Drepturi salariale (banesti). Decizia 375/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂ NIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul - II/

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 375/R/2009

Ședința publică din 4 martie 2009

PREȘEDINTE: Felicia Toader

- -

- JUDECĂTOR 2: Doina Măduța

- -

- JUDECĂTOR 3: Dana Cigan

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B sector-. prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O, str nr. 3. județul în contradictoriu cu intimații reclamanți, R, C, -, toți cu domiciliul procedural ales în S M, 25 Octombrie nr. 1,. X, și intimații pârâți CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,--24 și CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3 împotriva sentinței civile nr. 1469/D din 8 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare; având ca obiect: litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, intimații au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 cod procedură civilă; după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1469/D din 8 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare S -A ADMIS excepția prescripției dreptului material la acțiunea pentru pretențiile aferente perioadei 01.11.2000-30.06.2002.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, R, C, -,

, împotriva pârâtei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și în consecință:

A fost obligată pârâta să achite reclamanților despăgubiri reprezentând sporul de vechime în muncă neachitat pe perioada 01.04.2007-30.06.2007 actualizate în raport cu indicele de inflație la data efectivă a plății.

A fost respinsă acțiunea reclamanților față de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI împotriva chematului în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE și în consecință:

A fost obligat Obligă chematul în garanție să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor de mai sus.

Din considerentele sentinței se reține că eclamanții sunt controlori financiari, angajați cu contract de muncă la Camera de Conturi a Județului S

Până la apariția OUG nr. 160/2000 au beneficiat pe lângă salariul de bază și de sporul de vechime, indiferent de actul normativ în baza căruia au fost salarizați. Prin OUG nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI s-a stabilit că salariații angajați pe funcții de controlori financiari vor fi remunerați cu indemnizație lunară care este unica formă de salarizare, iar de la data aplicării acestei ordonanțe, prevederile referitoare la salariul de merit, sporurile, indemnizațiile, stimulentele prevăzute de Legea nr. 50/1995 au devenit inaplicabile (art. 6) și ca atare, pentru această categorie de salariați s-a sistat acordarea drepturilor de mai sus, inclusiv a tuturor sporurilor în vigoare la data respectivă.

Practica neunitară în materie privind acordarea sporului de vechime a determinat Înalta Curte de Casație și Justiție să pronunțe Decizia nr. XXXVI (Dosar nr. 4/2007), la inițiativa Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a promovat recurs în interesul legii, decizie prin care a fost admis recursul declarat și care a statuat că: "Judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecători financiari, procurori financiari sau de controlori financiari din cadrul Curții de Conturi a României, beneficiau și de sporul de vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege".

La pronunțarea acestei decizii, instanța supremă a avut în vedere următoarea motivație: "Stabilirea indemnizației lunare, ca unică formă de remunerare, nu poate înlătura un drept cu caracter general, dobândit pentru vechimea în muncă, din moment ce valoarea procentuală la care se referă nu a fost înlăturată printr-o dispoziție expresă a legii, adoptată în forma impusă prin normele de tehnică legislativă instituite prin Legea nr. 24/2000..

În această privință mai trebuie avut în vedere că dispozițiile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 sunt aplicabile numai pentru acele drepturi salariale având legătură cu funcția de controlor financiar, iar nu pentru drepturile salariale de natură personală, pe care nu le pot afecta.

Așadar, dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor și personalului Curții de Conturi își produc efectele în continuare, chiar și ulterior apariției Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 160/2000, astfel că această categorie de personal și-a menținut vocația de a beneficia de sporul pentru vechimea în muncă".

De altfel, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 89/07.05.2007 s-a pronunțat în favoarea controlorilor financiari din cadrul Camerei de Conturi S M, constatând discriminarea și tratamentul diferențiat nejustificat, de un scop obiectiv și legitim începând cu aplicarea prevederilor OUG nr. 160/2000.

Prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 75/08.11.2006 s-a dispus punerea în plată a hotărârilor judecătorești irevocabile, precum și a celor definitive și executorii pentru perioada 2002-2006.

Având în vedere dispozițiile art. 329 alin. 3.proc.civ. potrivit cărora "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instanța în baza dispozițiilor art. 284 Codul muncii urmează a admite acțiunea reclamanților și a obliga pârâta să achite reclamanților despăgubiri reprezentând sporul de vechime în muncă neacordat pe perioada 01.04.2007-30.06.2007, actualizate în raport cu indicele de inflație la data efectivă a plății.

