Drepturi salariale (banesti). Decizia 1710/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1710/
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Primăria comunei, cu sediul în comuna, județul M, împotriva sentinței civile nr.656 din 4 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- (număr în format vechi 659/2009).
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termen legal, fiind scutit de plata taxei de timbru, după care;
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 656/4 octombrie 2009, Tribunalul Mureșa admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, prin primarul comunei și, drept consecință:
- a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a drepturilor salariale cuvenite pentru 488 de ore suplimentare efectuate de reclamant în perioada iulie 207 - februarie 2009;
- a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 40,80 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele hotărârii, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a fost paznic de noapte la pârâtă din iulie 2007, până în 10.04.2009 când i-a fost desfăcut contractul de muncă în temeiul art.65 și 66 din codul muncii prin Dispoziția nr. 241/31.03.2009, iar potrivit susținerilor sale, nu i-au fost plătite un număr de 488 ore suplimentare lucrate în perioada iulie 2007- februarie 2009.
Pârâta a susținut că i s-au plătit un număr de 861 ore suplimentare, iar în ceea ce privește neplata celorlalte ore suplimentare, pârâta a arătat că "reclamantul este în culpă deoarece avea obligația legală să depună o cerere, înregistrată la registratura generală a instituției noastre, prin care să solicite a i se aproba timp liber corespunzător sau compensarea în bani a tuturor orelor pe care le-a prestat peste programul normal de lucru".
S-a mai reținut că aplicarea dispozițiilor art.119 și 120 codul muncii cu privire la compensarea și plata orelor suplimentare revine angajatorului neputându-se reține culpa reclamantului.
Potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză și aceștia paznici de noapte, rezultă că lucrau și sâmbăta și duminica. Martorul a arătat că programul de lucru al reclamantului este de 4 săptămână, noapte de noapte, și o săptămână liberă. Erau situații când, dacă se îmbolnăvea alt paznic, reclamantul muncea 9 săptămâni, noapte de noapte. Se întâmpla ca săptămâna care trebuia să fie liberă să nu se acorde. Același martor a afirmat că nu a existat nici o condică de prezentă.
De asemenea, s-a reținut că și pârâta a recunoscut, chiar dacă prin susțineri contradictorii, neplata tuturor orelor suplimentare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs pârâta, respectiv Primăria comunei, care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate ca fiind nelegală și netemeinică, în sensul reținerii cauzei spre rejudecare, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, susținându-se că hotărârea atacată este criticabilă, nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
S-a mai susținut că, prima instanță nu s-a pronunțat asupra dovezilor depuse la dosarul cauzei, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Examinând sentința atacată în raport de motivele invocate și din oficiu, în baza prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de Apel reține următoarele:
Din lucrările dosarului, rezultă că reclamantul a fost paznic de noapte, angajat al pârâtei Primăria comunei, din iulie 2007 până în 10.04.2009, iar în temeiul art.65 și 66 din codul muncii prin Dispoziția nr. 241/31.03.2009, i s-a desfăcut contractul de muncă.
De asemenea rezultă că reclamantului nu i-au fost plătite un număr de 488 ore suplimentare lucrate în perioada iulie 2007- februarie 2009.
În mod corect, instanța de fond, în baza probatoriului administrat, a reținut neaplicarea corectă a dispozițiilor prevăzute în art. 119 - 120 codul muncii, ce îi reveneau pârâtei, respectiv angajatorului, nefiind culpa reclamantului.
Pentru considerentele expuse, constatând că în privința hotărârii primei instanțe, nu se regăsesc motive de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, invocate de pârâtă, și nici un motiv de ordine publică nu a fost identificat din oficiu,Curtea va respinge ca nefondat recursul dedus judecății potrivit dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria comunei, cu sediul în comuna, județul M, împotriva sentinței civile nr.656/4 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
4 exp./25.11.2009
Jud.fond.;
Asist. jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
