Drepturi salariale (banesti). Decizia 1557/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1557
Ședința publică din data de 8 iulie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
: -
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor formulate de reclamantul cu domiciliul în municipiul P,-, jud. P și de pârâții Inspectoratul General al - Române, cu sediul în municipiul B,- - 11, sector 1, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în municipiul B,- A, sector 1 și Unitatea Militară 0599 P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 3046 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința în ședința publică din data de 23 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 30 iunie 2009, apoi pentru data de 1 iulie 2009 și apoi pentru aceleași motive la data de 8 iulie 2009, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova la Secția Comercială și de contencios Administrativ, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al - Romane () și Unitatea Militara 0599 P (Gruparea de Jandarmi Mobilă " " pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reactualizate cuvenite pentru perioada 15.05.1999-august 2007, corespunzător funcției de " de Stat de ", a soldei de merit reactualizată, aferentă anilor 2000-2003 și 2005-2007; a drepturilor salariale cuvenite pentru exercitarea funcției de " de Stat de " la Comandamentul eritorial Ploiești în perioada 01.04.2004-31.05.2005 și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în luna mai 1999 îndeplinea funcția de de Stat al ului 64 Mobil de Jandarmi P ce aparținea de 0599 P, iar la data de 15.06.1999, urmare a faptului că s-a dispus trimiterea sa în judecată prin Rechizitoriul nr.1927/P/1999 al Parchetului Militar Ploiești de pe lângă B, prin ordinul Comandantului Jandarmerie Română nr.0616/15.06.1999 a fost pus la dispoziție în conformitate cu prevederile art.89 al.2 din Lg.nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
A precizat reclamantul că pe timpul punerii la dispoziție din funcție, a îndeplinit atribuțiile stabilite de comandanții unității și a beneficiat la minimum de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl avea.
S-a arătat în continuare de reclamant că prin Decizia nr.37/22.11.2006 pronunțată în dosarul nr.23/2006 al Curții Militare de Apel București, a fost achitat în baza disp.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c pr.civ. pentru infracțiunile prev.si ped. de art.264, 289 si 291 pen. iar prin adresa din 22.01.2007, Tribunalul Militar Teritorial Bi -a comunicat un extras care atestă exonerarea de orice răspundere penală, fiind astfel îndreptățit să beneficieze de dispozițiile art.89 al.5 din 80/1995 conform cărora "în cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, persoanele respective vor fi repuse în toate drepturile avute la data suspendării din funcție.
Arată reclamantul că, prin Ordinul /26.06.2007, l-a repus în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție - 15.05.1999, drepturi care au fost cumulate și plătite în lunile iulie-august 2007, fără însă a fi fost reactualizate, fapt care i-a cauzat un prejudiciu pentru recuperarea căruia se considera îndreptățit.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.89 al.1 și urm.din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare și art.58 și urm. din 138/1999 a - Române, solicitând în dovedirea acesteia proba cu acte, interogatoriu și expertiză salarizare, cu obiectivul de a calcula și reactualiza drepturile cuvenite.
Prin încheierea din 04.12.2007, Secția Comercială și de Contencios Administrativ apreciind că reclamantul nu are calitatea de funcționar public pentru a deveni aplicabile disp.art.911din 188/1999, a scos cauza de pe rol și a transpus-o conform disp.art.99 al.2 din Regulamentul de Ordine Interioară, la Secția Civilă a Tribunalului Prahova - Complete Specializate de Litigii de Muncă și Asigurări Sociale.
La termenul din 08.02.2008 pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative (MIRA) a depus întâmpinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că în cauza dedusă judecații, calitatea procesuală pasivă nu poate aparține decât persoanei juridice care a emis actul de punere la dispoziție a reclamantului, respectiv.nr.0616/15.-, aceasta fiind.
