Drepturi salariale (banesti). Decizia 3490/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 3490
Ședința publică de la 23 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Marin Covei
Grefier - -
XXX
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 2094/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal.
S-a arătat că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra cauzei de față,
Prin acțiunea formulată la data de 27.06.2007 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata sumelor reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară de încadrare, pe ultimii 3 ani, de la momentul introducerii cererii și până în prezent, precum și pentru viitor, sume care să fie reactualizate la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că îndeplinește funcția de grefier șef în cadrul Tribunalului Gorj, fiind salarizată în temeiul Legii nr.50/1996 și ulterior, în baza OUG nr.177/2002, iar sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică a fost stabilit prin art.47 din Legea nr.50/1996, text de lege care a rămas în vigoare, nefiind abrogat în mod explicit de actele normative ulterioare care au modificat sau abrogat dispozițiile privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
A mai arătat reclamanta că, prin stabilirea sporului de 50%, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință ce rezidă în condițiile în care personalul salarizat în baza Legii nr.50/1996 își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și solicitare neuropsihică, iar aceste condiții nu s-au schimbat, ci, dimpotrivă s-au acutizat, întrucât, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporite care, în situația unui sistem legislativ stufos și uneori contradictoriu și a unor condiții de muncă neadecvate, duc la creșterea celor doi factori de risc.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar Ordonanța nr.137/2000 și a solicitat efectuarea în cauză a unei expertize contabile, cerere care a fost încuviințată de instanță.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea că art.47 din Legea nr.50/1996, invocat de reclamantă în susținerea acțiunii a fost abrogat expres și explicit prin art. I, pct.42 din OG nr.83/2000, ordonanță ce a fost aprobată prin Legea nr.334/2001, iar, pe de altă parte, abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare, doar legiuitorul fiind cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de aceste sporuri să beneficieze toți salariații care se află în situații identice sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați.
Ceilalți intimați nu au formulat întâmpinări și nu au solicitat probe în apărare.
Prin încheierea de ședință din 18.09.2007 a fost admisă cererea reclamantei privind efectuarea unei expertize contabile, a fost numit expertul, fiind stabilit următorul obiectiv: să se calculeze sporul de risc și solicitare neuropsihică, echivalentul a 50% din salariul de bază brut lunar pentru reclamantă, începând cu luna iulie 2004, actualizat la data plății.
Raportul de expertiză contabilă a fost depus la data de 13.11.2007, iar părțile nu au formulat obiecțiuni cu privire la concluziile acestuia în termenul ce le-a fost acordat în acest sens.
Tribunalul Gorj - Secția de conflicte de muncă și asigurări sociale prin sentința civilă nr.2094/12.11.2007, pronunțată în dosarul nr- a admis acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pe pârâții Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice la plata sumei reprezentând diferențe de drepturi salariale cu titlu de spor și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada iulie 2004 - 30.09.2007, sume nete ce au fost actualizate în funcție de indicele de inflație la 30.09.2007, sumă ce urmează să fie actualizată la data plății efective, precum și acordarea acestui spor pe viitor, după cum urmează: - 31.861 lei.
Tribunalul a reținut în considerentele sentinței că reclamanta îndeplinește funcția de grefier șef la această instanță, fiind salarizată în baza Legii nr.50/1996, astfel cum a fost completată și modificată ulterior prin OG nr.83/2000, OUG nr.177/2002 și OUG nr.27/2006.
Că art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art. I, 42 din OG nr.83/2000, însă acest din urmă act normativ - ordonanța guvernului - este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art.54, pct.2).
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art. I, pct. 42 din OUG Nr. 83/2000 încalcă, alături de normele constituționale referitoare la delegarea legislativă și dispozițiile legale privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia, așa încât abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I, pct. 42 din OG nr.83/2000este nelegală și, mai mult, subzistă rațiunile acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică.
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de reclamantă, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, iar prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 reclamanta a fost lipsită de acest drept.
