Drepturi salariale (banesti). Încheierea /2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Dicu Aurel
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Ciută Eugenia
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani,--8, împotriva sentinței nr. 743 din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru pârâtul-intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, lipsă fiind reclamanții-recurenți și reprezentanții pârâților-intimați Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice B și a chematului în garanție-intimat Ministerul Finanțelor Publice
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru pârâtul-intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceavaa cerut respingerea ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică. A arătat că de la data de 3.02.2007 recurenții au intrat în categoria personalului auxiliar de specialitate. De asemenea, a mai arătat că de la aceeași dată, în baza dispozițiilor art. 30 lit. a din nr.OG 8/2007 au fost abrogate și prevederile Legii 50/1996 care în art. 47 se prevedeau acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 %.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Din lipsă de timp pentru deliberare,
DISPUNE:
În temeiul dispozițiilor art. 260 din Codul d e procedură civilă, amână pronunțarea la 19 noiembrie 2009.
Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1501
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
Președinte - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani,--8, împotriva sentinței nr. 743 din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 12 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 19 noiembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Botoșani - secția civilă Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 17 martie 2009, reclamanții, au solicitat obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și Ministerul Finanțelor Publice la plata drepturilor salariale constând în sporul de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de devalorizare monetară începând de la data de 1 februarie 2007 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și pe viitor.
În motivarea acțiunii au arătat că art. 47 din Legea 50/1996 republicată prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Că, acest text de lege a fost abrogat prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, ordonanță ordinară care este însă emisă de guvern cu încălcarea disp. art. 144 din Constituția României, deoarece reglementa un domeniu care nu poate face decât obiectul legilor organice.
Dar că, prin decizia nr. 21/10.03.2008 Jac onstatat, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată, că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitate neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată din legea nr. 334/2001.
Au arătat că în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 3 din Legea nr. 17/2006, șoferii au fost trecuți în categoria personalului conex celui auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Iar Legea nr. 17/2006 a modificat și completat Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, dispozițiile privind drepturile salariale intrând în vigoare la data de 1.02.2007.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996, art. 1004 - 1005, art. 1015 Cod civil, art. 1084, art. 1079 cod civil și art. 156 Codul muncii.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B invocat excepția de necompetență materială față de dispozițiile OG 8/2007 - art. 24/1.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii întrucât pe de o parte, sporul solicitat a fost abrogat prin intrarea în vigoare a OG 8/2007, la data de 3 februarie 2007, iar pe de altă parte, reclamanții nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor pentru care Legea 50/1996 prevede sporul respectiv.
Totodată, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru ca în cazul în care se va admite cererea reclamanților să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât nu este ordonator principal de credite.
Prin sentința nr. 743/05.06.2009, Tribunalul Botoșani - secția civilă a respins excepția de necompetență materială a instanței în soluționarea cauzei, excepție invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție B;
- A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice
- A respins ca nefondată acțiunea având ca obiect plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.02.2007 - 5.06.2009, acțiune formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângăî Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice
- A respins ca nefondate capetele de cerere având ca obiect:
- efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă ale reclamanților;
- plata dobânzii legale prevăzute de OG nr. 9/2000.
- A respins ca rămas fără obiect capătul de cerere având ca obiect plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada ulterioară datei de 28.02.2009.
- A respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a Ministerul Finanțelor Publice B formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut în primul rând că este competentă material să soluționeze cererile reclamanților pentru că aceștia se referă la pretenții salariale ale acestora, respectiv că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de angajator a reclamanților și nici nu este ordonator de credite.
Asupra fondului cauzei, Tribunalul a reținut că abia de la data intrării în vigoare (3.02.2007) a Legii 17/2006, funcția de șofer la instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea a fost prevăzută ca fiind conexă personalului auxiliar de specialitate, iar că de la aceeași dată Legea 50/1996 care prevedea sporul pentru risc și suprasolicitate neuropsihică pentru această din urmă categorie de personal, a fost abrogată în mod expres.
