Drepturi salariale (banesti). Decizia 4627/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4627
Ședința publică de la 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, -, C, - -, -, în prezent decedată și continuată de moștenitorii MN., și - împotriva sentinței civile nr.3318 din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin D, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Dolj, Consiliul pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recurenții reclamanți solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă,după care, instanța, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționarea cauzei.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 3318 din 10 oct. 2007, a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, -, C, -, -, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL DOLJ.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamanții fac parte din personalul auxiliar din cadrul Judecătoriei Băilești și, în această calitate, potrivit art.47 din Legea nr. 50/1996, au beneficiat de un spor de 50 % din salariul de bază lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat următoarele:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de angajator, între reclamanți și acest pârât neexistând raporturi juridice de muncă, acesta nu are obligația de plată efectivă a sumelor pretinse de reclamanți.
Ca urmare, instanța a constatat întemeiată excepția invocată de Ministerul Finanțelor Publice și a respins cererea reclamanților formulată împotriva acestuia ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat următoarele:
Art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat în mod expres prin art. 1 pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 (aprobată prin Legea nr. 334/2001) pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, intrată în vigoare la 01.10.2000 și nu prin art. 50 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002, așa cum susțin reclamanții.
Prin art. 50 alin 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.177/2002( aprobată prin Legea nr. 347/2003), invocat de reclamanți, a fost abrogat art. 11, precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora, potrivit legii, din Legea nr. 50/1996.
Ulterior, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006, prin art. 41 lit. a, a abrogat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002.
Insă aceasta abrogare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 177/2002 nu presupune repunerea in vigoare a art. 47 din Legea nr. 50/1996, deoarece potrivit art. 60 alin 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ( actual art. 63 alin. 3, așa cum a fost modificată si completată de Legea nr. 49/2007) " abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial."
Acest din urmă act normativ a intrat în vigoare la data 31.03.2000, astfel că este aplicabil la data intrării în vigoare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 ( care a intrat în vigoare la data de 01.10.2000).
Susținerea reclamanților, în sensul că un act normativ cu puterea juridică a unei legi nu poate fi modificat sau abrogat decât de un alt act normativ de aceiași forță juridică nu poate fi reținută, în condițiile în care Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 ( prin care a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996 ) a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Existența și chiar acutizarea condițiilor de risc și suprasolicitare neuropsihică nu au nicio relevanță în condițiile în care opțiunea de a stabili componența și întinderea salariului aparține legiuitorului, sub rezerva nediscriminării.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea recursului s-a arătat că, deși art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru completarea și modificarea Legii nr.50/1996, procedându-se în acest fel au fost încălcate normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de emite ordonanțe.
In aceste condiții, deși prin Legea de abilitare nr. 125/2000 nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legi prin ordonanțe emise în temeiul legii ( OG nr. 83/2000) avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia, situație în care reclamanții sunt îndreptățiți la plata sporului de suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, de la data solicitată prin acțiune, precum și pe viitor.
Analizând recursurile declarate de reclamanți, Curtea constată următoarele:
Prin Decizia nr. 21/2008 pronunțată în recursul în interesul legii, ICCJ a constatat urmatoarele aspecte.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, magistratii si personalul auxiliar despecialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc si suprasolicitare-neuropsihica.
Sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 si prin art. 231din Legea nr. 56/1996, modificata si completata, a fost efectiv platit magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, fiind evidentiat ca atare in carnetele de munca.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus ca art. 47 se abroga.
Aceasta ordonanta a Guvernului a fost aprobata prin Legea nr. 334/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 9 iulie 2001.
Cum este firesc, activitatea de legiferare intra in atributiile exclusive ale Parlamentului Romaniei, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constitutie, adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Este adevarat ca, in temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atributia adoptarii de acte normative Guvernului Romaniei, care emite ordonante, in temeiul acelei legi speciale, insa numai in limitele si in conditiile prevazute in acea lege [art. 108 alin. (3) din Constitutie]. Dar asemenea ordonante nu pot fi emise decat pentru domeniul de reglementare al legilor ordinare, iar nu si al legilor organice.
Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 a fost emisa, asa cum rezulta din preambul, in baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata.
La randul ei, Legea nr. 24/2000, in vigoare la data emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 si 62, precizeaza ca modificarea unui astfel de act consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si redarea lor intr-o noua formulare, iar completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente, si, in fine, ca abrogarea se refera la prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, care trebuie sa isi inceteze aplicabilitatea.
Reiese deci ca modificarea, completarea sau abrogarea totala sau partiala a unui act normativ reprezinta institutii juridice diferite, cu efecte distincte.
Or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996, nici total si nici partial.
Mai este de retinut ca la momentul emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 era in vigoare si Legea nr. 56/1996 care reglementa salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor Curtii Supreme de Justitie, ale magistratilor-asistenti si ale celorlalte categorii de personal.
In acest sens, in Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata la randul ei prin Legea nr. 126/2000, se prevedea la art. 231ca pentru risc si suprasolicitare neuropsihica judecatorii si magistratii-asistenti beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza lunar.
Cu toate ca Guvernul Romaniei nu a fost abilitat prin Legea nr. 125/2000 sa modifice sau sa completeze Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 126/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 18 iulie 2000, totusi, prin art. IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 s-au abrogat dispozitiile art. 231din Legea nr. 56/1996.
In acest fel, prin emiterea Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 au fost depasite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Romaniei, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Prin urmare, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, conform deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr 444 din 13 iunie 2008.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
În ceea ce privește personalul auxiliar conex, deși decizia nu menționează și personalul conex în mod expres, se au în vedere următoarele considerente prin care apreciază că dispozițiile deciziei pronunțate în recursul în interesul legii sunt aplicabile și personalului conex:
Prin dispozițiile legii nr. 17/2006pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, la art. 3 se prevede că- (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni.
(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."
Anterior șoferii nu erau incluși în categoria personalului conex, care, la acea dată cuprindea numai aprodul și agentul procedural .
OG nr. 8/2007, în vigoare de la data de 3 feb.2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției este aplicabilă reclamanților de la data la care dispozițiile acestei ordonanțe -8/2007 se aplică și personalului conex, respectiv, data intrării în vigoare a OUG100/ din 4 octombrie 2007 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.
Prin art. III al OUG100 /4 oct. 2007privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justițieis-a introdus în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, după art. 90, articolul 901potrivit cărora prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea- astfel definit, adică personalul conex incluzând și funcția de șofer -, cu excepția dispozițiilor referitoare la pensionare.
Prin urmare, dispozițiile recursului în interesul legii se vor aplica și personalului conex, însă, de la data la care s-a făcut precizarea "asimilării" dispozițiilor legale aplicabile acestei categorii profesionale - respectiv prin OUG100/2007- adică de la data intrării în vigoare a acestui act normativ -din 8 octombrie 2007.
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege, inclusiv personalului conex, după cum s-a arătat.
Ulterior pronunțării deciziei nr. 21/2008 a Plenului Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu a fost edictată nicio normă juridică de abrogare a dispozițiilor legale în discuție, astfel încât pârâților le incumbă obligația corelativă acordării acestui spor până la intervenirea unei cauze de modificare sau stingere a dreptului astfel constatat.
Nu se pune in discute exigibilitatea sau lichiditatea sumelor solicitate, ci existenta dreptului legal, avându-se în vedere tocmai atitudinea procesuală constantă de refuz al aplicării dispozițiilor legale și de luare in considerare ca datorate doar a sumelor pentru care salariații au obținut hotărâri judecătorești "pentru viitor".
În consecință, Curtea va dispune acordarea acestora până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a acestui drept cuvenit.
In speță, raportat la situația fiecărui reclamant, Curtea reține că reclamanții, -, și, în prezent decedată, acțiunea fiind continuată de moștenitorii, și -, aveau, la momentul formulării acțiunii, calitatea de grefieri la Judecătoria Băilești, sporul de 50% urmând a fi acordat acestora, cu motivarea expusă anterior de către instanța de recurs.