A reținut instanța de fond că, art. I, pct.42 din OG nr. 83/2000 prin care a fost abrogat Legea nr.50/1996, încalcă normele constituționale și prevederile interne și este în conflict cu art.1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,urmând să dea preponderență acestui din urmă text legal.
Drepturile bănești solicitate de reclamantă pentru perioada iulie 2004 - 30 septembrie 2007 au fost calculate prin expertiza contabilă efectuată în cauză, iar pârâții nu au formulat obiecțiuni cu privire la cuantumul acestora.
Despăgubirile cuvenite reclamantei trebuie să cuprindă atât sporurile neacordate, cât și indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume, respectiv prejudiciul efectiv și beneficiul nerealizat.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții Ministerul Justiției și Direcția Generală a Finanțelor Publice G, în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pârâtul Ministerul Justiției a susținut că interpretarea dată de tribunal prin care s-a constatat că nu poate produce efecte abrogarea art. 47 din Legea nr.50/1996, intervenită prin OG nr. 83/2000, instanța a depășit limitele puterii judecătorești, consacrând un drept salarial care nu este prevăzut în legislația în vigoare arogându-și, astfel, atribuții de legiferare.
Acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate este o opțiune a legiuitorului, deoarece doar el are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază.
Printr-un alt motiv de recurs pârâtul arată că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece trimiterile făcute în mod superficial la dispozițiile art.20, alin1 din Constituție, precum și la art.1 din Protocolul adițional la Convenție sunt fără legătură și aplicabilitate în speță.
Prin criticile formulate pârâții Direcția Generală A Finanțelor Publice G și Ministerul Economiei și Finanțelor invocă lipsa calității procesuale pasive susținând că acesta din urmă are atribuții doar în ceea ce privește elaborarea proiectului legii bugetare anuale ce se face pe baza propunerilor coordonatorilor principali de credite, neputând să aloce și să vireze în mod absolut aleatoriu fonduri pentru plata sumelor solicitate de către intimata reclamantă chiar dacă ar fi obligat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Recursul formulat de Ministerul Justiției este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
În temeiul art.1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nu cu privire la abrogarea unor dispoziții.
Din cuprinsul OG nr.83/2000, rezultă că s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși, așa cum rezultă din dispozițiile art. 56 - 62 ale Legii nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Astfel, legiuitorul a dispus expres cazurile când se pot modifica sau abroga textele de lege, în cuprinsul legii de abilitare.
În aceste condiții, în mod corect instanța a reținut că a fost nelegală abrogarea realizată prin OG nr.83/2000.
Pe de altă parte, prin decizia nr.21/10.03.2008. ICCJ a statuat că judecătorii, procurori, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești au dreptul la un spor de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În aceste condiții, este neîntemeiată și critica privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, drepturile salariale acordate fiind prevăzute de lege, astfel că instanța nu s-a substituit în atribuțiile care revin altei puteri.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice G și Ministerul Economiei și Finanțelor se constată că într-adevăr aceștia nu au calitate procesuală pasivă, în cauză.
Astfel, Ministerul Economiei și Finanțelor are ca sarcină elaborarea proiectului bugetului de stat, în baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, cu respectarea procedurii prevăzute în art. 21 - 27 din Legea finanțelor publice și art.26 - 31 din Legea nr. 500/2002.
Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite poate fi obligat la plata drepturilor salariaților din subordinea sa, nu și pentru a celor din Ministerul Justiției, față de care nu are raporturi de subordonare.
Potrivit art. 47, alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice"creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt capitol."
Sumele stabilite, prin hotărârea judecătorească, pronunțată în cauză, pot fi solicitate de pârâtul Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, prin inițierea unei proceduri de rectificare bugetară.
În considerarea celor prezentate urmează a fi respins, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției.
Va fi admis recursul formulat de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice G, în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor și modifica sentința în sensul că se respinge acțiunea față de acești pârâți.
Se mențin restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Ministerului Justiției împotriva sentinței civile nr. 2094/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ,.
Admite recursul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G, împotriva sentinței civile nr. 2094/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ,.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de acesta. Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.2 ex
30.05.2008
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi, Marin Covei
