Drepturi salariale (banesti). Decizia 2773/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2773
Ședința publică din 17 septembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu DR.- -
GREFIER: - -
S-a fixat termen de pronunțare asupra recursului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, împotriva sentinței civile nr.859 din 3 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați SINDICATUL ACTIV AL SALARIAȚILOR T, SINDICATUL LIBER al SALARIAȚILOR din cadrul DGASPC și SINDICATUL LIBER MAMA al MATERNALI PROFESIONIȘTI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au fost lipsă părțile.
Procedura completă.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 10 septembrie 2008; mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate potrivit încheierii aceleiași zile care face parte integrantă din prezenta decizie când pronunțarea s-a amânat pentru data de 12 septembrie 2008, 15 septembrie 2008 și 17 septembrie 2008.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanta Direcția Generală de Asistenta Sociala si Protecția Copilului Tas olicitat, în contradictoriu cu pârâții Sindicatul Activ al Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Sociala si Protecția Copilului T, Sindicatul Liber al Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Sociala si Protecția Copilului T - Sindicatul PRO AS si Sindicatul Liber " Mama " al Maternali Profesioniști T, anularea art. 2, a art. 25, alin. 2 și art. 26 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă, înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a județului T cu nr. 399/28.08.2007.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut în fapt că, în data de 28.08.2007 a semnat împreună cu sindicatele reprezentative la nivel de unitate contractul mai sus individualizat, contract care avea aplicabilitate de la data de 01.09.2007. Conform art. 2, alin.1 din contract, acesta se încheie pe o durată de 2 ani și se va aplica de la data înregistrării la Direcția de Muncă, Solidaritate Sociala și Familie Timiș,iar alin.(2) al articolului prevede că, dacă nici una dintre părți nu denunță contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungește de drept pentru fiecare an în care nu s-a solicitat în mod expres renegocierea.
Reclamanta a arătat că a fost de acord ca perioada de valabilitate a contractului sa fie de 2 ani, însă a scăpat din vedere faptul că, în calitate de ordonator terțiar de credite nu putea angaja patrimonial direcția pe o durata mai mare de 1 an bugetar, bugetul direcției aprobându-se anual de către ordonatorul principal de credite, in speță Consiliul Județean T, iar angajarea cheltuielilor făcându-se numai în limita creditelor bugetare aprobate. Astfel, în conformitate art. 23 din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, ordonatorii de credite au obligația de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor si destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective.
A mai susținut reclamanta că, fiind un act juridic civil constitutiv de drepturi, contractul colectiv de muncă trebuie să respecte principiul juridic" dat guod non habet"care, de altfel, este și o condiție specială a valabilității lui. Ori, stabilirea termenului de valabilitate al contractului pentru 2 ani, obligă reclamanta la plata unor drepturi bănești peste limita creditelor bugetare aprobate.
În privința prevederilor art. 25, alin.2 si art. 26, alin. 1 din Contractul colectiv de munca, atacate prin acțiune, reclamanta a precizat că acestea se referă la drepturi salariale pentru sărbători de C și Paște, echivalentul a 500 RON valoare brută pe persoană/, dar și drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii in cuantum de 500 RON valoare brută. aceste drepturi speciale au fost prevăzute în Contractul colectiv de muncă, plata lor făcându-se de la capitolul bugetar "cheltuieli materiale", însă nu s-a specificat faptul ca salariații care beneficiază de aceste drepturi bănești trebuie sa prezinte spre decontare documente justificative, din care sa rezulte că au folosit fondurile in scopul pentru care au fost ele acordate de angajator - menținerea sănătății si securității muncii, cumpărături de C etc.
În fine, reclamanta a mai adăugat că omisiunea în discuție a generat situația ca, de la data primei plăți a drepturilor speciale și până în prezent, salariații T să nu prezinte spre decontare nici un document justificativ, reclamanta fiind astfel în imposibilitate de a întocmi toate documentele financiar-contabile pentru evidențierea acestor plăți.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 68, lit.b din Legea 168/1999, ale Legii 273/2006. 522/2003,anexând cererii de chemare în judecată Contractul colectiv de muncă, înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului T cu nr. 399/28.08.2007, în copie xerox.
