Drepturi salariale (banesti). Decizia 1978/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILA NR. 1978/R/2008 | |
Ședința publică din 15 octombrie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Laura Dima | - - |
JUDECĂTORI: Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Lucia | - - - - |
GREFIER: |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C N împotriva sentinței civile nr. 1103 din 12 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr- privind și pe reclamantul - având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termenul legal, motivat și comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a admis cererea de abținere formulată de domnul judecator motiv pentru care în compunerea completului de judecată în conformitate cu prevederile disp.art.98 alin.(4) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, completul de judecată este compus din domnii judecători, membrii a completului de judecată 7 R și doamna judecător de pe planificarea de permanență.
Se constată de asemenea că prin registratura instanței, la data de 09 octombrie 2008, s-a depus la dosar întâmpinare de către reclamantul intimat prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtul recurent.
Reclamantul intimat arată că nu mai sunt alte cereri și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului formulat de pârâtul recurent și să i se întocmească contract de muncă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1103 din data de 12 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului C-N și în consecință a fost obligat pârâtul să încheie un contract individual de muncă cu reclamantul începând cu data de 01 martie 2003. S-au respins și celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că rin p. Încheierea civilă nr. 1203/2007 Tribunalul Cluja admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj -
Prin Sentința Civilă nr. 9072/2007 pronunțată în dos. nr-, Judecătoria Cluj -N a admis excepția necompetenței materiale și constatând conflictul negativ de competență, a trimis dosarul Curții de apel Cluj în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Curtea de Apel Cluj, prin Sentința Civilă nr. 34/DC/2008 pronunțată în ședința camerei de consiliu din 05 martie 2008 stabilit competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Cluj - Secția Mixtă de contencios administrativ și Fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, formându-se astfel prezentul dosar.
În motivarea sentinței tribunalul a reținut că, reclamantul a fost angajatul pârâtei, fapt dovedit de convenția civilă de prestării de servicii nr. 12357/102/472/05.03.2002 ( 5 - dos- ).
Potrivit art. 3 din Legea nr. 130 din 20 iulie 1999 - privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, munca poate fi prestată prin încheierea unor convenții civile de prestări de servicii, în următoarele situații:
a) pentru desfășurarea, cu regularitate, a unor activitățicare nu depășesc, în medie, 3 ore pe ziîn raport cu programul lunar de lucru;
b) activitatea este prestată în folosul asociațiilor de proprietari sau, după caz, de locatari, cu excepția cazurilor pentru care se încheie contracte de munca.
Prevederile art. 3 din Legea nr. 130/1999 au fost abrogate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 53/2003, articolul fiind <LLNK 12003 577 10 202 3 92>abrogat expres și de pct. 17 al articolului unic din Legea nr. 577/2003, convențiile civile de prestări servicii fiind înlocuite cu contracte individuale de muncă cu timp parțial.
În speță, reclamantul a continuat să desfășoare activitate și ulterior momentului intrării în vigoare a Codului Muncii, dovadă fiind statele de plată aferente perioadei martie 2003 - decembrie 2006 ( 10 și urm. - dos- ).
În conformitate cu prevederile art. 10 Codul muncii, " contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu ".
Potrivit prevederilor art. 16 din Cod al, încadrarea în muncă se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă în baza consimțământului părților, respectiv în situația în care acesta nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe perioadă nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor și prestațiilor efectuate prin orice mijloc de probă.
În speță, aspectele legate de prestarea activității, nu sunt contestate, iar în ce privește cadrul legal ce reglementează raporturile juridice dintre părți, prevederile Codului Muncii sunt de strictă aplicabilitate.
Referitor la celelalte capete de cerere având ca obiect plata unor drepturi bănești, instanța a respins întrucât din statele de plată existente la dosarul cauzei rezultă faptul că pârâtul și-a onorat toate obligațiile materiale, atât față de reclamant, cât și față de bugetul de stat.
Daunele morale și materiale au fost respinse întrucât nu au fost dovedite.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal pârâtul Primarul Municipiului C-N, solicitând admiterea prezentului recurs și în consecință, în temeiul art. 312 alin. 2 și 3.pr.civ. modificarea hotărâri atacate pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 6.pr.civ. precum și judecarea cauzei în conformitate cu art. 242 alin. 2.pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul a arătat că, instanța de fond în mod greșit a admis cererea reclamantului, obligând pârâtul la încheierea unui contract individual de muncă începând cu data abrogării dispozițiilor care reglementau convențiile civile de prestări servicii 01.03.2003 până în prezent, câtă vreme în considerentele hotărârii s-a reținut că " prin cererea depusă în ședința publică din 14 mai 2007 reclamantul și-a completat acțiunea, solicitând, reîncadrarea în muncă în postul de inspector de la data de 31.12.2007 ".