Referitor la pretențiile reclamanților aferente perioadei 01.11.2000-30.06.2002, instanța apreciază ca fiind prescrise aceste pretenții în temeiul art. 3 și 8 din Decretul nr. 167/1958, motiv pentru care, urmează a admite excepția ridicată de CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, în temeiul art. 137.proc.civ. și a respinge capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor reprezentând sporul de vechime pe această perioadă.

Nu poate fi primită apărarea reclamanților referitor la excepția invocată în sensul că prescripția începe să curgă de la data constatării discriminării de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, întrucât au fost în cunoștință de cauză în ce privește neacordarea acestui spor prin intrarea în vigoare a OUG nr. 160/2000.

Având în vedere că între reclamanți și pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE nu există un raport juridic direct, instanța urmează a respinge acțiunea reclamanților față de acest pârât.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002 Ministerului Economiei și Finanțelor Publice îi revin obligații în ce privește stabilirea bugetului anual și a bugetelor instituțiilor statului, motiv pentru care instanța reține că între pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE există raporturi juridice izvorâte din lege.

În acest context și văzând și dispozițiile art. 60.proc.civ. instanța a admis cererea de chemare în garanție și a obligat chematul în garanție să asigure fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale de mai sus.

Împotrivaacestei hotărâri a formulat recurs recurenta Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a finanțelor Publice a județului S M, în termenul legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului formulat, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și, în consecință respingerea cererii de chemare în garanție formulată de Curtea de Conturi a României.

În susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive arată că Ministerul Economiei și Finanțelor nu este direct plătitor al drepturilor pretinse de reclamanți și această instituție nu se află în raporturi juridice directe în temeiul cărora instituția să fie obligată la plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale. Invocă și prevederile art. 22 pct. 1 respectiv art. 14 din Legea 500/2002 privind finanțele publice care stabilesc, pe de o parte că nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii, iar pe de altă parte că nici o cheltuială nu poate fi înscrisă la buget dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

Legal citați intimații au depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate ca legală și temeinică.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele considerente:

Criticile formulate de recurentă privind excepția lipsei calității sale procesuale pasive sunt apreciate ca nefondate, în mod corect reținând instanța de fond, pe de o parte că între reclamanți și pârâta recurentă -Ministerul Economiei și Finanțelor Publice- nu există un raport juridic direct, respingându-se, în consecință acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestei pârâte, și, pe de altă parte că între pârâta Curtea de Conturi a României și chemata în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor Publice există raporturi juridice izvorâte din lege, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta mai sus indicată fiind astfel corect apreciată ca întemeiată.

Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr 500/2002 recurentei îi revin obligații în ce privește stabilirea bugetului anual și a bugetelor instituțiilor statului pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali,în virtutea acestor dispoziții legale stabilindu-se raportul juridic dintre recurentă și Curtea de Conturi a României în calitatea sa de instituție a statului conform art. 2 din legea 500/2002. În consecință, raportat la obligația pârâtei stabilită prin sentința recurată în conformitate cu dispozițiile legale respectiv cu decizia nr. XXXVI pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii,în sensul obligării acestei pârâte la plata, în favoarea reclamanților a despăgubirilor reprezentând sporul de vechime în muncă, neachitat pe perioada 01.04.2007-30.06.2007 actualizate cu indicele de inflație, cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă este apreciată ca întemeiată.

Chiar dacă Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu este plătitorul direct al drepturilor cuvenite reclamanților acesta are atribuții de coordonare a acțiunilor ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și la aplicarea politicii fiscale conform art.19 lit a din Legea 500/2002, asigurând fondurile necesare, corect reținând prima instanță că în raporturile cu Curtea de Conturi chemata în garanție-Ministerul Economiei și Finanțelor Publice are calitatea procesuală pasivă.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat și va menține în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.

Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul pârât MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B sector-. prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O, str nr. 3. județul în contradictoriu cu intimații reclamanți, R, C, -, toți cu domiciliul procedural ales în S M, 25 Octombrie nr. 1,. X, și intimații pârâți CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,--24 și CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3 împotriva sentinței civile nr. 1469/D din 8 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - - - -

Red dcz

30.03.2009

Jud fond,

Dact IC

2ex/3.04.2009

Președinte:Felicia Toader
Judecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 375/2009. Curtea de Apel Oradea