Drepturi salariale (banesti). Decizia 1286/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1286/2009
Ședința publică de la 7 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Pop Mirela
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Consiliul Local al Municipiului A și Consiliul Județean A, împotriva sentinței civile numărul 436/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apeul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurentul Consiliul Județean A și pentru intimatul Inspectoratul Școlar al Județului A,lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului,modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de pârâtul Consiliul Județean
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursurilor pentru motivele menționate în întâmpinare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr-, reclamanții, și, prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar A, au chemat în judecată pârâții Inspectoratul Școlar al Județului A, Consiliul Județean A, Consiliul Local A și Colegiul Național " " A solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligați pârâții la aplicarea Legii nr. 220/2007 pentru aprobarea nr.OG11/2007, începând cu 01.01.2007, și ca urmare aplicării legii, la încadrarea reclamanților în conformitate cu dispozițiile Legii nr.220/2007 precum și la acordarea diferențelor de salarii, pentru perioada ianuarie - august 2007 la zi, suma care să fie actualizate cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului și până la data plății efective, despăgubiri în cuantum de 10 lei /zi lucrătoare.
În motivarea acțiunii lor au arătat că, la 31.01.2007, a fost adoptată OG nr. 11/2007 cu privire la creșterile salariale ce se vor acorda, în anul 2007, personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997. urmau să se majoreze în trei etape, respectiv între 1.01.2007 - 31.03.2007, între 01.04.2007 - 30.09.2007 și între 01.10.2007 - 31.12.2007. Această ordonanță fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 220/2007, publicată în Of. la 4.07.2007. Prin această lege s-au modificat și completat anexele nr.OG11/2007, fără a se modifica etapele privind aplicarea creșterilor salariale.
Deși creșterile salariale prevăzute de lege sunt aplicabile pe anul 2007, în cele trei etape, pârâții au refuzat aplicarea legii începând cu data de 1.01.2007, așa cum stipulează actul normativ, în conținutul său.
Refuzul aplicării legii creat un prejudiciu personalului didactic grad I, constând în diferența salarială neacordată pe perioada 01.01.2007 - 01.08.2007, iar această diferență neachitată la timp a creat, la rândul său un alt prejudiciu, cel al devalorizării monedei naționale cu indicele de inflație.
Acțiunea fost promovată pentru reclamanți de către Sindicatul Învățământului Preuniversitar A, care are calitatea procesuală activă în promovarea unei astfel de acțiuni, potrivit art. 282 Codul Muncii, art. 67 din 168/1999 și art. 28 din L 54/ 2003.
Prin întâmpinările formulate, pârâții Consiliul Județean A și Inspectoratul Școlar Județean au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în prezenta cauză.
Consiliul Județean Aaa rătat că nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici calitatea de finanțato al unităților de învățământ preuniversitar.Fondurile pentru salarizarea personalului din învățământul preuniversitar sunt asigurate de la bugetul de stat și repartizate pe unități administrative prin decizia directorului DGAFP - conf. Art. 14 din Legea nr. 486/2006, art. 33 lit. b din Legea nr. 273/2006 și art. 167 din Legea 84/1995. Inspectoratul Școlar Județean Aaa rătat că nu are calitatea de angajator și finanțator al cadrelor didactice, conform art. 5 din Legea - și HG. 2192/2004.
Consiliul Local A nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.436/4.03.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții Inspectoratul Școlar al Județului A, Consiliul Județean A și Consiliul Local
Pe fond, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar A, pentru reclamanții, și împotriva pârâților Inspectoratul Școlar al Județului A, Consiliul Județean A, Consiliul Local A și Colegiul Național " " A, și în consecință:
- au fost obligați pârâții să plătească fiecărui reclamant, diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 220/2007, prin care s-a aprobat și modificat nr.OG 11/2007 față de coeficientul de multiplicare prevăzut în nr.OG 11/2007, pentru perioada ianuarie - august 2007.
S-a respins cererea reclamanților privind plata de despăgubiri, în cuantum de 10 lei/zi lucrătoare, pentru acoperirea prejudiciului material produs prin neplata salariului datorat.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî în acest mod prima instanță reținut, cu referire la excepția invocată de pârâți, că este nefondată.
Astfel, s-a reținut că, potrivit art. 20 din Legea nr. 215/2001, municipiile, orașele, comunele și județele sunt unități administrativ - teritoriale, persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină, conform art. 21, reprezentante în justiție prin primar sau de președintele consiliului județean.
Art. 21 alin. 2, art.23 și art. 62 din lege, definește autoritățile administrației publice, respectiv consiliile locale, ca fiind autorități deliberative, iar primarul - autoritate executivă iar art. 24 din același act normativ, definește consiliul județean ca autoritate a administrației publice locale.
