Drepturi salariale (banesti). Decizia 169/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 169/
Ședința publică de la 19 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
Grefier șef sectie -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Universitatea Transilvania B, împotriva sentinței civile nr. 933/17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 30 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise, la cererea părților a amânat pronunțarea pentru data de 5 februarie 2008, iar apoi pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru 12 februarie și apoi pentru azi 19 februarie 2008.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 933/M/2007 a Tribunalului Brașova fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul, domiciliat în B,-,.G,.5 în contradictoriu cu pârâta UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA", cu sediul în B,- și în consecință:
- A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 32.879 lei, reprezentând diferența drepturilor salariale neîncasate în perioada octombrie 2002 - decembrie 2006 ce a fost actualizată cu indicele de inflație din iulie 2007, diferențe calculate în conformitate cu Legea nr.128/1997 - privind Statutul personalului didactic.
- Au fost respinse restul pretențiilor reclamantului.
- A fost respinsă cererea de chemare în garanție a Ministerului iei și Cercetării, formulată de pârâta Universitatea "Transilvania"
- A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 410 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul îndeplinește funcția de profesor universitar la Universitatea Transilvania
Obiectul prezentei cauze îl constituie solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata drepturilor salariale, neîncasate de acesta în perioada octombrie 2002 - decembrie 2006, urmare calculării eronate a unor sporuri a căror mod de calcul se raportează la salariu de bază.
Acțiunea este întemeiată în parte, pentru considerentele ce se vor expune:
Potrivit art.48 din Legea nr.128/1997, "salariul personalului didactic se compune din salariu de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare".
Pornind de la sintagma " salariu de bază" prin Decizia nr. 4188/1 iulie 2005, Inalta C de Casație și Justiție a statuat că "atunci când textul de lege face mențiunea că sporul sau indemnizația respectivă se calculează în raport de salariu de bază, trebuie avut în vedere salariul de bază al funcției didactice la care se adaugă sporurile și indemnizațiile care potrivit legii, sunt incluse în salariu de bază".
Astfel, în noțiunea de salariu de bază, legiuitorul a inclus pe lângă sumele acordate în conformitate cu art.49 lit. a-g din 128/1997 și sume cu privire la care legea face trimitere expresă că se includ în salariu de bază, precum: sporul de stabilitate, sporul de suprasolicitare neuropsihică, gradația de merit, salariu de merit etc.
In cauza dedusă judecății, neconcordanța dintre calculul efectuat de reclamant și cel efectuat de pârâtă se referă la sporul de stabilitate, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, la gradația/salariu de merit și sporul de doctorat.
Potrivit Legii nr. 128/1997, aceste sporuri se calculează astfel:
-sporul de stabilitate, prevăzut de art. 90(12) coroborat cu art.50(11) se calculează la nivel de 15% din salariu de bază și face parte din acesta;
-sporul de suprasolicitare neuropsihică este de 3% din salariu de bază și se include în acesta (art.90(4) ci art. 50 (13);
-sporul denumit gradație/salariu de merit, prevăzut de art. 90(6) reprezintă 20% din salariu de bază al persoanei îndreptățite și se include în salariu de bază;
-sporul de doctorat, prevăzut de art.90(5) coroborat cu art.50 (10) reprezintă 15% în plus la salariu de bază.
Sporurile se raportează la salariu de bază iar primele trei sunt incluse în acesta.
Ele se calculează ca procent (stabilit de lege) din salariu de bază și fac parte din acesta.
Astfel, baza de raportare pentru următorul spor este mărimea salariului care rezultă (prin includerea sporului anterior) iar nu cea la care se raportează, oferită pentru inițierea calculului.
Din actele depuse în cauză rezultă că pârâta, Universitatea Transilvania a avut în vedere la stabilirea drepturilor reclamantului, machetele de calcul prevăzute în Ordinele nr.3343/2002, aplicat în perioada octombrie 2002 - septembrie 2004, nr.4209/2004, aplicat în perioada octombrie 2004 - aprilie 2006 și nr. 3541/2004 - aplicat în perioada mai 2004 - decembrie 2006.
Calculul efectuat de pârâtă nu poate fi primit atâta vreme cât, Ordinul nr.4209/2004 a fost anulat de ICCJ prin Decizia nr. 4188/2005 iar Ordinul nr.3343/2002 a constituit o aplicare eronată și diferențiată a prevederilor Legii nr.128/1007, recunoscută implicit de Guvern, prin emiterea OUG nr.17/2006 - privind plata diferențelor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004, pentru personalul didactic din învățământul de stat".