S-a făcut precizarea că activitatea reclamantului a încetat la data de 31.12.2006, fapt ce a rezultat din adresa nr. 27989/411/12.04.2007 a Direcției Economice, care s-a anexat în copie.
Mai mult, reclamantul a înțeles să își ridice garanția materială constituită în temeiul Legii nr. 22/1969.
Așa fiind, s-a apreciat că instanța a dat mai mult decât s-a cerut, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 6.proc.civ.
Prin întâmpinare intimatul reclamant, a solicitat respingerea recursului formulat de primarul municipiului C-N și menținerea hotărârii date de către prima instanță a Tribunalului Cluj ca fiind legală și temeinică.
În motivarea întâmpinări reclamantul a arătat că față de criticile aduse de pârât prin completarea cererii de chemare în judecată, completare depusă de însuși reclamant în ședința publică din data de 14 mai 2007, solicitat atât plata remunerației la care s-a considerat îndreptățit în calitate de salariat al pârâtului, cât și reîncadrarea sa în muncă pe postul deținut anterior începând cu data de la care aceste raporturi au încetat, respectiv 31 decembrie 2006. În mod evident, cererea de completare a acțiunii depusă la dosarul cauzei conține o greșeală de tehnoredactare în ce privește data de la care a solicitat reîncadrarea în muncă, fiind înscrisă data de 31.12.2007. Atât timp cât, în cuprinsul respectivei cereri, în mod repetat a făcut referire la relațiile de muncă dintre reclamant și pârât, relații care au încetat la data de 31 decembrie 2006, este evident faptul că, solicitând reîncadrarea întrucât nu s-a apreciat imputabilă reclamantului încetarea acestor raporturi contractuale, o solicită cu aceeași dată - 31.12.2006.
De altfel, instanța de fond nu a reținut acest aspect ca esențial în pronunțarea hotărârii, întrucât făcând aplicarea dispozițiilor art. 16 din Codul Muncii, obligarea pârâtului la încheierea unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată cu reclamantul era obligatorie, dispozițiile legale în acest sens fiind de strictă interpretare. Potrivit prevederilor art. 16 din Codul Muncii. în situația în care părțile nu au încheiat un contract cu muncă în formă scrisă, se prezumă că acesta a fost încheiat pe o perioadă nedeterminată. Or, în cauza de față, instanța, reținând faptul că, prin adoptarea Legii 53/2003 convențiile civile de prestări servicii se înlocuiau cu contracte individuale de muncă, iar reclamantul a continuat raporturile de muncă cu pârâtul și după intrarea în vigoare a respectivului act normativ, fără încheierea unui contract de muncă în acest sens ( raporturi dovedite prin statele de plată și necontestate de pârât ), a aplicat dispozițiile legale ce reglementează raporturile juridice de muncă, respectiv art. 16 Codul Muncii, obligând pârâtul la încheierea cu reclamantul a contractului de muncă pe perioadă nedeterminată, începând cu data de 1 martie 2003.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
Referitor la primul motiv de recurs, Curtea reține că prima instanță nu a acordat mai mult decât a cerut reclamantul, în condițiile în care prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat încheierea contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată începând cu data de 01.03.2003. Drept urmare, în cauză nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
A doua critică a hotărârii primei instanțe este însă întemeiată. Astfel, deși prima instanță a reținut că reclamantul și-a desfășurat activitatea în instituția condusă de pârât numai în perioada martie 2003 - decembrie 2006, dispus în mod netemeinic, obligarea pârâtului la încheierea cu reclamantul a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, deci și pentru perioada în care chiar reclamantul recunoaște (chiar prin întâmpinarea formulată la prezentul recurs) că nu a desfășurat activitate în cadrul Primăriei C-
Chiar dacă conform art. 16 alin. (2) din Codul muncii se prezumă că în situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în forma scrisă, acesta a fost încheiat pe durată nedeterminată, în condițiile în care, așa cum s-a menționat anterior, reclamantul a desfășurat activitate în cadrul Primăriei C-N numai până în 31.12.2006, prima instanță trebuia să aibă în vedere că numai până la această dată s-a executat contractul individual de muncă dintre părți.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 299, 3041și 312 alin. (1)-(3) Cod procedură civilă, apreciind că recursul formulat în cauză este parțial fondat, urmează să se admită în parte și, în consecință sentința civilă nr.1.103 din 12.06.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- va fi modificată în parte în sensul că se va obliga pârâtul să încheie contract individual de muncă cu reclamantul pe perioada 01.03.2003 - 31.12.2006.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului C-N împotriva sentinței civile 1.103 din 12.06.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâtul să încheie contract individual de muncă cu reclamantul pe perioada 01.03.2003 - 31.11.2003.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
RED.
DACT.
3 EX./14.11.2008.
JUD. FOND...
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Lucia
