Drepturi salariale (banesti). Decizia 3346/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3346
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu Judecător
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții C, V, N, D, M, P, I, împotriva sentinței civile nr.6458/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA, având ca obiect suplimentări salariale.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru intimata pârâtă SC SA, lipsind recurenții reclamanți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, după care constatându-se cauza în stare de judecată se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Avocat pentru intimata pârâtă SC SA, pune concluzii de respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 6458 din 17 noiembrie 2008, pronunțată în dosar nr-, a admis în parte acțiunea, formulată petenții, G, Șoferi, împotriva intimatei
A fost obligată intimata să plătească petenților drepturile salariale reprezentând contravaloarea aprovizionării toamnă-iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură, pentru fiecare an, cuvenite pentru anii 2005, 2006, 2007.
A fost obligată intimata să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale petenților.
S-a constatat nulă clauza art. 176 din CCM al SC SA /2005, 2006, 2007,
A fost obligată intimata la plata către petenți a sumei de 3500 lei cheltuieli de judecată.
A fost respins capătul de cerere privind plata diferențelor rezultate din neaplicarea corectă art. 128 alin. 5, art. 129 alin. 1,2,3 respectiv nr. 3 bis. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Petentii au fost salariatii intimatei asa cum rezulta din mentiunile efectuate in carnetele de munca ale acestora.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C precum si in luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamna - iarna), salariatii vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract..
Potrivit disp.art. 243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Mai mult decât atât, neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a considerat că, intimata nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa, in cuantum de un salariu minim pe ramura, așa încât urmează a fi admis acest capăt de cerere și obligată intimata la plata către petenți a drepturilor bănești reprezentând aprovizionarea de toamnă iarnă pentru anii 2005, 2006, 2007.
Pe de altă parte, cererea privind diferența de salariu rezultată dintre drepturile primite și drepturile salariale neacordate conform art.128 alin. 5 și art.129 din CCM al, a fost respinsă întrucât drepturile salariale au fost determinate avându-se în vedere dispozițiile sus menționate.
În ceea ce privește nulitatea art. 176 alin.1 din CCM al SC SA acesta prevede că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat.
otrivit art. 187 din CCM la nivel de ramură Energie Electrică, Petrol și Gaze, valabil pe anii 2005- 2008 salariații agenților economici nominalizați în anexa nr.1 pct. B, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale. Societatea ai cărei salariați sunt petenții face parte din unitățile menționate în anexă.
In conformitate cu dispozițiile art.178 din CCM, la nivel de ramura pe 2007 alin 1,Salariații agenților economicii, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea a 2500-4000 mc de gaze naturale", iar alin 2 specifica ca "in condițiile in care prin actul adițional la CCM nu s-a convenit introducerea dreptului prevazut la alin.1, in salariul de baza, modalitatea concreta de acordare a acestuia va fi stabilita la nivelul agentului economic".
Deși aceste drepturi nu au fost prevăzute în CCM la nivel de unitate, ontractele colective de munca nu pot conține clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior.
Mai mult decat atat, potrivit disp. art. 243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții criticând hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, în ceea ce privește soluția pronunțată asupra cererii de acordare a diferențelor salariale.
Astfel, în mod neîntemeiat s-a apreciat că drepturile astfel solicitate, dreptul la acțiune este prescris, atâta timp cât aceste drepturi sunt de natură salarială, arată recurentul.
Intimata a depus întâmpinare, aceasta vizează aspecte legate de cererea privind acordarea ajutorului de apropvizionare toamnă - iarnă, critică ce nu se regăsește în motivele invocate de către recurent.
Analizând motivele de recurs invocate cât și hotărârea instanței de fond, se constată cu recursul este nefondat astzfel încât în temeiul art. 304 pct-.9 rap. La art. 312 pr.civ. urmează a-l respinge.
Se observă că este neîntemeiată critica adusă de către recurent, în ceea ce părivește aplicarea excepției prescripției dreptului la acțiune a drepturilor de natură salarială, atâta timp cât aceasta nu se regăsește în soluția pronunțată de către prima instanță.
Din analiza hotărârii primei instanțe se observă că diferența de salariu rezultată dintre drepturile primite și drepturile salariale neacordată conform art. 128 alin. 5 și art. 129 din CCM este calificată de către aceasta ca un drept de natură salarială, prin urmare supus prescripției generale de 3 ani, aplicabilă drepturilor de natură salarială.
Ceea ce realizează prima instanță este analizarea pe fond a temeiului juridic al cererii promovate de către reclamanți, în sensul că sunt verificate dispozițiile CCM-ului în ceea ce privește reglementarea acestui drept, precum și modalitatea în care angajatorul a respectat dispozițiile convenției de muncă.
Împrejurarea că, prima instanță concluzionează că cererea reclamantului sub acest aspect este neîntemeiat, vizează tocmai aspectele legate de fondul cauzei și nu cum greșit susține recurentul excepțiile de promovare a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții C, N, D G, M, P, împotriva sentinței civile nr.6458/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/ND/24.06.2009
fond:
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Marian Lungu, Carmen