Prin sentința civilă nr.859/PI din 3 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistenta Sociala si Protecția Copilului T, în contradictoriu cu pârâții Sindicatul "Activ" al Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Sociala si Protecția Copilului T, Sindicatul Liber al salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Sociala si Protecția Copilului T si Sindicatul Liber "Mama " al Maternali Profesioniști T, ca neîntemeiată.
A fost obligată reclamanta sa plătească paratului Sindicatul Liber din cadrul Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecția Copilului T "Pro As" suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, Contractul colectiv de muncă a cărui anulare parțială s-a solicitat prin acțiune a fost încheiat de părți in cursul anului 2007, iar, ulterior, înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului T cu nr. 399/28.08.2007. Clauzele contractuale ale actului supus analizei au fost negociate și asumate prin semnătură și ștampilă atât de reclamanta Direcția Generală de Asistenta Sociala si Protecția Copilului T, în calitate de angajatoare, cât și de cele trei organizații sindicale pârâte, reprezentative la nivel de unitate.
Ori, în contextul respectării formalităților cerute oricărui contract sinalagmatic, dar și a celor speciale, ce au în vedere natura specifică a raporturilor juridice reglementate, devine evident că actul în discuție se circumscrie, sub aspectul rolului și importanței sale, prevederilor art. 7 alin.2 din Legea nr.130/1996,respectiv celor ale art. 236 alin.4 din Codul Muncii,care statuează:"contractul colectiv de muncă încheiat cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților".
Reclamanta nu poate susține cu succes că lipsirea de efecte a contractului, mai precis a clauzei conținută de art. 2, în care părțile au statuat asupra perioadei de timp in interiorul căreia actul își va produce efectele, ar fi justificată de omisiunea angajatorului de a-și îndeplinii obligațiile ce-i incumbă datorită calității sale de ordonator terțiar de credite bugetare, potrivit Legii nr. 273/2006.
Lăsând la o parte faptul că, pentru valorificarea pretențiilor sale, reclamanta își invocă practic propria culpă, s-a reținut că în materia duratei efectelor contractului colectiv de muncă, prevederile exprese ale art.37 din Legea nr.130/1996 sunt cât se poate de clare: "contractele colective de muncă înregistrate la . direcțiile generale de muncă și protecție socială județene sau a municipiului B, la data intrării în vigoare a prezentei legi, produc efecte până la data împlinirii termenului pe durata căruia au fost încheiate".
Mai mult, tribunalul a constatat că ignorarea la negocierea contractului colectiv de muncă a obligației de a ține seama că, potrivit art. 11 din Legea nr. 273/2006, principiul anualității veniturilor și cheltuielilor bugetare presupune aprobarea acestora de către ordonatorul principal de credite doar pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar, dar și a obligației la care se referă art. 23 din lege, de a utiliza creditele bugetare numai în limita destinațiilor aprobate, nu poate produce efecte asupra valabilității actului încheiat cu reprezentanții salariaților. Nerespectarea obligațiilor ce revin ordonatorului terțiar poate atrage eventual antrenarea răspunderii sale,prin aplicarea unei sancțiuni conform art. 77 și următoarele din Legea nr. 273/2006.
Intenția angajatorului de a obține pe calea unei acțiuni în nulitate modificarea unilaterală a contractului de muncă supus analizei, observată de altfel de reprezentanții salariaților și sancționată in conținutul întâmpinărilor depuse, apare cu atât mai evidentă cu cât atunci când argumentează pretenția de nulitate a art. 25, alin. 2 și art. 26, alin. 1 din contract, prin care s-au stabilit în favoarea salariaților drepturi speciale de sărbători sau pentru menținerea sănătății și securității muncii, titulara acțiunii pretinde că obligația salariaților de a prezenta spre decontare documente justificative, din care să rezulte că au folosit fondurile în scopul pentru care au fost ele acordate de angajator ar fi subînțelesă, dar pentru că nu este specificată în mod expres, ea nu este îndeplinită de angajați.