S-a mai arătat de acest pârât că participarea sa în acest litigiu nu se justifică nici prin faptul că este o instituție în subordinea MIRA, întrucât la momentul emiterii actului administrativ, șeful a beneficiat de competență deplină de luare a respectivei măsuri, fără a fi necesară aprobarea sau avizarea acesteia de către MIRA.
La același termen de judecată, pârâta UM 0599 Paf ormulat întâmpinare invocând excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova și arătând că în cauză sunt incidente disp.art.2 al.1 lit.e din 554/2004 care atrage competenta de soluționare a instanței de contencios administrativ.
În acest context, pârâta invocă și excepția procedurii prealabile prev.de art.7 din 550/2007 conform căreia reclamantul era obligat înaintea sesizării instanței, să solicite autorității emitente în termen de 30 de zile, revocarea în tot sau în parte a Ordinului, lucru pe care nu l-a îndeplinit.
Prin aceeași întâmpinare, a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că în anul 1999, când reclamantul îndeplinea funcția de de Stat, competența de punere la dispoziție revenea Comandamentului - Romane, actualul, care a emis și Ordinul nr.0616/15.06.1999 și că abia în anul 2006, UM 0599 Pad evenit ordonator terțiar de credite.
La termenul din 21.02.2008 a formulat întâmpinare, solicitând respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a MIRA, întrucât în conf.cu disp.art.21 al.1 din 550/2002 privind finanțele publice, are calitatea de ordonator principal de credite și repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, fapt care impune ca sub acest aspect, hotărârea pronunțată să îi fie opozabilă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a UM 0599 P, pârâtul a solicitat respingerea acesteia, legat de faptul că reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul acesteia, iar punerea î executare a hotărârii se face numai de către UM 0599 P în calitate de angajator.
O altă susținere pe linia respingerii acestei excepții se referă la faptul că UM 0599 P are calitatea de ordonator de credite, are personalitate juridică și este titulară de drepturi și obligații, putând sta în instanță în nume propriu.
Pe fondul cauzei, pârâtul consideră acțiunea ca fiind neîntemeiata, arătând că drepturilor salariale de la an la an ale cadrelor militare în activitate s-au actualizat ori de câte ori a avut loc o majorare sau o indexare, prin acte normative emise în domeniu, neexistând posibilitatea ca o autoritate publică să dispună majorări salariale în afara unui act normativ, așa cum se solicită de reclamant.
Pe cale de consecința, pârâtul arată că prin Ordinul nr.S/1255/26.06.2007, indicii de salarizare corespunzători funcției de de Stat, precum și celelalte drepturi bănești ce compuneau solda, conform art.3 din 138/1999 au fost prevăzuți pentru fiecare perioadă de timp cu majorările și indexările legale dispuse de Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, nefiind astfel justificate pretențiile reclamantului.
Prin precizarea formulată la termenul din 13.06.2008 (116) reclamantul arată că solicită obligarea în solidar a pârâților, la plata sumei de 101.141 lei reprezentând drepturi salariale reactualizate pentru perioada 15.05.1999-august 2007, corespunzător funcției de de Stat de; la plata sumei de 19157 lei reprezentând solda de merit reactualizată aferentă anilor 2000-2004 și 2005-2007; suma de 1875 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite pentru exercitarea funcției de de Stat la Comandamentul eritorial Ploiești, în perioada 01.04.2004-31.05.2005.
În apărare, pârâții au solicitat proba cu înscrisuri.
Prin încheierea din 21.02.2008, apreciind că excepțiile invocate de pârâți nu pot fi unite cu fondul, instanța, pronunțându-se mai întâi pe acestea, a respins excepția necompetentei materiale și excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul UM 0599 P, cât și excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți MIRA și UM 0599 P, invocată de aceștia.
S-a reținut în motivarea respingerii excepției de necompetență materială că prin acțiunea formulată, reclamantul nu a solicitat anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică și, actualizarea unor drepturi bănești, fapt ce atrage competența de soluționare conform art.2 lit.c din pr.civ. și art.283-284 din muncii, completelor specializate de Litigii de muncă și Asigurări Sociale ale tribunalului în a cărei circumscripție teritorială reclamantul își are domiciliul sau reședința.
