Drepturi salariale (banesti). Decizia 272/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 272/2009
Ședința publică de la 12 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de reclamanții, G, OG, R, a recursului promovat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și a recursului declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PRIN S, împotriva sentinței civile nr. 104 din 30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată că prin Încheierea nr. 7157 din 17.11.2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție au fost respinse cererile de abținere formulate în cauză de judecătorii Curții de APEL ALBA IULIA.
Instanța, având în vedere actele dosarului și împrejurarea că se solicită judecarea în lipsă de către MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanții, -, -, R, G, OG, au chemat în judecată pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând:
- să fie obligați pârâții începând cu data de 01.01.2007 și în continuare la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plăți efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5 % începând cu data de 01.01.2007, cu 2 % începând cu data de 01.04.2007, cu 11 % începând cu data de 01.10.2007.
- să fie obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților;
În motivarea cererii au arătat că au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și la parchetele de pe lângă celelalte instanțe din județ, calitate în care sunt discriminați în raport cu magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 ordonanțe prin care s-a dispus majorarea salariului demnitarilor, funcționarilor publici, salariaților contractuali ai statului, judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale, Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și adjuncților săi, restul magistraților, printre care și reclamanții, fiind omiși de la aceste majorări. În acest mod, apreciază reclamanții, au fost încălcate dispozițiile art. 1 alin.2 lit. e pct.1 din nr.OG 137/2000, art. 5 din Codul Muncii și Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât reclamanții au solicitat drepturile respective potrivit dispozițiilor art. 1 alin.1 din nr.OG 10/2007, deși nu fac parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar și nici din categoria personalului care ocupă funcții de demnitate publică. Se invocă, de asemenea, excepția necompetenței materiale a instanței, competența revenind Judecătoriei Sibiu potrivit art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege.
Pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a invocat excepția necompetenței materiale a instanței și a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
De asemenea prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în condițiile în care nu există raporturi juridice obligaționale față de reclamanți.
Prin sentința civilă nr.104/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus a fost admisă în parte acțiunea, pârâții fiind obligați în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5 % începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, sumă care urmează a fi indexată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății. Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost obligat să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților. A fost respinsă în rest acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamanții beneficiază de prevederile nr.OUG 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007. Conform art. 3 și art. 35 din ordonanță magistrații beneficiază de o indemnizație brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, actualizate prin aplicarea indexărilor.
Legea nr. 45/2007 abrogă dispozițiile art. 35 referitoare la magistrați, fapt ce constituie un tratament discriminatoriu contrar prevederilor art. 16 din Constituția României și art. 14 din completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la 01.04.2005.
În aceste condiții, instanța a admis în parte acțiunea, obligând pârâții să indexeze drepturile salariale ale reclamanților cu 5 % începând cu data de 01.01.2007, dată la care erau în vigoare prevederilor art. 35 din nr.OUG 27/2006, respingând celelalte pretenții.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții și pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Sibiu și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
În expunerea de motive arată că hotărârea instanței de fond este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe. Reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile nr.OG 137/2000, situație în care, potrivit art. 27 alin.1 cererea se soluționează potrivit dreptului comun.
Admițând în parte acțiunea, instanța de fond a adăugat la legea specială de salarizare a magistraților, astfel că este inadmisibil capătul de cerere privind acordarea majorărilor salariale de 5 % și în continuare.
MINISTERUL PUBLICa fost obligat în mod nelegal la plata drepturilor bănești reprezentând majorări în cuantum de 5 % din salariul de bază prevăzute de OG nr. 10/31.01.2007, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești, întrucât a adăugat la legea specială de salarizare a magistraților, care nu fac parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar și nici din categoria personalului care ocupă funcții de demnitate publică.
Neaplicarea creșterilor salariale și pentru salariile magistraților nu au caracter discriminatoriu, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 2 alin.2 din nr.OG 137/2000.
În mod de asemenea nelegal, apreciază recurentul, instanța de fond a dispus plata drepturilor bănești actualizate cu indicele de inflație, acesta neputând include în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială, situație în care plata sumei reprezentând indicele de inflație putându-se face numai prin intervenția legiuitorului.
Reclamanții au solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii formulate.
În expunerea de motive arată că instanța de fond a procedat greșit admițând numai în parte acțiunea, neținând seama că eliminarea magistraților de la acordarea indexărilor de 2 % și 11 % în cursul anului 2007 reprezintă de asemenea o discriminare față de ceilalți magistrați și funcționari publici cărora le-au acordat aceste indexări.
Împrejurarea că numai unii magistrați au beneficiat de acordarea majorărilor salariale conduce la existența unei discriminări în cadrul aceleiași categorii profesionale, aducându-se atingere principiului pentru muncă egală, plată egală, precum și principiului egalității în fața legii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând respingerea acțiunii formulate împotriva sa. În acest sens se arată că au fost încălcate dispozițiile art. 161 Cod procedură civilă, iar hotărârea se întemeiază pe existența unei obligații de despăgubire care nu există în sarcina sa.
