calculeze indemnizațiile de încadrare pentru fiecare reclamant în parte prin aplicarea la valoarea sectorială corespunzătoare a indexării prevăzute de art.1 din NR.OG10/2007, astfel:
- cu 5% începând cu data de 01.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu 01.04.2007 față de nivelul din martie 2007 și cu 11% începând cu data de 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007, urmând ca la această ultimă valoare sectorială să se aplice prevederile nr.OG13/2008.
Obligă pârâții la plata diferențelor de drepturi bănești rezultate din aplicarea indexării prevăzute de art.1 din nr.OG10/2007 aferente anului 2007, precum și la diferențele de drepturi bănești reprezentând premiul anual reglementat de art.18 din nr.OUG27/2006 și prima de concediu prevăzută de art.241din nr.OUG27/2006 acordate pentru anul 2007, rezultate ca urmare a aplicării indexării menționate, reactualizarea acestor sume și dobânda legală aferentă începând cu data nașterii drepturilor rezultate din indexare și până la plata efectivă.
Obligă pârâtul TRIBUNALUL DOLJ să efectueze mențiunile cuvenite în carnetul de muncă al reclamanților.
Definitivă. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent judiciar, - - |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, -a |
Red./teh.
Ex.12/27.11.2008
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Marian Lungu Paula Baciu