Ca urmare a acestui fapt și stabilind că obiectul cauzei îl reprezintă un litigiu de muncă, a fost respinsă și excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de Lg.nr.554/2004.
Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților MIRA și UM 0599 P, instanța a apreciat că cei doi pârâți, au calitate procesuală pasivă, MIRA fiind ordonator principal de credite, care repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor ierarhic superioare, fiind astfel necesar ca hotărârea pronunțată în cauză să-i fie opozabilă, iar UM 0599 P, în care reclamantul își desfășoară activitatea, are personalitate juridică și calitatea de angajator al acestuia, fiind titulară de drepturi și obligații, putând sta în judecată în nume propriu.
Prin sentința civilă nr.3046 din 2 decembrie 2008 Tribunalul Prahovaa admis excepția prescripției dreptului la acțiune referitor la reactualizarea drepturilor salariale solicitate de reclamant pentru perioada 05.05.1999-01.11.2004 și a respins acțiunea pentru această perioadă ca fiind prescrisă. A admis în parte acțiunea completată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI AL REFORMEI ADMINISTRATIVE - prin Direcția Generala Juridică, INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE și UNITATEA MILITARĂ 0599 P, a obligat pârâții să-i plătească reclamantului reactualizarea drepturilor salariale aferente perioadei 01.11.2004-08.08.2007, raportat la premiul anual 2004-2006, solda de merit 2005-2007 și salariul cuvenit pentru perioada 01.11.2004-30.04.2005 pentru exercitarea funcției de de Stat, toate aceste sume urmând a fi reactualizate în raport de indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective. S-a respins cererea de suplimentare a onorariului de expert ca neîntemeiată, obligând pârâții să achite reclamantului 4450 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat și expert.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul în luna mai 1999, îndeplinea funcția de de Stat al ului 64 Mobil de Jandarmi P ce aparține de pârâta UM 0599 P și că la data de 15.06.1999, urmare a faptului că s-a dispus trimiterea sa în judecată, prin Rechizitoriul nr.1927/P/1999 al Parchetului Militar Ploiești, prin Ordinul Comandantului - Române nr.0616/15.06.1999 a fost pus la dispoziție conform dispozițiilor art.89 al.2 din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Pe timpul punerii la dispoziție din funcție, reclamantul a îndeplinit atribuțiile stabilite de comandanții unității și a beneficiat la minimum de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl avea.
Prin decizia nr.37/22.11.2006 pronunțată în dosarul nr.23/2006 al Curții Militare de Apel București, reclamantul a fost achitat în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c din pr.pen. pentru infracțiunile prev.si ped. De art.264, 289, 291 pen.
În baza deciziei de achitare, Inspectorul General al - Române, emite Ordinul nr.S/1255 din 26.06.2007 prin care dispune ca începând cu data de 15.05.1999, reclamantul sa fie repus în toate drepturile avute înainte de data punerii sale la dispoziție.
Se menționează în acest ordin că repunerea în toate drepturile, presupune și acordarea retroactivă a acestora în conformitate cu art.58 din Lg.nr.138/1999, elementele soldei lunare fiind actualizate ori de câte ori a avut loc o majorare sau o indexare pe toată perioada menționată (a punerii sale la dispoziție).
În acțiunea dedusă judecății, reclamantul arată că a încasat drepturile solicitate ce i-au fost plătite în lunile iulie-august 2007, însă, în mod nejustificat a fost lipsit de reactualizarea sumelor de la data scadenței până la data plății efective.
În ceea ce privește reactualizarea acestor drepturi solicitate pentru perioada 15.05.1999-01.11.2004, instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune în temeiul disp.art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958, fiind depășit termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de lege și a respins acțiunea pentru această perioadă ca fiind prescrisă.