Chiar dacă Ordinele nr.3351/2002 și nr. 3541/2004 au fost constatate ca fiind legale, prin respingerea excepției de nelegalitate invocată de reclamant (sentința nr. 172/F/2006 a Curții de APEL BRAȘOV ) instanța apreciază că modul în care acestea au fost aplicate asupra drepturilor salariale sunt în contradicție cu dispozițiile Legii nr.128/1997 privind Statutul cadrelor didactice.
Din aceleași motive nu pot fi primite din concluziile expertizei contabile efectuată în cauză care fac referire la aceeași metodologie prevăzute de ordinele anulate ale
Mai mult, la stabilirea diferențelor salariale, expertul utilizează reglementări care nu au o justificare legală în prezenta cauză ele nefiind aplicabile funcției de profesor universitar, cum ar fi OUG nr.68/2004 și ordinul nr. 4848 bis/2004.
Din chitanțele de salariu depuse la filele 4-16 și din calculele efectuate de pârâtă se reține că, în perioada 1.III.2003 - 31 decembrie 2004 drepturile constând în indemnizația de concediu de odihnă ale reclamantului au fost diminuate cu sporul de doctorat, în contra dispozițiilor art. 145 din Codul Muncii, astfel că, pârâta va fi obligată și la achitarea acestor diferențe.
In privința petitului 1 din acțiune privind stabilirea de către instanță unei formule de calcul a drepturilor salariale și pentru viitor, urmează a fi respins, instanța nefiind competentă în acest sens, cu atât mai mult cu cât, actele normative în vigoare la data redactării prezentei hotărâri se pot modifica.
Cât privește cererea de chemare în garanție a Ministerului iei și Cercetării, formulată de pârâta Universitatea Transilvania, urmează a fi respinsă având în vedere că raporturile de muncă s-au stabilit între reclamant și Universitate.
Potrivit art.40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, Universitatea, în calitate de angajator are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege și din Contractul Colectiv de muncă aplicabil.
Mai mult, pârâta, dispune de autonomie financiară c are se materializează în stabilirea necesităților financiare și materiale, folosirea fondurilor și gestionarea lor, găsirea și stabilirea surselor suplimentare de venituri etc. în conformitate cu art.92 din Legea nr.84/1995.
Față de toate aceste considerente, văzând dispozițiile Legii nr.128/1997 și ale Codului Muncii, prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului, sens în care va obliga pârâta să achite acestuia suma de 32879 lei reprezentând diferență de drepturi salariale neîncasate, în perioada octombrie 2002 - decembrie 2006, diferență ce a fost actualizată cu indicele de inflație din iulie 2007 și care au fost calculate în conformitate cu Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Împotriva hotărârii pronunțare la fond a formulat recurs pârâta Universitatea " Transilvania", iar prin motivele de recurs au fost invocate următoarele:
Instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut extinzând perioada pentru care s-au stabilit diferențele salariale la octombrie 2002 - decembrie 2006 deși prin acțiune s-au solicitat pretenții doar pentru perioada octombrie 2003 - 30 septembrie 2005.
În privința cuantumului pretențiilor hotărârea atacată este criticată întrucât s-au acordat sume ce nu sunt susținute de expertiza contabilă efectuată chiar din oficiu în cauză. de calcul propus de reclamant nu respectă principiile legale de calcul.
Recursul este fondat după cu urmează:
Primul motiv de recurs nu este întemeiat deoarece reclamantul a precizat pretențiile prin nota de ședință depusă la fila 240 ( dosar fond). Solicitând suma de 33847 RON reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 1.2002 - 31.XII.2006, iar potrivit art. 132 alin 2 pct. 2 Cod procedură civilă cererea nu se socotește modificată când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii.
C de al doilea motiv de recurs este fondat.
Pretențiile din acțiune constituie diferențe de drepturi salariale care au la bază un algoritm de calcul pentru verificarea căruia instanța de fond a administrat proba cu expertiza contabilă.
Prin raportul de expertiză efectuat nr. 2497/2006 expertul desemnat a răspuns la toate obiectivele propuse și admise de către instanța de fond. Astfel, expertul a arătat care au fost veniturile reclamantului în perioada 11.2002 - 11.2005 acordate de angajator precum și veniturile pe care ar fi trebuit să le primească reclamantul în aceeași perioadă conform calculelor expertului. la obiectivele 3,4 și 5 din expertiză se arată actele normative și modalitatea de calcul avută în vedere de către angajator precum și diferențele de calcul între veniturile stabilite de Universitatea Transilvania B și cele stabilite prin expertiză, precum și raportarea acestor calcule la formula indicată de reclamant prin acțiune.
