Drepturi salariale (banesti). Decizia 331/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.331
Ședința publică din data de 20 februarie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA - GRUP, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1049 din data de 24 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B, str. -,.1,.4,.18, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA - GRUP B, reprezentată de avocat, din Baroul Galați și intimatul-reclamant, reprezentat de avocat, din Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că recursul este motivat și a fost declarat în termen.
Avocat pentru recurenta-pârâtă arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-reclamant depune la dosar împuternicirea avocațială nr.- din data de 16 februarie 2009, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că părțile nu mai au cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă solicită în principal admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii ca nefondată, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii în parte a acțiunii, fără cheltuieli de judecată. Precizează că instanța de fond a stabilit cuantumul corect al sumelor reprezentând drepturile salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de
Avocat având cuvântul pentru intimatul-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată
conform chitanței nr.219 din data de 16 februarie 2009. Arată că sumele solicitate au fost stabilite în mod corect de către instanța de fond, fiind reținute CAS și CASS.
CURTEA
Deliberând asupra recursului declarat de pârâta SC SA - GRUP împotriva sentinței civile nr.1049 din 24 octombrie 2008 Tribunalului Buzău, constată următoarele:
Reclamantul chemat în judecată civilă pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând prime pentru sărbătorile de Paști și de C, pentru perioada 2005 - 2007.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este salariatul societății pârâte și că potrivit în afara salariului acesta avea dreptul cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C la câte o primă pe toată durata menționată în acțiune.
Aceste drepturi bănești nu i-au fost plătite de societatea pârâtă în mod nejustificat.
În termenul prevăzut de art. 1141- 115 Cod proc.civilă, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripția dreptului material la acțiune, excepția prematurității introducerii acțiunii și pe fondul cauzei susținut netemeinicia pretențiilor reclamanților.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Buzău prin sentința sus-menționată a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția prematurității introducerii acțiunii invocate de pârâtă, a admis excepția prescripției dreptului material pentru drepturile bănești cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paști pentru anul 2005.
Pe fondul cauzei admis în parte acțiunea formulată, obligând pârâta să achite reclamantului drepturile salariale reprezentând Prima de C pentru anul 2005 și primele de C și Paști pentru anii 2006 și 2007, calculate la salariul de bază mediu pe SNP SA în sumă de 5781 lei, actualizate cu indicele de inflație, începând cu data la care trebuiau calculate și până la data plății efective, ce vor fi impozitate conform legislației în vigoare.
Prin aceeași sentință a respins cererea privind plata cheltuielilor de judecată ca nedovedită.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că în conformitate cu art.168 alin. 1 din CCM salariații societății pârâte aveau dreptul la prime de Paști și de C în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, iar din probele administrate a rezultat că includerea acestor prime în salariu a fost făcută numai în anul 2003, nu și ulterior, în condițiile în care prevederile art.168 au fost perpetuate în toate contractele colective încheiate în perioada 2004-2007.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond nu a reținut excepția de prematuritate a acțiunii, deoarece sumele ce trebuiau achitate cu titlu de primă puteau fi plătite numai în condițiile negocierilor cu sindicatele care urmau să aibă loc cu 15 zile calendaristice anterior celor două evenimente și așa cum s-a dovedit aceste negocieri nu au avut loc.
Cea de-a doua critică a recursului se referă la greșita respingere a excepției de prescripție a acțiunii, motivat de faptul că, fiind vorba de drepturi prevăzute de CCM în cauză este incident termenul de prescripție de 6 luni prev. de art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că acțiunea trebuia respinsă ca neîntemeiată, deoarece sumele pretinse de reclamant au fost deja încasate ca urmare a includerii acestor prime în salariu începând cu anul 2003.
Sub acest aspect, recurenta arată că potrivit art. 9 CCM interpretarea clauzelor acestui contract se face prin consens, iar potrivit art.10 soluționarea problemelor invite privind executarea contractului revine unei Comisii paritare, organ care a confirmat includerea în salariu a primelor solicitate prin acțiune.
În fine, se pretinde de către recurentă că în mod greșit instanța de fond a acordat prime care reprezintă echivalentul salariului mediu pe unitate în condițiile în care în conformitate cu art. 168 alin.1 CCM baza de calcul o reprezintă salariul de bază mediu brut pe unitate.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Excepția de prematuritate invocată de recurentă este neîntemeiată câtă vreme aceasta susținut că sumele solicitate de reclamant au fost deja achitate, ori dacă acestea au fost plătite nu se mai pune problema că nu s-a născut dreptul la acțiune.
Referitor la cealaltă excepție vizând prescripția dreptului material la acțiunea, Curtea reține că în cauză sunt incidente prevederile de la lit. c ale art. 283 Codul muncii și nu cele de la lit.e pentru că în materia drepturilor salariale neacordate există un termen unic de prescripție de 3 ani fiind de neconceput ca pentru drepturile salariale să existe mai multe termene de prescripție în raport cu natura actului în care acestea își au izvorul.
Legat de fondul cauzei, Curtea va reține că apărările recurentei nu au fost înlăturate de plano, aceasta având posibilitatea să facă dovada că sporurile salariale solicitate au fost incluse în salariu așa cum s-a pretins și că sub acest aspect cele reținute de Comisia paritară corespund adevărului.
Pe aceeași linie de idei nu trebuie uitat faptul că în raport cu art. 287 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, respectiv recurentei.
Nici ultima critică a recursului nu este fondată deoarece în dispozitivul sentinței se prevede în mod expres că vor fi plătite sumele prevăzute de art.168 CCM respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu brut și nu al unui salariu mediu brut pe unitate pentru fiecare, așa cum greșit prevede recurenta.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respins ca nefondat recursul formulat de pârâta SC SA - GRUP, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1049 din data de 24 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B, str. -,.2,.4,.18, județul
Obligă recurenta pârâtă SC SA - GRUP la 150 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 februarie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Tehnored./
2ex./26.02.2009
f- - Tribunalul Buzău
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