În executarea atribuțiilor prevăzute de art. 36 alin. 2 lit. d, consiliul local asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, în limita competenței sale și în condițiile legii. În executarea atribuțiilor prevăzute de art. 63 din lege, primarul propune consiliului local proiectul de buget pe care îl supune spre aprobarea acestuia.
Potrivit art. 16 din HG2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii, această finanțare cuprinzând și cheltuielile de personal, conform art. 19, art. 3, art. 18, art. 16 și art. 28 din HG2192/2004, care stabilesc următoarele: directorul unităților de învățământ are calitate de ordonator terțiar de credite, încheie contractul individual de muncă și propune corecțiile bugetare, finanțarea unităților de învățământ se realizează de la bugetul local și de la bugetul de stat prin consiliile județene sau prin consiliile locale, funcție de sursa de finanțare, pentru unitățile de învățământ din raza acestora.
Potrivit Legii nr.84/1995 și a Legii nr.128/1997, cu modificările ulterioare, inspectoratele școlare au atribuții în ce privește activitatea profesională a cadrelor didactice, stabilirea normelor didactice, stabilirea catedrelor vacante, aspecte ce implică indirect și cuantumul salariilor cadrelor didactice.
De asemenea, potrivit art. 9 din HG2192/2004, inspectorul școlar general avizează statul de funcții pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ. În exercitarea acestor atribuții își asumă responsabilitatea cheltuielilor de personal ce decurg din statul de funcții avizat, chiar dacă nu are atribuții directe de plată decât pentru personalul din subordine.
Pentru considerentele expuse s- apreciat că toți pârâții din prezenta cauză au calitate procesuală pasivă.
Pe fond, s-a reținut că prin OG nr. 11/2007 s- reglementat creștere salariilor personalului didactic pentru anul 2007, în 3 tranșe, începând cu 1.01.2007, că nr.OG11 /2007 fost publicată în Of. în luna februarie 2007 și că prima tranșă de majorare era pe perioada 01.01.2007 - 31.03.2007.
La 04.07.2007, OG nr. 11 /2007 fost supusă aprobării, iar prin Legea nr. 220/2007, ordonanța de urgență fost aprobată cu unele modificări. Aceste modificări vizau conținutul coeficienților de majorare cuprinși în anexele ordonanței, respectiv anexa 1, 1.2, 2, 3, 4 și 5.
În ce-i privește pe reclamanți, s- modificat anexa nr. 2 pentru cadrele didactice cu grad didactic și cu vechime în învățământ de cel puțin 6 ani, pe tranșe de vechime.
Legea nr. 220/2007 nu numai că nu modificat etapele de creștere salarială dar mai mult decât atât stipulat încă dată în conținutul său cele trei etape prevăzute în ordonanță: 01.01.2007-31.03.2007, 01.04.2007- 30.09.2007 și 01.10.2007 - 31.12.2007.
De asemenea, legea dispune fără echivoc că aceste creșteri salariale sunt pe anul 2007.
Guvernul este abilitat de emite ordonanțe, acestea având valoare de lege din momentul intrării lor în vigoare. Prin legea nr. 220/2007 fost aprobată ordonanța emisă, astfel că modificările aduse prin lege ordonanței au intrat în vigoare din momentul emiterii ordonanței. În cazul de față nu ne găsim în situația unei legi civile care retroactivează, ci în situația unui act normativ cu putere temporară, aprobat printr- lege.
Legea nr. 220/2007 prevede creșteri salariale în 3 tranșe cu coeficienți de multiplicare, conform anexelor, pentru întregul personal didactic salarizat în baza Legii nr. 128/1997.
Prin urmare, potrivit art. 1 din Legea nr. 220/2007, creșterile salariale sunt aplicabile personalului didactic din învățământ salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 pentru anul 2007.
de aplicare ale legii rămân neschimbate, conform nr.OG 11/2007, începând cu 01.01.2007 până la 31.03.2007 și apoi cu 01.04.2007 - până la 30.09.2007. La apariția Legii nr. 220/2007, pârâtul angajator avea obligația de aplica coeficientul prevăzut în anexa 2, în ce- privește pe reclamanți începând cu 01.01.2007 și apoi pe viitor.
Potrivit anexei 2 a Legii nr. 220/2007, coeficienții de multiplicare s-au modificat doar în ceea ce privește personalul didactic cu grad didactic și o vechime de cel puțin 6 ani, pe tranșe de vechime.