Deliberând asupra recursurilor de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, excepție care urmează a fi admisă ca fondată în condițiile în care între acest pârât și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, pe de o parte, și între acest pârât și reclamanți, pe de altă parte, nu există nici un raport juridic de natură obligațională. Conform art. 47 alin.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și nu repartizează sume de la bugetul acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze plăți pentru salariații altei instituții.
Rezultă, în acest context, că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art. 282 din Codul Muncii, între salariați și angajator, precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Contrar susținerilor pârâtului MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, instanța de fond nu a pronunțat o hotărâre cu încălcarea competenței altei instanțe, respectiv Judecătoria Sibiu, în speță nefiind incidente prevederile dreptului comun. Sunt incidente, în schimb, prevederile art. 281 din Codul Muncii, potrivit cărora jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă privind raporturile juridice dintre partenerii sociali. În speță suntem în prezența unei cereri privind drepturi salariale, stabilite în baza raporturilor juridice dintre partenerii sociali, și nu a unei simple acțiuni în pretenții care să determine competența judecătoriei în primă instanță. Pentru aceleași considerente, în cauză nu sunt incidente nici prevederile art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000, ci prevederile art. 282 Codul Muncii raportate la art. 2 pct.1 lit.c Cod procedură civilă, potrivit cărora tribunalele judecă în primă instanță conflictele de muncă și la art. 284 alin.2 Codul Muncii, potrivit cărora cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul.
Este de asemenea eronată susținerea aceluiași pârât în sensul că instanța de fond a dispus în mod nelegal obligarea sa la plata drepturilor bănești reprezentând majorări în cuantum de 5 % din salariul de bază, prevăzute de nr.OG 10/2007, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești, context în care acțiunea reclamantelor ar fi inadmisibilă.
Astfel, reclamanții, în calitate de procurori beneficiază de prevederile nr.OUG27/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 45/2007, act normativ adoptat avându-se în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a magistraților este prevăzută la cap. VI pct. 3.3. din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobat prin nr.HG 232/2005.
Conform art. 3 din nr.OG 27/2006 magistrații beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare. Art. 35 din același act normativ prevede actualizarea prin aplicarea indexărilor, acordate în conformitate cu prevederile legale, a indemnizațiilor brute.
În acest context în mod corect a reținut prima instanță că, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsesc în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualizează prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că Legea nr. 45/2007 pentru aprobarea nr.OUG 27/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 169/09.03.20007 abrogă dispozițiile art. 35, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu, care așa cum corect reține instanța de fond, contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art. 16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art. 35 din nr.OUG 27/2006. Măsura este, de asemenea, contrară prevederilor art. 14 din completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005 care prevede interdicția generală a discriminării, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege urmând a se realiza fără discriminare în absența unui scop legitim, care nu există în speță.
În sfârșit, contrar susținerilor pârâtului, în mod legal instanța de fond a dispus în mod legal plata drepturilor bănești în discuție actualizate cu indicele de inflație.
Instanța de fond a pronunțat o soluție în consens cu jurisprundența constantă, concretizată în renunțarea la principiul nominalismului și corecția debitului cu rata inflației, vizând exacta îndeplinire a obligației în aceste condiții.
Orice obligație bănească are o anumită valoare, iar în condițiile unei economii afectată de inflație, între valoare și câtime nu mai există identitate.
Având în vedere că, în funcție de momentul îndepliniri obligației, câtimea nu mai reprezintă aceeași valoare absolută, iar obligația îndeplinită în condițiile legii înseamnă acordarea aceleiași valori, îndeplinirea exactă a obligației se realizează prin corelarea câtimii cu coeficientul ratei inflației pe perioada de întârziere a îndeplinirii obligației de restituire.
Neconcordantă cu realitatea este și susținerea reclamanților în sensul că instanța de fond a admis în mod greșit doar în parte acțiunea, considerând în mod neîntemeiat că, prin abrogarea art. 35 din G nr. 27/2006 nu li se mai cuvin indexările de 2 % și 11 %.
Dacă la data de 01.01.2007, când opera indexarea de 5 %, art. 35 din nr.OUG 27/2006 era în vigoare, în Legea nr. 45/2007 este cuprinsă o dispoziție expresă de abrogare a acestui text legal, care nu mai putea fi aplicat începând cu 1 aprilie 2007 și respectiv, cu 1 octombrie 2007, competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților nerevenind instanței de judecată, fiind o competență exclusivă a legiuitorului.
Față de cele ce preced, în conformitate cu prevederile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestui pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
De asemenea, vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamanți și de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor prin Sibiu împotriva sen.civ.nr.104/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
(continuarea minutei deciziei civile nr. 272/2009)
*****
Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge recursul declarat de reclamanții, -, -, R, G, OG, precum și recursul pârâtului MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție declarat împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.03.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. CV, 2 ex.IM-30.03.2009
Jud.fond-.L,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
