Drepturi salariale (banesti). Decizia 3154/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1665/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3154R
Ședința publică de la 08 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursurile formulate de recurenții, C, împotriva sentinței civile nr.1455 din 22.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr.43330/3/LM/2007 în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect-drepturi bănești calcul CAS.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Se învederează faptul că recurenții depun la dosar precizări.
Curtea constatând cauza în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1455/22.02.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis excepția prescripție extinctive.
A respins cererea formulată de reclamanții, C, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind prescris dreptul la acțiune.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că obiectul prezentei pricini îl constituie restituirea unor sume reprezentând contribuții plătite de reclamanți aferente salariilor încasate în perioada 1.01.2000-31.03.2001, datorate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Instanța a apreciat că în raport de data introducerii cererii introductive -16.08.2007 în cauză s-a împlinit termenul special de 5 ani prevăzut de lege pentru restituirea sumelor plătite necuvenit la bugetele statului.
Astfel, decizia nr. 140/21.04.2005 emisă de CNAS în aplicarea
dispozițiilor Codului d e Procedură Fiscală referitoare la restituirea sumelor,
plătite necuvenit la bugetul statului, prevede în Anexa 1, CAP I, paragraful B,alin 1 ca cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere restituirea - respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor, celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
In cauză, fiind vorba de sume reținute în decursul a doi ani- 2000 și 2001, rezultă ca termele de prescripție au început să curgă pe 1.01.2001 și 1.01.2002. și s-au împlinit la 1.01.2006 și 1.07.2007, înainte de data introducerii prezentei acțiuni.
Instanța va respinge apărările reclamanților, în sensul că termenele de prescripție s-ar fi întrerupt prin intrarea în vigoare a deciziei nr. 140/2005 a CNPAS, întrucât acest act normativ nu are nicio legătură cu un act de recunoaștere a datoriei de către cel în favoarea căruia curge prescripția în sensul dispozițiilor art. 15 lit.a din Decretul nr. 167/1958.
Decizia nr. 140 invocată de părți reglementează procedura restituirii sumelor plătite nedatorate la bugetul asigurărilor de sănătate fiind norme cu caracter general și nu individual și în nici un caz nu poate avea valoarea unei recunoașteri a dreptului de restituire invocat de reclamanți.
Împotriva aceste sentințe, în termenul legal au formulat recurs motivat reclamanții care,întemeindu-se pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, au criticat sentința ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții - reclamanții au susținut că deși au invocat ca temei legal al acțiunii lor prevederile art. 992,993 Cod civil, totuși în mod inexplicabil, instanța de judecată a modificat cererea lor și, ca urmare, a apreciat că este un litigiu de muncă (ei nefiind salariați în cadru Ministerului Economiei și Finanțelor) și a declinat soluționarea cauzei în favoarea tribunalului București -Secția Litigii de Muncă.
Recurenții au mai arătat în acțiune că, în mod nelegal, li s-au reținut cu titlul de contribuție de asigurări sociale de sănătate 7% pe perioada pretinsă, în acest sens invocîndu-se disp.art.14 și 99 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească, modificată și completată prin Legea nr. 142/1998, Normele comune nr. 318 / FB / 64 / C / 99 ale Ministerului Justiției,Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție care au cuprins reglementări potrivit cărora magistrații și personalul auxiliar au beneficiat de gratuitate,de asistență medicală, medicamente, proteze etc.
Modificările legislative apărute în anul 2001 au prevăzut în mod expres beneficiul existenței medicale gratuite care se acordă doar dacă se plătesc contribuții.
Din interpretarea corectă a acestor prevederi rezultă cert că până la acest moment nu era obligatorie o astfel de contribuție ( art.39 alin. 1 din Legea nr.118/ 29. 03. 2001 ).
Prin decizia nr.140 din 21 aprilie 2005, pentru aprobarea modalităților unitare de aplicare a procedurii de restituire a sumelor de la Fondul Național Unic de asigurări de sănătate, emise de CNAS, publicată în Monitorul Oficial nr. 396 din 11 mai 2005, au fost confirmate reținerile anterioare făcute fără just temei.