De exemplu, OG nr. 11/2007 prevedea pentru vechime de 6 - 10 ani, un coeficient de 4,293 pentru profesor și 3,605 pentru institutor, în timp ce Legea nr. 220/2007 prevede pentru aceleași categorii de personal, un coeficient de 4,722 la profesor și de 3,840 la institutor.
Se poate observa că prin neaplicarea Legii nr. 220/2007 reclamanții au fost prejudiciați de creștere salarială rezultată din aplicarea acestor coeficienți de multiplicare, motiv pentru care sub acest aspect acțiunea formulată este întemeiată și urmează fi admisă, iar pârâtul angajator obligat să procedeze la încadrarea fiecărui reclamant în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 220/2007 și la calculul și plata diferenței de salariu datorată pentru perioada ianuarie 2007 - august 2007 între coeficientul de multiplicare aplicat potrivit OG 11/2007 și coeficientul de multiplicare datorat conform Legii nr. 220/2007 aceste diferențe reprezintă drepturi salariale cuvenite lunar fiecărui reclamant conform anexei aprobată prin Legea nr. 220/2007, iar sarcina plății revine angajatorului respectiv școlii la care reclamantul funcționează ca și personal didactic, care prin directorul său va propune și corecțiile bugetare conform art. 8 din HG 2192/2004.
Reclamanții au fost prejudiciați prin neplata, la data scadenței salariului, sumelor rezultate prin majorarea salariilor conform Legii nr. 220/2007.
Acest prejudiciu constă în devalorizarea monedei naționale cu indicele de inflație iar pentru repararea acestui prejudiciu conform art. 998 cod civil pârâtul urmează fi obligat la plata sumei datorate la care se aplică indicele de inflație începând cu data publicării Legii nr. 220/2007 în și până la data plății efective sumei datorate.
Capătul II de cerere s-a reținut a fi nefondat. prejudiciului suferit de reclamanți prin plata cu întârziere a coeficientului majorat s-a realizat prin aplicarea indicelui de inflație sumei datorate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Consiliul Local A și Consiliul Județean A, solicitând casarea sentinței atacate și în rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii formulate de reclamanți.
Recurenții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, apreciind că în mod greșit prima instanță a respins această excepție. Au arătat că lipsa calității procesuale pasive în cauză se justifică prin aceea că nu au calitatea de angajatori ai personalului didactic din învățământul preuniversitar și nici calitatea de finanțatori ai unităților de învățământ. Se mai susține că în mod eronat arată instanța de fond că modificările aduse prin lege ordonanței au intrat în vigoare din momentul emiterii ordonanței, respectiv din luna ianuarie și nu din la data de 17 iulie 2007, data publicării legii în Monitorul oficial, susținând că legea civilă nu retroactivează.
Deliberând asupra recursurilor de față, funcție de criticile formulate precum și din oficiu, potrivit prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâții Consiliul Județean A și Consiliul Local
Raporturile juridice dintre unitățile de învățământ preuniversitar și cele administrativ teritoriale nu au caracterul unor raporturi juridice de muncă și, prin urmare, nu pot forma obiectul unor litigii aflate în competența jurisdicției muncii.
Pentru personalul didactic de predare, contractul individual de muncă se încheie între inspectoratul școlar, reprezentat de directorul unității de învățământ, și salariat. Deci, raportul de muncă, în speță, privește inspectoratul școlar și unitățile școlare, ca angajatori, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe reclamanți ca salariați.
În consecință, calitatea procesuală pasivă în litigiile ce decurg din modul de calcul și plata drepturilor salariale și a celorlalte drepturi prevăzute de lege în favoarea acestei categorii de personal, o au doar inspectoratul școlar și unitățile de învățământ.
Între reclamanți și recurenți nu există nici un raport juridic legat de plata drepturilor salariale.
Față de această împrejurare, Curtea va admite recursurile formulate de pârâții Consiliul Județean A și Consiliul Local A și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți împotriva acestor pârâți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
(continuare decizie civilă nr.1286/2009)
DECIDE
Admite, ca fondate, recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al Municipiului A și Consiliul Județean A împotriva sentinței civile nr.436/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-:
Modifică sentința atacată doar sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate de pârâții Consiliul Local al Mun. A și Consiliul Județean A și rejudecând cauza în această limită:
Admite excepțiile lipsei calității procesual pasive invocate de pârâții Consiliul Local al Municipiului A și Consiliul Județean A și pe cale de consecință respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
Înlătură obligarea pârâților Consiliul Local al Municipiului A și Consiliul Județean A de la plata diferențelor de drepturi bănești.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 07 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.SM
Tehnored.SM/TM-2 ex
Jud.
Președinte:Doriani AnaJudecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Pop Mirela
