Drepturi salariale (banesti). Decizia 1325/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1325
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier - -
**************
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 3677 din 09 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimații reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal și s-a solicitat de către recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în temeiul art. 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin 3677 din 09 2009, Tribunalul Gorja admis în parte cererea formulata de petenta în contradictoriu cu intimații Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj si CNCD.
A au fost obligați intimații Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj sa calculeze si sa plătească petentei diferențele salariale reprezentând sporul de confidențialitate in procent de 15% din indemnizația de încadrare pentru perioada 13.07.2006-09.11.2009 si la plata pentru viitor a acestui spor sume ce urmează sa fie actualizate cu indicele de inflație începând cu momentul datorării pana la data plătii efective.
A obligat intimata Tribunalul Gorj să efectueze mențiunile corespunzătoare in carnetul de munca al petentei.
S-a respins acțiunea fata de CNCD.
S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.09.2005-12.07.2006.
S-a respins acțiunea cu privire la acordarea sporului de confidențialitate pentru perioada 01.09.2005-12.07.2006.
A fost obligat Ministerul Finanțelor Publice sa aloce fondurile necesare plații sumelor datorate către petenta.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Petenta are calitatea de personal auxiliar de specialitate in cadrul Judecătoriei Tg-.
Potrivit dispozițiilor art. 2 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare:" prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferinta, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice."
În conformitate cu disp. art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor omului:"Exercitatea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata in special pe sex rasa culoare limba religie opinii politice sau orice alte opinii origine nationala sau sociala apartenenta la o minoritate nationala avere, nastere sau orice alta situatie."
Observand legislatia care instituie dreptul anumitor categorii profesionale la plata unui spor de confidentialitate, respectiv criteriile in baza cărora se acorda acest spor, se retine ca s-a nascut o forma de discriminare intre aceste categorii profesionale si categoria judecătorilor si aceea a asistentilor judiciari. Astfel, OG nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii prevede acordarea unui spor de 30% de confidențialitate pentru "pastrarea confidentialitatii in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei ". De asemenea, prin OG 64/2006 privind salariazarea si alte drepturi ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, prin OG nr. 19/2006, OG nr. 10/2007, OG 6/2007 OG 24/2000 si alte acte normative s-a prevazut acordarea acestui spor salarial pentru personalul militar si functionarii publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, functionarii publici din aparatul de lucru al Guvernului, personalul CNSAS si pentru alte categorii de salariati.
Sustinerea intimatei Ministerul Justitiei in sensul ca situatiile acestor categorii de salariati si categoria personalului auxiliar din justitie nu sunt comparabile intrucat difera statutul, drepturile si obligatiile, si acesta ar putea fi o stare de lucruri de natura sa justifice discriminarea in ceea ce priveste acordarea sporului de confidentialitate, nu poate fi primita. In acest sens se retine ca adevaratul criteriu care justifica acordarea sporului de confidentialitate il reprezinta informatiile, faptele, documentele confidentiale cu care aceste categorii profesionale lucreaza.Astfel nu este vorba exclusiv asa cum sustine intimata de "informatii clasificate, ci si de informatii, fapte si documente asupra carora prin natura functiei si deontologia profesionala, petenta trebuie sa pastreze si pastreaza confidentialitatea.
Astfel ne gasim chiar in situatia prezentata de Curtea Europeana care a apreciat ca discriminarea se produce atunci cand " persoane aflate in situatii analoage sau comparabile in materie, beneficiaza de tratament preferential si aceasta distinctie nu-si gaseste nici o justificare obiectiva sau rezonabila".Desigur ca situatia magistratilor si cea a asistentilor judiciari este comparabila cu aceea a celorlalte categorii profesionale amintite mai sus chiar daca doar in ceea ce priveste caracterul confidential al informatiilor si documentelor cu care opereaza.
In ceea ce priveste cererea de acordare a sporului de confidentialitate pentru perioada 01.09.2005-12.07.2006 s-a constatat ca este prescris dreptul material la actiune întrucât s-au nesocotit dispozitiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva, fiind depășit termenul de prescriptie de 3 ani.