Întrucât în perioada punerii sale la dispoziție reclamantul nu a încasat premiul anual și nici solda de merit, instanța a obligat pârâții să-i plătească acestuia reactualizarea drepturilor salariale aferente perioadei 01.11.2004-08.08.2007, raportat la premiul anual 2004-2006, solda de merit pe anii 2005-2007 și salariul cuvenit pentru perioada 01.11.2004-30.04.2005 pentru exercitarea funcției de de Stat, toate aceste sume urmând a fi reactualizate în raport de indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plătii efective.
Văzând și disp.art.274 pr.civ.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâții Ministerul Administrației Internelor, Inspectoratul General al - și 0599 P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, conform art.3041Cod procedură civilă și art.304 pct.6, 7, 9 Cod procedură civilă.
Recurentul reclamanta criticat sentința sub următoarele aspecte:
- dreptul material la acțiunea nu este prescris pentru perioada 05.05.1999 - 01.11.2004, așa cum în mod greșit a reținut prima instanță. Astfel, termenul general de prescripție începe să curgă de la data emiterii ordinului 1265/26.06.2007, când a fost repus în funcție și de la care avea dreptul să ceară actualizarea sumelor în instanță;
- întrucât acțiunea nu este prescrisă, reclamantul este îndreptățit să primească reactualizarea tuturor drepturilor salariale, așa cum a solicitat prin acțiune.
Recurentul pârât Ministerul Administrației și Internelora criticat sentința sub aspectul greșitei respingeri a excepției lipsei calității procesuale pasive. A arătat recurentul că nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât, deși este ordonator principal de credite, pârâtul este ordonatorul secundar de credite și tot el a achitat și drepturile salariale.
Recurentul pârât Inspectoratul General al -a criticat sentința sub următoarele aspecte:
- prima instanță a acordat mai mult decât s-a cerut. Astfel, reclamantului i s-au acordat drepturile solicitate până la data de 08.08.2007 deși în cauză s-a făcut dovada că la 01.06.2007 s-a făcut plata către reclamant și acesta a fost repus în drepturi. În consecință, reclamantul nu este îndreptățit la actualizarea drepturilor bănești după data de 01.06.2007;
- reclamantului nu i se cuvine solda de merit aferentă perioadei 2005 - 2007, în raport de dispozițiile art.5 alin.1 din Lg.138/1999, art.89 din Lg. Nr.80/1995 și Anexa 2 pct.7 lit.b din Ordinul nr.275/2002, dispoziții din care rezultă că pentru acordarea acestui drept trebuie îndeplinite anumite cerințe, criterii și că nu se acordă necondiționat, așa cum a stabilit prima instanță;
- deși prima instanță a apreciat în mod eronat, că reclamantului i se cuvin drepturile salariale aferente perioadei 01.11.2004 - 30.04.2005, nu precizează dacă aceste drepturi salariale sunt corelative funcției de șef de stat de comandament sau funcției de șef de stat de batalion. A precizat recurentul că la data punerii la dispoziție reclamantul era șef de stat de batalion iar ulterior, prin ordin de zi pe unitate, a fost desemnat ca înlocuitor al unui șef de stat de comandament dar aceste atribuții le-a îndeplinit în condițiile în care era pus la dispoziție și trebuia să exercite toate atribuțiile dispuse de comandantul ierarhic, nefiind un împuternicit în condițiile prevăzute de art.6 din Lg nr.138/1999 pentru că a putea beneficia de drepturile bănești aferente funcției îndeplinite temporar;
- în mod greșit prima instanță a dispus reactualizarea sumelor. Astfel, în raport de disp.art.58 din Lg nr.138/1999 privind salarizarea personalului militar sumele nu trebuiau reactualizate întrucât elementele soldei se actualizează ori se majorează ori de câte ori are loc o majorare sau o indexare, iar prin ordinul nr.S/1255/26.06.2007 indicii de salarizare conform art.3 din Lg. Nr.139/1999 au fost prevăzuți pentru fiecare perioadă de timp recalculată cu majorările și indexările legale dispuse de Lg. Nr.138/1999. A mai precizat recurentul că reclamantul nu este îndreptățit la aceste reactualizări cu atât mai mult cu cât indisponibilizarea sumelor bănești ce trebuiau acordate reclamantului nu s-a datorat culpei acestei recurent.