Prin urmare, dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996 nu mai puteau fi aplicate, nici măcar în considerarea argumentelor Deciziei în interesul legii nr. 21/10.03.2008, nici pentru trecut și nici pentru viitor, existând un nou act normativ cu caracter special care reglementa salarizarea personalului auxiliar.
Că, mai mult, în legătură cu dispozițiile acestei decizii, mai trebuie arătat și că ele se aplică cu caracter obligatoriu numai personalului auxiliar de specialitate ce avea această calitate conform Legii 92/1992 (și ulterior conform Legii 567/2004) la data intrării în vigoare a OG 83/2000 - act normativ reținut ca nelegal de către J, or reclamanții au calitatea de personal conex.
Că, în ceea ce privește caracterul discriminatoriu al neacordării dreptului solicitat, acesta nu operează în considerarea constatărilor Curții Constituționale din Deciziile 818 - 821/2008.
În final, Tribunalul a făcut aplicarea în consecință a art. 60 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri reclamanții au declarat recurs, reiterând cele pe care le-au prezentat pe larg în acțiunea introductivă, subliniind că la apariția Legii nr. 17/2006, de modificare și completare a Legii nr. 567/2004, funcția de șofer a fost recunoscută ca funcție conexă personalului auxiliar de specialitate, încât trebuie să se constate că Decizia nr. 21/10.03.2008 a ICCJ le este aplicată și lor.
Intimații Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava au depus întâmpinare în care, în esență, au arătat că asimilarea reclamanților cu personalul auxiliar de specialitate s-a făcut numai după 03.02.2007, dată la care art. 47 din Legea nr. 50/1996 era deja abrogat.
Recursul reclamanților este fondat, încât va fi admis ca atare pe temeiul art. 312 al. 1-3 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce succed.
Astfel, este adevărat că numai de la apariția Legii nr. 17/2006, care a modificat și completat dispozițiile art. 3 din Legea nr. 567/2004, funcția de șofer a fost recunoscută cu funcție conexă personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea.
Însă, această situație nu face decât să dicteze că data de la care se cuvine reclamanților sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este dea de 03.02.2007, curgând până la momentul pensionării (31.12.2007) pentru, și apoi până la intrarea în vigoare a legii unice de salarizare nr. 330/2009 pentru ceilalți reclamanți.
. reclamanților la sporul în discuție a fost consacrată prin decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată, ce le este aplicabilă, câtă vreme în considerentele acesteia s- reținut că " nici în prezent dispozițiile respective - adică art. 47 din Legea nr. 50/1996 - nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece prin prevederile nr.OG 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare.
În consecință, admițând recursul reclamanților, Curtea va modifica sentința atacată de aceștia și va admite acțiunea lor, în sensul că va acorda despăgubirile salariale cuvenite prin aplicarea la salariul de bază brut lunar a sporului de 50 % solicitat, suma respectivă obținută urmând să fie actualizată în raport de rata inflației, la data plății efective.
Cum această actualizare nu poate fi decât singura dezdăunare pentru lipsa sumelor de bani cuvenită, Curtea va respinge cererea reclamanților de a li se plăti și dobânda legală la acestea.
Curtea va dispune ca angajatorul reclamanților să opereze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, corespunzător prezentei decizii.
În temeiul ar. 60 Cod procedură civilă, corespunzător obligării ordonatorilor de credite conform celor ce preced, Curtea va reține că cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, formulată de aceștia, este întemeiată.
Admiterea cererii de chemare în garanție se impune pentru asigurarea efectuării plăților impuse ordonatorilor de credite.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, și, împotriva sentinței nr. 743 din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că admite în parte acțiunea reclamanților, încât obligă pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru perioada 03.02.2007 - 12.11.2009 pentru, și, respectiv pentru perioada 03.02.2007- 31.12.2007 pentru, actualizat în raport de momentul plății efective.
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind plata dobânzii legale. Admite cererea de chemare în garanție, în sensul că obligă pe pârâtul
Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sporului de 50 % acordat.
Obligă pe pârâtul MP- Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților, conform cu prezenta decizie.
Menține dispozițiile sentinței ce nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/17.12.2009
Președinte:Dicu AurelJudecători:Dicu Aurel, Maierean Ana, Ciută Eugenia