Motivele invocate nu sunt cauze de nulitate a contractului, ci se referă la modalitatea de interpretare și executare a actului juridic, operațiuni care exced limitelor investirii și care sunt de natură a-și găsi rezolvarea prin înțelegerea părților, ori pe calea unui litigiu distinct.
În fine, tribunalul a conchis că art. 31 din Legea nr. 130/1999 conferă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă numai prin convenția părților și doar până la momentul încetării efectelor acestuia, textul consacrând și in legislația muncii principii ce derivă din natura de act juridic bilateral al contractului de muncă. Exigențele cerute pentru modificarea contractelor nu pot fi înlăturate pe calea unei acțiuni în nulitate, cum s-a dorit in speța de față, chiar dacă legea cadru nu prevede în mod expres, pentru că în caz contrar s-ar încălca principiul forței lor obligatorii, conferită prin art. 969 Cod civil.
Concluzionând asupra argumentelor de fapt și de drept mai sus expuse, tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea în nulitate promovată de reclamantă și, pe cale de consecință, în baza art. 274 Cod procedură civilă, a admis cererea accesorie formulată de SINDICATUL "PRO AS", ce a avut ca obiect obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Reclamanta a fost obligată să plătească suma de 1300 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a susținut în esență că art.2 din Contractul colectiv de muncă a cărei anulare se cere, încalcă prevederile art.23 din Legea nr. 273/2006 și în mod greșit nu s-a avut în vedere acest motiv de nelegalitate de către instanța de fond respingându-se acțiunea.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, respins de către instanța de fond, anularea art.25 alin.2 și art.26 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, recurenta a susținut că se impunea admiterea acțiunii întrucât, omisiunea inserării între clauzele contractului a obligației pentru salariați a prezenta documente justificative pentru aceste drepturi bănești și neprezentare de către aceștia a acestor documente, duce la imposibilitatea respectării normelor specifice operațiunilor economice și întocmirea documentelor financiar contabile.
Pârâtul Sindicatul " Pro As " a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, în esență susținând că prevederile art.23 din Legea 273/2006 nu au nici o relevanță cu privire la clauzele Contractului colectiv de muncă, iar cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere s-a susținut că motivele invocate nu constituie motiv de nulitate a Contractului colectiv de muncă.
Examinând cauza sub toate aspectele, conform dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că nu există nici un motiv pentru modificarea sau casarea sentinței recurate, recursul fiind nefondat.
Art.24 din Legea 130/1996 prevede că, clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art.8 sunt lovite de nulitate.
Art.8 din Legea nr. 130/1996 prevede obligativitatea încheierii contractelor colective în limitele și în condițiile prevăzute de această lege.
Reclamanta nu invocă nici o încălcare a prevederilor acestui act normativ, iar dispozițiile art.23 din Legea nr. 273/2006 nu pot avea nici un efect cu privire la valabilitatea contractului colectiv de muncă cu atât mai puțin a clauzelor referitoare la durata acestora care nu poate fi mai mică de 12 luni, conform art.23, aspecte avute în vedere de instanța de fond.
Nici cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere nu există motive de nulitate, lipsa unor prevederi suplimentare, lămuritoare, în art.25 și 26 din Contractul colectiv de muncă neconstituind motive de nulitate, ci reprezentând o problemă de executare și interpretare a clauzei.
Prin urmare, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins, iar în baza art.274 alin.1 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la cheltuieli de judecată către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, împotriva sentinței civile nr.859 din 3 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați SINDICATUL ACTIV AL SALARIAȚILOR din cadrul DGASPC, SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR - DGASPC și SINDICATUL LIBER MAMA AL MATERNALI PROFESIONIȘTI.
Obligă reclamanta la 650 lei cheltuieli de judecată către SINDICATUL LIBER " PRO AS "
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - DR.- -
GREFIER,
- -
Red.J/20.11.2008
Thred./21.11.2008
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Ioan Jivan, Carmen Pârvulescu
