Drepturi salariale (banesti). Decizia 1202/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1202
Ședința publică de la 10 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
Judecător - -
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, -, -, -, - împotriva sentinței civile nr.4510 din 30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, TRIBUNALUL O L T, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că recurenții reclamanți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului pârât Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, consilier juridic, a solicitat să se constate lipsa calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și pe fond respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr.4510 din 30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, - împotriva pârâților Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Tribunalul Dolj, Tribunalul Dolj, Tribunalul Mehedinți, TRIBUNALUL O L T, Tribunalul Hunedoara, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanții, magistrați la Judecătoria Craiova au arătat că în conformitate cu art.21 din OG137/2000, magistrații în calitate de persoane discriminate au dreptul să pretindpă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit potrivit dreptului comun și procedurii prev. de OG137/2000, modificată și completată de Lg. 324/2006.
Întrucât faptele de discriminare directă la care aceștia sunt supuși sunt săvârșite de instituțiile la care sunt încadrați în muncă, în cadrul raporturilor de muncă, despăgubirile trebuie solicitate potrivit dreptului muncii.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești (judecători, procurori, personal auxiliar de specialitate), precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale.
Atât în Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care constituie actul normativ aplicabil în perioada de referință și nici în OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești (actualmente în vigoare), nu există dispoziții în sensul acordării drepturilor solicitate de reclamanți.
Față de prevederile Ordonanței nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, se reține că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare. Pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat injust, este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție există, ea nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați. Diferența de tratament are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri.
In consecință, în mod greșit consideră reclamanții că s-ar afla într-o situație comparabilă cu alte categorii socio-profesionale. Această situație nu este comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atâta vreme cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați, indicate de reclamanți.
Pe de altă parte, prin Decizia nr. 108/14 februarie 2006, Curtea Constituțională a reținut în esență că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar, reprezintă opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Astfel, principiul egalității în drepturi și a nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, tratamentul juridic diferențiat, stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, -, -, -, - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului recurenții au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Astfel, prin art. 3 din Legea 444/2006 pentru aprobarea OG nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publicii cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul-avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
De asemenea, art. 15 alin. 1 din OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea 444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
În conformitate cu prevederile art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului purtând titlul "Interzicerea discriminării", exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație, acesta fiind principiul egalității tuturor în fața legii. Lista cuprinsă în art. 14 nu este limitativă, dreptul la nediscriminare "protejând persoanele fizice și persoanele juridice aflate în situații asemănătoare, împotriva aplicării unui tratament diferit".
Conform art. 21 alin. 1 din OG 137/2000 judecătorii, în calitate de persoane discriminate, au dreptul să pretindă despăgubiri proporționale cu prejudiciul suferit, potrivit dreptului comun și procedurii prevăzute de OG 137/2000.
Conform art. 16, egalitatea în drepturi din Constituția României, potrivit cu care cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări, și judecătorii trebuie să beneficieze de sporul de confidențialitate de 15%, atâta timp cât sunt obligați să păstreze secretul confidențialității ca și alte categorii de persoane, dar fără a beneficia ca și acestea de sporul menționat.
Legal citat, intimatul Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA în care solicită în esență respingerea recursului declarat de reclamanți ca neîntemeiat au depus întâmpinare.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispoz. art. 3041. Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenții reclamanți au statutul de magistrați în cadrul Judecătoriei Craiova.
Legea salarizării acestei categorii de personal - OUG 177/2002 până la data de 07.04.2006 și OUG 27/2006 nu prevede acordarea unui spor de confidențialitate.
În consecință, raportat la actele normative ce reglementează salarizarea acestei categorii socio- profesionale, cererea reclamanților este lipsită de suport legal.
În ce privește cererea reclamanților de a beneficia de sporul de 15 în baza art.3 din Lg. 44/2006 pentru aprobarea OG19/2006 este nefondată, întrucât reclamanții nu fac parte din categoriile profesionale la care se referă aceste acte normative.
Astfel, art. 3 al. 1 din OG19/2006 prevede că pentru păstrarea confidențialității în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și personalul civic din beneficiază de acel spor de 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
După intrarea în vigoare a Lg. 444/2006 acest articol s-a completat cu faptul că procentul respectiv se acordă cu încadrarea în limitele bugetare aprobate.
Reclamanții nu au calitate de cadre militare în activitate, nici militarii angajați pe bază de contract, nefiind angajați ai instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță fiind angajați ai Ministerului Justiției, instituție ce face parte din autoritatea judecătorească.
De asemenea, reclamanții nu au acces la informații clasificate, nedeținând certificate de acces.
Față de cele expuse, se va aprecia legală și temeinică sentința recurată, urmând ca în baza art. 312 al.1 pr.civilă să se respingă recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, -, -, -, - împotriva sentinței civile nr.4510 din 30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, TRIBUNALUL O L T, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 10 martie 2008.
- - - - - - - -
Grefier
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/01.04.2008
/ și
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Manuela Preda Popescu