Referitor la cererea de a se efectua mențiunile corespunzătoare in carnetele de munca ale petentilor, aceasta a fost admisă si a obligat intimata Tribunalul Gorj sa efectueze aceste mentiuni in baza art. 6 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca.
Cererea de a se plati actualizarea sumelor reprezentând sporul de confidențialitate apare ca întemeiata si a fost admisă cu motivarea ca prin neeplata catre petenti a sporului de confidentialitate la timp s-a produs acestora un prejudiciu material care a fost acoperit prin actualizarea sumelor datorate conform indicelui inflational care a făcut ca in perioada de timp scursa de la momentul datorarii sporului pana la data platii efective sumele sa se devalorizeze continuu.
Cererea a fost respinsă fată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii care nu are calitate procesuala pasiva in cauza de fata, aceasta institutie navand competenta ca in cadrul activitatii sale jurisdictionale sa anuleze sau sa refuze aplicarea unor acte normative considerandu-le discriminatorii si sa le inlocuiasca cu alte norme, si nici sa acorde drepturi banesti petentei intrucat nu exista nici raporturi de munca nici altfel de raporturi juridice intre institutie si petenta.
Competenta CNCD se limiteaza la exprimarea unui punct de vedere in privinta unei spete in baza art. 18 din OG nr. 137/2000.
Instanta a admis in parte cererea, a obligat intimatii sa calculeze si sa plateasca petentei diferentele salariale reprezentand sporul de confidentialitate in procent de 15% din indemnizatia de incadrare pentru perioada 13.07.2006-09.11.2009 si la plata pentru viitor a acestui spor sume ce urmeaza sa fie actualizate cu indicele de inflatie incepand cu momentul datorarii pana la data platii efective, a obligat intimata Tribunalul Gorj să efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetul de munca al petentei, a respins actiunea fata de CNCD, a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru perioada 01.09.2005-12.07.2006 a respins actiunea cu privire la acordarea sporului de confidentialitate pentru perioada 01.09.2005-12.07.2006 și a obligat Ministerul și Finantelor Publice sa aloce fondurile necesare platii sumelor datorate catre petenta.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, critică sentința prin primul motiv de recurs în temeiul art.304 pct.4 Cod procedură civilă și solicită casarea sentinței pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești,iar sporul de confidențialitate acordat de 15 % constituie o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești prin lege, fiind o problemă de legiferare.
Instanța a legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică categoriei profesionale a personalului din sistemul justiției, astfel că a invocat decizia nr.818,819,820,821/03.07.2008 și nr.1325/04.12.2008 ale Curții Constituționale, prin aceasta a statuat că dispozițiile nr.OG137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative.
Nici Înalta Curte de Casație și Justiție și nici instanțele judecătorești sau alte autorități publice ale statului nu au competența de a controla constituționalitatea legilor, ordonanțelor, indiferent dacă acestea sunt sau nu în vigoare.
Prin intrarea în vigoare Legii-cadru nr.330/5 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reglementări specifice personalului din sistemul justiției,art.4,care reglementează sporul de confidențialitate pentru acest personal, nu se mai impunea obligarea în continuare la plata sporului de 15%.
În drept, a invocat art.304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă.
A solicitat admiterea recursului,casarea sentinței și respingerea acțiunii.
DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin recursul său a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că acesta nu are obligații de plată față de salariații altor instituții și nici raporturi de subordonare.
Cu privire la aceste motive nu s-a depus întâmpinare.
Recursurile se admit.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, și potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că este afectată de motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Astfel, Curtea Constituțională a constat neconstituționale dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 numai în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În speță însă, prima instanță nu a anulat ori a refuzat aplicarea unor acte normative cu putere de lege și nici nu le- înlocuit cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative ci, dimpotrivă, a făcut aplicarea întocmai a acestor dispoziții legale, stabilind că reclamanta face parte dintre persoanele enumerate la art. 3 din ordonanță.
Prin urmare, nu se poate reține că hotărârea atacată este pronunțată cu depășirea limitelor puterii judecătorești și deci, că este afectată de motivul de nelegalitate menționat la art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă, așa cum se încearcă a se acredita de către recurentul Ministerul Justiției și Libertăților.