În acest sens, prin expertiză se indică cu claritate faptul că reclamantul a indicat o formulă de calcul eronată care nu se regăsește în niciuna din metodologiile de calcul privind drepturile salariale ale personalului didactic.
Astfel, reclamantul consideră că salariul de bază se determină prin raportarea salariului tarifar la un procent determinat ca ( 100 - sporurile ce sunt denumite de legiuitor ca făcând parte din salariul de bază) x 100.
Acest mod de calcul este eronat deoarece astfel cum arată și expertul, includerea sporurilor în salariul de bază se face după ce acestea au fost calculate la salariul tarifar, plus alte sporuri conform metodologiilor existente în legislația aplicabilă.
De asemenea, expertul a sesizat că deși Ordinul 4209/2004 a fost anulat prin decizia nr. 4188/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu toate acestea Universitatea Transilvania Bac ontinuat să-l aplice. Ca o consecință, expertul a refăcut calculul drepturilor salariale cu respectarea OUG nr. 17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 pentru personalul din învățământul de stat, ordonanță care a stabilit că diferențele salariale cauzate de Ordinul 4188/2005 desființat prin hotărâre judecătorească se vor calcula pe baza metodologiei stabilită prin ordinul nr. 3351/2006.
Aceste acte au fost avute în vedere de către expert, iar calculul corect a relevat o diferență de 2725 lei între drepturile salariale încasate și cele cuvenite reclamantului pentru perioada noiembrie 2002 - noiembrie 2005, precum și o diferență de 245 lei pentru perioada 11.11.2005 - 28.02.2006 ( dată până la care au fost puse la dispoziția expertului actele necesare efectuării expertizei.
Părțile au formulat obiecțiuni la expertiză însă instanța de fond admis doar în parte una dintre obiecțiuni relativ la aplicabilitatea ordinului 4848 bis / 2004 persoanei reclamantului. Expertul a răspuns la această obiecție și a concluzionat că rezultatele din expertiză nu se schimbă chiar dacă veniturile salariale din perioada octombrie 2004 - noiembrie 2005 sunt calculate făcând abstracție de Ordinul 4848 bis/2004 și aplicând celelalte prevederi regăsite în legislația în vigoare aplicabilă, adică Legea 128/1997 și HG 281/1993.
Ulterior, instanța de fond a mai solicitat expertului să răspundă la anumite obiecțiuni ( 272) însă la termenul din 3X.2007 instanța a hotărât că obiecțiunile admise sunt în realitate chestiuni de drept ce nu sunt de competența expertului și a revenit asupra celor dispuse anterior considerând cauza în stare de judecată.
Prin considerentele hotărârii recurate prima instanță a reținut că pârâta Universitatea Transilvania a avut în vedere la stabilirea drepturilor salariale machetele de calcul prevăzute de ordinele nr. 3343/2002,. 4209/2004 și 3541/2004, iar aceste calcule nu pot fi primite deoarece ordinul nr. 4209/2004 a fost anulat prin Decizia nr. 4188/2005 iar ordinul nr. 3343/2002 a constituit o aplicare eronată a diferențelor salariale fapt recunoscut implicit de Guvern prin emiterea a OUG nr. 17/2006. Aspectele reținute de instanța de fond au fost relevate și de către expert care a și făcut calculul corect al drepturilor salariale conform OUG nr. 17/2006 însă instanța de fond a ignorat concluziile și calculele expertului fără nici o motivare pertinentă, însușindu-și calculele reclamantului care au la bază un algoritm de calcul inovat de acesta și nesusținut de nici unul din actele normative în cauză.
Față de aceste considerente curtea reține că soluția atacată are la bază interpretarea eronată a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile astfel încât, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul pârâtei va fi admis, iar sentința atacată va fi modificată în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantului și obligării pârâtei la plata diferențelor salariale astfel cum acestea au fost dovedite prin proba științifică efectuată în cauză, respectiv prin expertiza nr. 2497/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta Universitatea Transilvania B împotriva sentinței civile nr. 933/M/2007 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pe pârâta Universitatea Transilvania B să plătească reclamantului suma de 2970 () lei reprezentând diferențe salariale neîncasate în perioada noiembrie 2002 - 28.02.2006, conform expertizei tehnice nr. 2497/2006 efectuată de inginer, sumă de urmează a fi actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective.
Menține restul dispozițiilor din sentința recurată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 19 Februarie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red CȘ 18.03.2008
Dact AG 24.03.08/ 3 ex
Jud fond M /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu
