Drepturi salariale (banesti). Decizia 2882/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2882/R/2009
Ședința publică din 14 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1345 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimata SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, avocat, în substituirea avocatului, care depune delegație de substituire la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, curtea, încuviințează cererea de repunere pe rol a cauzei.
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar practică judiciară și arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului pentru motivele invocate prin concluziile scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1345 din 18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei SC SA B si în consecință a fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 340 lei, respectiv 480 lei reprezentând suplimentarea drepturilor salariale sub formă de adaos in sumă fixă pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă aferentă anului 2005 respectiv 2006.
A fost respins capătul de cerere privind acordarea cotei de gaze naturale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că cțiunea reclamantei este fondată în parte si a fost admisă ca atare, potrivit art.281 raportat la art. 242 Codul Muncii.
Cât privește adaosul salarial pentru luna octombrie a anului 2005-2006, tribunalul constată că această pretenție este întemeiată pe art. 176 alin. 1 si 2 din CCM care prevede: în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în formă fixă, al cărui cuantum este la nivelul salariului minim pe ramură care pentru anul 2006 fost negociat la 480 lei, potrivit art. 130 alin.4. Or, această dispoziție cuprinsă în CCM este obligatorie pentru părți, potrivit art. 7 alin.2 si art. 30 din Legea 130/1996, respectiv art. 243 alin. 1 din Codul Muncii.
Cât privește susținerea pârâtei cum că la nivelul agentului economic SA acest adaos nu s-ar cuveni întrucât a fost introdus în salariul de bază încă din luna martie 1998, aceasta nu poate fi primită. Astfel, prin contractul colectiv de muncă din 1997 încheiat intre și salariați, s- prevăzut la art. 168 alin.3 că din l iunie 1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază după un mod de clacul ce va face obiectul unui act adițional la acest contract. Dar pe de o parte, nu s-a făcut dovada introducerii efective al acestui adaos in salariul de bază, pe de altă parte, reclamanții s-au prevalat de dispozițiile unui nou CCM la nivel de ramură din anul 2006 care ar fi trebuit urmat de încheierea unui nou CCM la nivel de agent economic, dovadă care nu a fost depusă de pârâtă, după cum impunea disp. art. 1169 Cod Civil.
În privința capetelor de cerere cu privire la contravaloarea cotei de gaze naturale tribunalul a constatat că în art. 187 din CCM pe anul 2005 se prevede dreptul la un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale în cazul în care acea nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază. Dar potrivit art. 176 alin. 1 din CCM, începând cu anul 1997 acest ajutor a fost inclus în salariul angajaților, ca urmare reclamanta nu mai este în drept a-l pretinde.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat recurs prin care a solicitat modificarea în parte a sentințeiîn sensul obligării pârâtei la plata actualizată cu indicele de inflație a sumelor reprezentând ajutorul pentru aprovizionarea toamnă-iarnă 2005-2006 și plata contravalorii a cotei anuale de 4000 mc gaze naturale pe anii 2005-2006 și la plata diferenței dintre plata compensatorie convenită și cea efectiv achitată cu ocazia disponibilizării precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, cerere nesoluționată de prima instanță.
În motivarea recursului, s-a invocat că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii privind actualizarea cu rata inflației a ajutorului de toamnă-iarnă și asupra cererii privind acordarea diferenței dintre plata compensatorie cuvenită și cea efectiv achitată cu ocazia disponibilizării prezentându-se argumentele în sprijinul îndreptățirii reclamantei de a beneficia de aceste sume.
Se arată că în mod greșit a fost respinsă cererea de acordare a contravalorii cotei anuale de gaze de 4000 mc, deoarece art.176 alin.1 din CCM pe anul 1997 prevede că introducerea acestui drept în salariul de bază, ceea ce în speță, nu s-a probat.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel constată următoarele:
Prin hotărârea recurată, nu a fost analizată și, în consecință, nu a primit răspuns cererea reclamantei de obligare a pârâtei la achitarea diferenței dintre plata compensatorie cuvenită și cea efectiv achitată cu ocazia disponibilizării, cerere întemeiată pe dispozițiile art.50 din CCM pe 2005 - 2006.
Omisiunea analizării pretențiilor deduse judecății are semnificația necercetării parțiale a fondului raporturilor juridice dintre părți, ceea ce, potrivit art.312 alin.5 pr.civ. atrage casarea parțială a sentinței sub acest aspect.
De asemenea, prima instanță a acordat reclamantei sumele reprezentând ajutorul pentru aprovizionarea toamnă-iarnă 2005- 2006, fără a se pronunța asupra actualizării sumelor cu indicele de inflație.
Deși o atare omisiune în cazul în care ar fi întemeiată solicitarea reclamantei, ar putea fi remediată de către instanța de recurs prin modificarea hotărârii sub acest aspect, Curtea reține că art.312 alin.3 teza finală pr.civ. împiedică pronunțarea atât a unei soluții de casare, cum este în speță cea menționată anterior cât și a unei soluții de modificare, astfel încât va casa hotărârea și sub acest aspect.
În fine, în privința ultimului motiv de recurs, Curtea observă că art.176 alin.2 din CCM pe anul 1997 la nivelul a prevăzut expres că acest drept este inclus în salariul de bază printr-o majorare salarială (56 dosar - al Tribunalului Hunedoara ), aspect confirmat de CCM pe anul 2005 (58 același dosar), pe anul 2006 (60), pe anul 2007 (62) și pe anul 2008 (63), ceea ce are semnificația neprevederii legale sau contractuale în prezent a dreptului de care se prevalează reclamanta, astfel încât recursul nu este întemeiat sub acest aspect.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel în temeiul art.312 alin.3 teza finală raportat la art.312 alin.5 pr.civ. va admite recursul va casa în parte hotărârea, va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe cererea de actualizare cu rata inflației a pretențiilor solicitate și cererea de acordare a diferențelor de drepturi salariale - plăți compensatorii și va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
În rejudecare prima instanță are obligația analizării capetelor de cerere indicate, conform art.315 alin.1 pr.civ. urmând ca în funcție de soluția adoptată, să se pronunțe și asupra cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1345 din 18.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în parte și, în consecință, trimite cauza spre rejudecare primei instanțe cererea de actualizare cu rata inflației a pretențiilor solicitate și cererea de acordare a diferențelor de drepturi salariale - plăți compensatorii.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
4 ex./08.01.2010
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu, Cristina Mănăstireanu