Chiar dacă dreptul în litigiu nu este reglementat prin OUG nr. 27/ 2006, aceasta nu înseamnă că reclamanta nu poate reclama o situație discriminatorie dintre cele enumerate mai sus, în raport cu alte categorii socio-profesionale, atâta timp cât au situații comparabile, respectiv, au, în egală măsură, obligația de confidențialitate.
Așa cum a arătat și instanța de fond, obligația de confidențialitate personalului din justiție rezultă din împrejurarea că, prin natura activității desfășurate, aceștia au acces la informații confidențiale, fiind obligați să păstreze secretul profesional, să nu dezvăluie sau să folosească informațiile obținute în calitatea pe care o au, să păstreze lucrările cu caracter confidențial în incinta instanței, să nu permită consultarea lor.
Neacordarea sporului de confidențialitate reclamantei ori, eventual, acordarea unui spor mai mic de 15% creează o stare evidentă de discriminare, atâta timp cât și aceasta se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează acest spor salarial pentru celelalte categorii socio-profesionale ținute de respectarea obligației de confidențialitate, menționate de către recurent prin motivele de recurs (personal militar și funcționari publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională).
Nu în ultimul rând instanța a avut în vedere considerentele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin decizia nr. 46 pronunțată la data de 15 dec. 2008, admis recursul în interesul legii, și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispoz. art. 99 al. 1 lit. d din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată cu modificările și completările ulterioare,raportat la art. 16 al. 1, 2 din Codul deontologic al magistraților și art. 78 al. 1 din legea 567/2004, privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată raportat la art. 9 din Codul deontologic, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Dezlegarea dată problemelor de drept de Înalta Curte de Casație și Justiție prin pronunțarea deciziilor în interesul legii este obligatorie pentru instanțe în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Cu atât mai mult,principiul nediscriminării,ca principiul general al dreptului comunitar,este obligatoriu nu numai pentru statul membru și,în anumite circumstanțe, persoanele fizice sau juridice, ci și pentru instituțiile comunitare,care nu pot adopta în politicile sau legislația lor,criterii ce ar încălca acest principiu.
Aceasta a fost și rațiunea pentru care a fost recunoscut acest drept prin Legea-cadru nr.330/5 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reglementări specifice personalului din sistemul justiției,art.4,care reglementează sporul de confidențialitate pentru acest personal.
Cu toate acestea, prin raportare la aceste ultime modificări legislative, prima instanță a soluționat greșit cererea de acordare a acestui spor pentru viitor până la data plății efective, fără a se avea în vedere prevederile constituționale, privind intrarea în vigoare a legii, respectiv art. 78 din Constituția României "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei".
Noua lege a intrat în vigoare la data de 12.11.2009, astfel că sporul de confidențialitate solicitat se putea acorda numai până la acel moment și nu cum greșit a dispus prima instanță acordarea în viitor și sub acest aspect se reține a fi întemeiate criticile recurentului pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR, iar restul criticilor nu pot fi primite pentru considerentele deja expuse.
Sunt întemeiate și criticile celuilalt pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având în vedere faptul că instanța nu s-a pronunțat în limitele investirii, în condițiile în care reclamanta a solicitat obligarea acestuia să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate, iar instanța a obligat nemijlocit acest pârât la calcularea și plata diferențelor salariale, împreună cu ceilalți intimați pârâți.
Ca atare, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură.civilă raportat la art.304 pct.9, Curtea va admite ambele recursuri și va modifică sentința în sensul că va obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Gorj să plătească sporul de 15% până la data de 12.11.2009 și va respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice cu privire la obligarea acestuia la plata drepturilor salariale.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 3677 din 09 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimații reclamanți.
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Modifică sentința în sensul că obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Gorj să plătească sporul de 15% până la data de 12.11.2009.
Respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice cu privire la obligarea acestuia la plata drepturilor salariale.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. Jud. Grefier,
3 ex. /01.03.2010. - -
Jud. fond..
.
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri
