Drepturi salariale (banesti). Decizia 4571/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(2944/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4571/
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Bianca Antoaneta Scrob
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.140 din 23 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și Pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-(4439/2008), în contradictoriu cu intimații reclamanții, și intimații pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul București, având ca obiect -drepturi bănești, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 18.06.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.140/23.10.208 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției; a admis acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor; a obligat pârâții la plata către reclamanți a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația lunară brută, începând cu data introducerii acțiunii, 26.06.2008 și în continuare; a obligat pârâtul Tribunalul București, la înscrierea în carnetele de muncă al fiecărui reclamant a sporului acordat prin hotărâre.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin Decizia nr.21 din data de 10 martie 2008 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și s-a constatat că, în interpretarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OUG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Cum, această decizie este obligatorie pentru instanțe conform art.329 Cod pr.civilă și cum autorii acțiunii au calitatea de magistrați, li se cuvine recunoașterea dreptului la plata sporului de risc și suprasolicitare sus menționat pentru perioada 26.06.2008 și în continuare, conform conținutului în date al deciziei menționate, ce stipulează acordarea sporului în discuție și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
În baza art.6 alin.1 din Decretul nr.92/1976, s-a dispus și obligarea pârâtului Tribunalul București să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant cu privire la drepturile salariale recunoscute prin această hotărâre.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Hotărârea primei instanțe nu este motivata si este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motive prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 si 9 din Codul d e procedura civila.
Instanța a interpretat si a aplicat greșit legea, considerând ca Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuala in dosar, desi reclamanții nu sunt si nu au fost angajati ai acestuia, si nu a motivat in nici un fel soluția data.
De asemenea, argumentele prezentate de către instanța nu pot fi considerate ca o motivare a hotărârii, in sensul pe care aceasta noțiune îl are potrivit art. 261 alin.1 pct.5 Cod proc.civ.
Potrivit art.2 din nr.OG22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, in condițiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Prin urmare, obligațiile de plata ale Ministerului Justiției in temeiul unui titlu executoriu, (cum ar fi si o hotărâre judecătoreasca prin care s-ar admite pretențiile reclamanților) se realizează din sumele aprobate prin bugetul sau - fara nici o legătură cu competentele Ministerului Economiei și Finanțelor in materie de buget.
Având în vedere dispozițiile legale referitoare la finanțele publice, la bugetul de stat si la executarea titlurilor executorii de către instituțiile publice, în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive fata de cererea de chemare in judecată, potrivit Codului d e procedura civila, ceea ce determina participarea unei persoane la un proces este calitatea sa si nu opozabilitatea hotărârii cu care se finalizează aceasta, raportul de drept procesual neputandu-se lega valabil decât între titularii dreptului, respectiv, obligației ce rezulta din dreptul material dedus judecații.
Admițând cererea de chemare in judecata, instanța a aplicat greșit si dispozițiile art.28 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice care stabilește principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitățile instituțiilor publice implicate in procesul bugetar si care la lit. d ) - e) prevede faptul ca, "proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza politicilor si strategiilor sectoriale, a priorităților stabilite in formarea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite si pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite".
Prin urmare, este lipsit de relevanta, in speța, faptul ca, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, atâta timp cât aceasta se face pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite si nu la cererea persoanelor fizice angajați ai acestora - si a proiectelor bugetelor locale.
Astfel, in opinia recurentului, parti in dosar trebuie sa fie numai reclamantul - persoana fizica, si paratul - instituția publica angajatoare, urmând ca in cazul admiterii acțiunii, institutia publica parata, in calitate de ordonator principal de credite sa solicite Misterului Economiei și Finanțelor o rectificare bugetara in acest sens, întocmirea unui proiect de lege de modificare a legii bugetului de stat.
Având in vedere raționamentul și prevederile legale expuse, recurentul-reclamant apreciază că prima instanța a reținut in mod eronat mecanismul elaborării bugetului de stat, rolul acestei instituții precum si obligațiile si competențele ordonatorilor principali de credite in materie, și solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, Curtea constată și reține că, acesta este întemeiat urmând a fi admis, modificând în parte sentința atacată, urmând a fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și pe fond respinsă acțiunea față de acesta ca fiind formulată contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Curtea constată că prima instanță a admis în mod greșit acțiunea față de acest pârât, din cel puțin două puncte de vedere:
Astfel, sub aspectul calității de ordonator principal de credite, Curtea reține că potrivit art.21 din Legea nr.500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare.
Prin urmare, nu are nici o relevanță faptul că Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, atâta timp cât proiectul se elaborează pe baza propunerilor celorlalte ministere, iar ulterior acesta este adoptat în forma finală prin lege de către Parlamentul României.
Din cel de-al doilea punct de vedere, lipsa calității procesuale rezultă prin raportare la dispozițiile art.282 alin.(1) din Codul muncii, care dispune că pot fi părți în conflictele de muncă salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații, precum și angajatorii.
Or în cauza de față, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de angajator în raport cu reclamanții, și prin urmare nu poate avea nici calitatea de a sta în proces, deci lipsa calității procesuale pasive este evidentă prin raportare la dispozițiile menționate mai sus.
Pentru aceste considerente, Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă, urmează să admită recursul, să modifice în parte sentința, admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și să respingă acțiunea față de acesta ca fiind formulată contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.140/23.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și intimații-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Modifică în parte sentința atacată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și respinge acțiunea față de acesta, ca fiind formulată contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
13.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Bianca Antoaneta Scrob, Liviu
