Drepturi salariale (banesti). Decizia 3300/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2265/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3300/
Ședința publică de la 13.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Amelia
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr.5099/19.06.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.1612/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimații-pârâți, -, -IU, -, și intimații-pârâți MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 02.04.2009, recurentul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a criticat sentința civilă nr.5099/19.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, invocând incidența în cauză a dispozițiilor art.299 Cod pr.civilă.
În motivarea recursului recurentul a arătat că în mod eronat instanța de fond a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, precum și capetele de cerere principală având ca obiect actualizarea sumelor cu indicele de inflație și efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă.
Recurentul a susținut că nu poate actualiza pretențiile cu indicele inflației față de împrejurarea că este o instituție bugetară și nu poate înscrie în bugetul propriu nici o plată fără o bază legală pentru respectiva cheltuială.
Intimații-reclamanți nu au depus întâmpinare la dosar.
Analizând recursul formulat prin prisma susținerilor recurentului ce permit încadrarea acestora în aria de aplicare a dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Din momentul în care o instanță judecătorească a hotărât, definitiv și irevocabil, acordarea contravalorii unui spor cu acest titlu, această hotărâre are, pentru părțile cauzei, forța obligatorie a unei legi.
Din această perspectivă, hotărârea devine temeiul legal în baza căruia recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC trebuie să aloce fonduri din bugetul ce i-a fost repartizat. Cum realizează în concret această alocare nu reprezintă o chestiune pe care să o deslușească instanța de control judiciar, fiind o problemă administrativă, de ordin intern a recurentului pe care acesta nu o poate rezolva prin formularea cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru că acesta din urmă are doar atribuția întocmirii proiectului de buget, iar nu pe cea de adoptare și rectificare a acestuia, atribuție recunoscută în competențele Parlamentului.
În privința capătului de cerere referitor la înscrierea în carnetele de muncă ale intimaților-reclamanți a mențiunilor corespunzătoare, Curtea, reamintește recurentului dispozițiile art.155 din Legea nr.53/2003, potrivit cărora sporurile reprezintă o parte integrantă a salariului. Aceste dispoziții legale sunt aplicabile prin analogie și magistraților, care primesc lunar o indemnizație similară cu salariul primit de alte categorii de bugetari.
Dispozițiile Decretului nr.92/1976 trebuie interpretate în spiritul realităților juridice din prezent.
Astfel, referirea la retribuția tarifară de încadrare trebuie interpretată prin raportare la dispozițiile art.154 și art.155 din Legea nr.53/2003, respectiv ca fiind identică din punct de vedere al efectelor cu noțiunea de salariu de bază.
Sporul reprezintă partea variabilă a salariului în conformitate cu dispozițiile art.155 din Legea nr.53/2003 și este inclus în acesta din urmă.
Pe cale de consecință, reținând că noțiunea de retribuție tarifară de încadrare este similară cu cea de salariu de bază și că referirea din Decretul nr.92/1976 la drepturile ce se includ în retribuția tarifară de încadrare este, prin analogie, aplicabilă noțiunii de spor, câtă vreme acesta face parte integrantă din salariu, adăugându-se la salariul de bază, pretențiile sunt întemeiate.
Fiind vorba despre un drept salarial este în egală măsură firesc și legal ca acest drept salarial, acordat sub forma unui spor, să fie menționat în carnetele de muncă ale intimaților-reclamanți, având în vedere că acest document oficial reflectă caracteristicile pecuniare ale activității profesionale desfășurate.
Reținând ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă apreciază recursul ca nefondat, urmând a-l respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr.5099/19.06.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.1612/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimații-pârâți, -, -IU, -, și intimații-pârâți MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./11.06.2009
Jud.fond:;
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Lizeta Harabagiu, Amelia