Recurentul pârât 0599a criticat sentința sub același aspecte învederate de recurentul, respectiv reclamantul nu este îndreptățit la plata soldei de merit, sumele nu pot fi reactualizate în raport de legislația specifică personalului militar, nu trebuie actualizată suma aferentă perioadei 01.06.2007 - 08.08.2007, reclamantul a încasat deja sumele cuvenite pentru funcția de șef de stat de batalion pentru perioada 01.11.2004 - 30.04.2005, față de împrejurările concrete ale cauzei se impune diminuarea sau chiar înlăturarea cheltuielilor de judecată acordate reclamantului de prima instanță. A mai învederat recurentul că în cauză nu se poate reține existența calității procesuale pasive a acestei unități militare, întrucât actul care a generat prezentul litigiu de muncă aparține care a emis de altfel și ordinul de repunere în drepturi, respectiv Ordinul nr.S/1255/26.06.2007.
Prin urmare, recurenții au solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței conform criticilor invocate.
Curtea examinând sentința recurată în raport de criticile invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei și de disp.art.3041Cod procedură civilă constată că recursul este nefondat, iar recursurile declarate de, Inspectoratul General al - și 0599 P sunt fondate, potrivit următoarelor considerente:
Referitor la recursul pârâtului Ministerului Administrației și Internelor și la critica din recursul 0599 referitoare la lipsa calității procesuale pasive, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât, pe de o parte, este ordonator principal de credite și repartizează creditele bugetare aprobate atât pentru bugetul propriu cât și pentru bugetele instituțiilor ierarhic inferioare, iar pe de altă parte, 0599 este titulară de drepturi și obligații, are personalitate juridică și este angajatorul reclamantului astfel încât acești pârâți trebuie să figureze în proces, iar hotărârea trebuie să le fie opozabilă.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul pârâtului este nefondat, urmând să îl respingă, iar critica UM 0599 P urmează să nu fie reținută.
Referitor la celelalte recursuri Curtea constată că sunt fondate, sens în care le va admite conform art.312 Cod procedură civilă și va modifica sentința în parte, sub următoarele aspecte:
În ceea ce privește critica invocată de recurentul privind greșita respingere a acțiunii ca prescrisă pentru perioada 05.05.1999 - 01.11.2004, Curtea constată că este întemeiată. Astfel, conform dispozițiilor art.7 din Decretul nr.167/1958 prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. Or, dreptul la acțiune, în cauza de față s-a născut la data de 26.06.2007, când a fost emis Ordinul nr.S/1255 prin care reclamantul a fost repus în funcția avută anterior punerii la dispoziție, respectiv în funcția de șef de stat de batalion. În raport de această dată, precum și de data introducerii acțiunii, 01.11.2007, Curtea constată că nu s-a împlinit termenul general de prescripție de 3 ani, astfel încât în mod greșit a fost respinsă acțiunea ca prescrisă pentru perioada 05.05.1999 - 01.11.2004.
Astfel, Curtea va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru această perioadă și va admite în parte acțiunea în sensul că va obliga pârâții la plata sumei reprezentând reactualizarea drepturilor salariale încasate pentru perioada 05.05.1999 - 01.06.2007, aferente funcției de șef de stat de batalion, conform expertizei, respectiv 28.385 lei.
