Drepturi salariale (banesti). Decizia 437/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.437/

Ședința publică din 17 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Neagu

JUDECĂTOR 2: Alina Savin

JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții MUNICIPIUL G prin reprezentant și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în-, jud.G împotriva sentinței civile nr.14/07.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G și intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL G și GRĂDINIȚA NR.19 G, cauza având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: intimatul reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G reprezentat de consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind recurenții MUNICIPIUL G și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL G și GRĂDINIȚA NR.19

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier;după care:

Reprezentantul intimatului-reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR depune la dosar delegație cu nr.507/17.04.2009.

Curtea, din oficiu invocă inadmisibilitatea recursului declarat de MUNICIPIUL G prin reprezentant și PRIMARUL MUNICIPIULUI G întrucât nu au avut calitatea de părți la instanța de fond.

Reprezentantul intimatului-reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G este de acord cu excepția invocată, solicitând respingerea recursului declarat de MUNICIPIUL G prin reprezentant și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, ca inadmisibil.

CURTEA

Asupra recursului de față înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 05.12.2008 reclamanții, reprezentați de Sindicatul Învățământului Preuniversitar au solicitat în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL G, GRĂDINIȚA NR. 19 G, plata drepturilor salariale neacordate - reprezentând sporul pentru tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 al. 1 și 2 din legea 128/1997,pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată cu indicele de inflație.

Motivându-și în fapt cererea, a arătat că în art. 50 al. 1 și 2 din legea 128/1997 sunt reglementate tranșele suplimentare de vechime că reclamanții îndeplinesc condițiile de vechime pentru a beneficia de tranșele suplimentare, dar nu le-au fost acordate aceste drepturi.

În drept, au invocat art. 50al 1,2 din Legea nr-128/1997.

Pârâții, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare.

Prin Sentința Civilă nr. 14/2009 Tribunalul Galația admis acțiunea și i-a obligat pe pârâți către reclamanți la plata tranșelor suplimentare de vechime, acordate la 30,35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime acordându-se o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, începând cu data de 05.12.2005 la zi, drepturi ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective, cu luarea în considerare pentru fiecare reclamant a perioadei efectiv lucrate și a vechimii corespunzătoare în învățământ.

De asemenea, i-a obligat pe pârâți către reclamanți la plata diferențelor de drepturi rezultate ca urmare a acordării drepturilor mai sus menționate și cele efectiv încasate.

În motivare instanța a reținut că reclamanții - membri ai Sindicatului Învățământului Preuniversitar G - sunt salariați ai unității de învățământ pârâte și au o vechime de peste 30 de ani, așa cum rezultă din tabelul aflat la fila 3 din dosar.

Potrivit dispozițiilor art. 50 din Legea nr-128/1997:

(1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.

(2) Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Dispozițiile legale sus-arătate sunt imperative, unitatea de învățământ în care sunt încadrați reclamanții, având obligația ca la împlinirea stagiului de vechime de 30,35,40 ani( în funcție de situația concretă a fiecărui reclamant ) să acorde acea creștere a coeficientului de ierarhizare.

Potrivit art. 287 codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Nu s-a făcut nici o dovadă în sensul că articolul indicat a fost respectat și că reclamanții au primit sumele corespunzătoare, și nici nu s-a indicat nici un temei juridic care ar fi făcut inaplicabil în cauză art. 50 din legea 128/1997.

Față de aceste considerente, instanța a admis acțiunea. În concret, angajatorul a fost obligat să verifice în ce categorie de vechime se aflau reclamanții la data de 03.12.2005 și, în măsura în care era de peste 30 de ani, va aplica creșterea coeficientului de ierarhizare corespunzătoare din această dată și apoi creșterile ulterioare de la 35/ respectiv 40 de ani, de la data împlinirii condiției de vechime. Dacă la data de 03.05.2005 salariatul nu avea o vechime de peste 30 de ani, dar a realizat-o ulterior, drepturile se vor calcula și achita de la data împlinirii condiției de vechime. Pentru fiecare reclamant se va lua în calcul perioada efectiv lucrată.

În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi bănești până la data plății efective, tribunalul o consideră întemeiată, din perspectiva disp.art.161 pct.4 codul muncii, precum și a faptului că prin aceasta se realizează o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care pârâții le datorau drepturile bănești în cauză și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului. Aceasta deoarece principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Municipiul G și Primarul Municipiului G, criticând soluția dată de prima instanță doar sub aspectul respingerii excepției calității procesuale pasive.

Astfel, a considerat că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât nu există nici o obligație privind asigurarea sumelor de plată sau a stabilirii necesarului cheltuielilor de personal în sarcina consiliilor locale.

Instituția recurentă nu are calitatea de angajator a reclamanților pentru a putea sta în proces în calitate de pârâtă iar statele de plată au fost întocmite de către unitățile de învățământ care au personalitate juridică.

În consecință, nu poate fi chemată în judecată o autoritate a administrației publice local, pentru a răspunde de fondurile bugetului de stat.

Unitățile de învățământ sunt subordonate Ministerului Educației, Cercetării și T prin intermediul Inspectoratului Școlar al jud. G, conform disp. art. 141 și 142 din Legea nr. 84/1995, și HG nr. 741/2003.

Au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii cu consecința obligării doar a pârâtului Ministerului Educației, Cercetării și T la plata fondurilor solicitate, invocând în drept, disp. art. 304 pct. 8 și 9.pr. civilă.

La termenul din 17.04.2009 curtea din oficiu a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de Municipiul G și Primarul Municipiului G, care nu au fost părți în dosarul de fond.

Analizând actele dosarului, raportat la excepția invocată, instanța reține următoarele:

Prezentul litigiu s-a desfășurat în fața instanței de fond între reclamanții, reprezentați de Sindicatul Învățământului Preuniversitar și pârâții CONSILIUL LOCAL G și GRĂDINIȚA NR. 19

Ca urmare, singurele persoane care au legitimare activă și interesul de a ataca hotărârea pronunțată de Tribunalul Galați sunt părțile care au pierdut procesul, respectiv pârâții Consiliul Local G și Grădinița Nr. 19

În speță se constată că nici unul dintre aceștia nu au formulat prezenta cale de atac, recursul fiind formulat de 2 terți, respectiv Municipiul G și Primarul Municipiului G, care nu au fost părți în dosarul de fond.

În consecință instanța va constata că este inadmisibilă exercitarea recursului de către un terț față de proces și va respinge ca inadmisibil recursul declarat de Municipiul G și Primarul Municipiului G, fără a mai analiza legalitatea hotărârii pronunțate de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibil recursul de PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în-, jud. și MUNICIPIUL G împotriva sentinței civile nr.14/07.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 17 Aprilie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

dec.jud.-/13.05.2009

Tehnored./2 ex./ 13 Mai 2009

Fond:-

Asistenți jud.- C-tin

Președinte:Mihaela Neagu
Judecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 437/2009. Curtea de Apel Galati