Așa fiind, în mod greșit s-a calculat și virat contribuția de asigurări de sănătate pe această perioadă, făcându-se astfel pentru recurenți o plată nedatorată către stat.
În cauză nu operează prescripția fiind întreruptă potrivit art.16 lit.a din Decretul nr. 167 / 1958 prin Decizia nr.140 din 21 aprilie 2005 care confirmă și recunoaște implicit existența și posibilitatea restituirii acestor sume.
Pe de altă parte, în materia plății nedatorate, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care solventul a cunoscut sau trebuia să cunoască că plata nu a fost datorată,cu atît mai mult cu cît recurenții nu au achitat de bună voie sumele pretinse prin prezenta cerere, acestea au fost reținute de ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE.
Este clar că termenul de prescripție începe să curgă de la data la care solventul ( respectiv reclurenții ) a cunoscut sau trebuia să cunoască că plata nu a fost datorată (Decizia nr.140 din 21 aprilie 2005).
Prin urmare, pârâtul a încasat pe nedrept aceste sume care au contribuit la formarea bugetului de stat în mod nelegal.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate și în raport de dispozițiile art.3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, în raport de obiectul cererii introductive de instanță, prin care recurenții reclamanți au solicitat obligarea intimatei pârâte Ministerul Economiei și Finanțelor ca beneficiar al sumelor achitate de recurenți ca asigurați prin efectul legii asigurărilor de sănătate, și pretins nedatorate la restituirea acestor sume, în mod corect în raport de dispozițiile Codului fiscal a apreciat prima instanță că prezenta cauză are natura juridică a unui conflict de drepturi; tocmai în raport de împrejurarea că prin acțiune se solicită obligarea beneficiarului sumelor reținute necuvenit de către angajator la restituirea acestora, aplicabile fiind dispoz.art. 40 al.2 lit.c din Codul muncii și art. 272 alin.1 din Codul muncii, prezenta cauză a fost corect calculată de prima instanță ca fiind un litigiu de muncă de competența instanței de jurisdicția muncii în raport de dispoz.art. 284 din Codul muncii.
Curtea mai reține că decizia nr. 140/2005 a CNPAS nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 lit.a din Decretul nr. 167/1958, după cum corect a apreciat și instanța fondului, aceasta nereprezentând o recunoaștere a dreptului făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, câtă vreme pretinsa recunoaștere nu este directă și expresă și prin urmare nu produce efect întreruptiv de prescripție.
Nefondate sunt și susținerile recurenților referitoare la reținerea de către instanța fondului eronată a datei nașterii dreptului la acțiune, aceasta - în raport de dispoz. Codului fiscal și de natura acțiunii deduse judecății, aceasta fiind o acțiune în răspundere civilă contractuală - fiind reprezentată de data reținerilor pretins nelegale a contribuției asigurărilor sociale de sănătate din salariile recurenților, și fiind împlinit la data de 1.07.2007, astfel încât cererea de chemare în judecată formulată la data de 16.08.2007 apare ca fiind introdusă cu depășirea termenului de prescripție menționat;este adevărat că în materia plății nedatorate, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care solventul a cunoscut sau trebuia să cunoască că plata nu a fost datorată însă în cauză această dată este reprezentată chiar de data reținerilor pretins nelegale a contribuției asigurărilor sociale de sănătate din salariile recurenților.
Nu pot fi avute în vedere susținerile recurenților ce vizează fondul pricinii deduse judecății, în condițiile în care acțiunea în restituirea sumelor pretins nedatorate a fost formulată cu depășirea termenului de prescripție prevăzut de lege.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenții reclamanții, C, împotriva sentinței civile nr. 1455 din 22.02.2008, pronunțată de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 08.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/01.06.2009
Jud. fond: Dalina
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comșa Carmen Georgiana