Curtea a avut astfel, în vedere, concluziile expertizei efectuată în cauză, care a stabilit că reclamantului i se cuvine această sumă, reprezentând diferența dintre suma rezultată și suma care i-a fost deja achitată în lunile iulie și august (fila 74 dosar fond) ca urmare a repunerii în drepturi, reprezentând actualizarea drepturilor salariale aferente perioadei 05.05.1999 (data punerii la dispoziție) - 01.06.2007 (data repunerii în drepturi). Din actele dosarului rezultă că reclamantului nu i se cuvine actualizarea sumelor pretinse și pe perioada 01.06.2007 - 08.08.2007 așa cum a solicitat inițial întrucât, conform ordinului de personal și a statului de plată, acesta, odată cu repunerea în drepturi începând cu 01.06.2007 a încasat integral drepturile salariale pentru acest interval de timp, sens în care Curtea apreciază ca întemeiată critica recurenților pârâți și 0599 sub acest aspect.
Curtea apreciază, de asemenea, ca întemeiate și criticile vizând solda de merit și drepturile solicitate aferente funcției de șef de stat de comandament pentru perioada 01.11.2004 - 30.04.2005.
În ceea ce privește solda de merit, Curtea constată că prima instanță a interpretat în mod eronat dispozițiile legale incidente în cauză. Astfel, disp. art.5 alin.1, 2 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, prevăd următoarele: "Cadrele militare pot primi pentru rezultate deosebite în activitatea desfășurată o soldă de merit lunară de până la 20 % din solda de funcție", această soldă stabilindu-se o dată pe an, pe baza criteriilor elaborate de către ministere. Aceste dispoziții se coroborează cu dispozițiile pct.7 lit.b din anexa 2 la Ordinul inisterului d e Interne nr.275/05.06.2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, conform cărora nu beneficiază de soldă de merit cadrele militare care au fost puse la dispoziție, precum și cu dispozițiile art.89 din Legea nr.80/1995 privind statului cadrelor militare conform cărora "cei puși la dispoziție îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților din care fac parte și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl au, la minim.
Din interpretarea acestor texte legale rezultă că solda de merit este un drept care se poate acorda anual ca urmare a aprecierii directe a comandantului, în limita fondurilor bugetare acordate în acest sens și în urma îndeplinirii criteriilor stabilite de lege, și prin urmare, acest drept nu se acordă necondiționat prin simplu fapt al ocupării unei funcții în structurile militare, așa cum în mod eronat a apreciat prima instanță.
În ceea ce privește drepturile salariale aferente perioadei 01.11.2004 - 30.04.2005, așa cum a reținut prima instanță ca urmare a constatării acțiunii ca prescrisă parțial, Curtea reține că la data punerii la dispoziție reclamantul îndeplinea funcția de șef de stat de batalion și această funcție a fost luată în considerare la acordarea retroactivă a drepturilor, conform Ordinului S nr.1255/26.06.2007.
De la data punerii la dispoziție reclamantul a îndeplinit atribuțiile ordonate de comandantul unității, iar în perioada 01.04.2004 - 31.05.2005 aceste atribuții au vizat temporar atribuții corespunzătoare unei funcții superioare, reclamantul fiind desemnat, în baza ordinelor de zi pe unitate, înlocuitor pe respectiva funcție.
Astfel, în baza ordinelor de zi pe unitate nr.79/26.04.2004 și nr. I/2005 reclamantul a fost însărcinat să îndeplinească atribuții aferente funcției de șef de stat din cadrul P, (ofițerul titular pe această funcție fiind internat în spital) însă, a fost numit înlocuitor legal în baza dispozițiilor art.89 alin.2 din Legea nre.80/1995, conform cărora "cei puși la dispoziție îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților din care fac parte și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl au, la minim".
Pentru a beneficia de drepturile aferente funcției de șef de stat comandament, reclamantul ar fi trebuit să fie împuternicit să ocupe această funcție, conform dispozițiilor art.6 din Legea nr.138/1999, ceea ce nu era, evident, posibil, datorită faptului că era pus la dispoziție.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că reclamantul nu este îndreptățit la plata drepturilor salariale aferente perioadei în discuție pentru funcția de șef de stat la Comandamentul eritorial d e Jandarmi P, întrucât nu a exercitat această funcție în baza unei împuterniciri legale, ci a exercitat atribuțiile aferente acesteia, în condițiile în care era pus la dispoziție, iar toate drepturile sale se circumscriu funcției pe care o exercita la data punerii la dispoziție, respectiv șef de stat de batalion.
În ceea ce privește critica recurenților pârâți Inspectoratul General al - și 0599 privind greșita reactualizare a sumelor pe care reclamantul le-a încasat urmare a repunerii sale în drepturi, Curtea apreciază că nu este întemeiată urmând să nu o rețină.
Într-adevăr, dispozițiile art.58 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea personalului militar, prevăd că "elementele soldelor lunare se actualizează ori se majorează ori de câte ori are loc o majorare sau o indexare", însă obligația de actualizare vizează acoperirea prejudiciului constând în devalorizarea unui drept salarial cuvenit dar neacordat la timp. Neacordarea acestui drept nu poate fi justificat pe lipsa culpei angajatorului pentru punerea la dispoziție a reclamantului, neexistând nicio legătură între aceste două situații. Obligația de actualizare a drepturilor bănești neacordate cu rata inflației este de altfel, în concordanță cu dispozițiile legislației muncii, conform art.269 alin.1 din Codul muncii, astfel încât această critică este neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse anterior, conform art.312 alin.1, 2, 3 Cod procedură civilă Curtea va admite deci, recursurile reclamantului, pârâților Inspectoratul General al - și 0599 P în sensul că va modifica în parte sentința. Astfel, se va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 05.05.1999 - 01.11.2004 și se va admite în parte acțiunea în sensul că va obliga toți pârâții la plata sumei reprezentând reactualizarea drepturilor salariale încasate pentru perioada 05.05.1999 - 01.06.2007 aferente funcției de șef de stat de batalion, conform expertizei, respectiv 28.385 lei. Totodată, se vor respinge capetele de cerere privind acordarea drepturilor salariale reactualizate aferente funcției de șef de stat la Comandamentul eritorial d e Jandarmi pentru perioada 01.04.2004 - 31.05.2005 precum și acordarea soldei de merit pentru perioada 2000 - 2004, 2005 - 2007 și se va menține în rest sentința.
În ce privește cheltuielile de judecată, Curtea apreciază ca întemeiate criticile recurenților-pârâți vizând reducerea acestora în raport de dispozițiile art.274 Cod procedură civilă. Astfel, în raport de faptul că pretențiile reclamantului au fost admite numai în parte, în raport de culpa procesuală a pârâților în acest sens, precum și în raport de circumstanțele concrete ale soluționării cauzei, conform dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, Curtea va reduce numai cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate în recurs, în sensul că va obliga pârâții către reclamant la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în municipiul B,- A, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3046 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Admite recursurile declarate de reclamantul, cu domiciliul în municipiul P,-, jud. P și de pârâții Inspectoratul General al - Române, cu sediul în municipiul B,- - 11, sector 1 și Unitatea Militară 0599 P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 3046 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:
Modifică în parte sus-menționata sentință în sensul că respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 05.05.1999 - 01.11.2004.
Admite în parte acțiunea în sensul că obligă pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al - și UM 0599 P la plata sumei reprezentând reactualizarea drepturilor salariale încasate pentru perioada 05.05.1999 - 01.06.2007 aferente funcției de șef de stat de batalion, conform expertizei, respectiv 28.385 lei.
Respinge capetele de cerere privind acordarea drepturilor salariale reactualizate aferente funcției de șef de stat la comandamentul Teritorial d e Jandarmi pentru perioada 01.04.2004 - 31.05.2005, precum și acordarea soldei de merit pentru perioada 2000 - 2004, 2005 - 2007.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Obligă pârâții la 2000 lei cheltuieli de judecată, în recurs, către reclamantul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.07.2009.
Președinte JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - --- - -
Grefier
Fiind în concediu de odihnă
se semnează de prim grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.3 ex./28.07.2009
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
-
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