Referitor la data începerii acordării acestui spor, aceasta urmează a fi stabilită începând cu 29.08.2004, pentru perioada 27.06.2004 - 28.04.2004 acțiunea urmând a fi respinsă ca prescrisă.
Astfel, potrivit art. 283 alin.1 lit."c" din Codul Muncii, care constituie dreptul comun în materie de litigii de muncă, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 și art. 3 din Decretul nr. 167/1958, norma generală în materia prescripției extinctive, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, care este de 3 ani în cazul drepturilor bănești.
Ori, în cauză, reclamanții, în calitatea de personal auxiliar de specialitate - grefieri, au solicitat acordarea sporului de risc și suprasolicitate începând cu 27.06.2004, acțiunea fiind introdusă cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani.
In privința acțiunii formulate de reclamanții C, - și, se constată aceștia au calitatea de agenți procedurali și respectiv aprozi, calitate în care drepturile solicitate le sunt datorate de către pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Dolj, doar începând cu 08.10.2007, pentru considerentele expuse anterior, referitoare la personalul conex.
Pentru acțiunea formulată de reclamanții, personal auxiliar de specialitate și personal conex, urmează a fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, cu consecința respingerii acțiunii reclamanților față de acest pârât, având în vedere că pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de angajator, între reclamanți și acest pârât neexistând raporturi juridice de muncă, acesta nu are obligația de plată efectivă a sumelor pretinse de reclamanți.
Mai mult, între reclamanți și Ministerul Finanțelor Publice nu există nici un raport juridic direct care să justific e legal cererea reclamantei de obligare a pârâtului să aloce fondurile necesare plății.
Cu privire la reclamanții și, Curtea reține că aceștia au calitatea de paznici, fiind personal contractual în cadrul instanțelor judecătorești, astfel încât nu li se aplică dispozițiile legale privind personalul auxiliar de specialitate și personalul conex.
Reclamanta -, aprod, a fost angajată la Judecătoria Băilești pe perioada 15.08.1994 - 01.06.2005, astfel încât nu i se aplică dispozițiile pentru personalul conex, incidente începând cu 08.10.2007, aceeași situație fiind valabilă și pentru reclamanta, aprod, care a fost angajată pe perioada 01.02.1991 -01.05.2005.
Reclamanta, grefier, a fost angajată la Judecătoria Băilești pe perioada 01.02.1968 - 01.05.2004, ori acțiunea reclamanților grefieri a fost admisă începând cu 29.08.2004, dată la care reclamanta încetase raportul de muncă.
Astfel, cu privire la acești reclamanți, -, și, vor fi menținute dispozițiile sentinței,de respingere acțiunii, fiind respins recursul declarat de reclamanții, -, și.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, în condițiile în care instanța de fond făcut aplicarea greșită a dispozițiilor legale privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești, vor fi respinse recursurile formulate de reclamanții, -, și
Vor fi admise recursurile formulate de recurenții reclamanți, -, și, în prezent decedată și continuată de moștenitorii, și -, va fi modificată în parte sentința, în sensul că va fi admisă în parte acțiunea formultă de acești reclamanți.
Vor fi obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj să plătească reclamanților menționați anterior sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% lunar începând cu data de 29.08.2004,corespunzător perioadei în care s-au desfășurat raporturile de muncă ale fiecărui reclamant și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației.
- fi respinsă ca prescrisă acțiunea formulată de acești reclamanți pentru perioada 27.06.2004-28-08.2004.
- admite în parte acțiunea formulată de reclamanții C, - -, .
- obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj să plătească reclamanților C, - -, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% lunar începând cu data de 08.10.2007 corespunzător perioadei în care s-au desfășurat raporturile de muncă și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației.
- admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor și, în consecință, respinge acțiunea tuturor reclamanților față de acest pârât.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței cu privire la reclamanții, -, și.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de reclamanții, -, și împotriva sentinței civile nr.3318 din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin D, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Dolj, Consiliul pentru Combaterea Discriminării.
Admite recursurile formulate de recurenții - reclamanți, -, și, în prezent decedată, prin moștenitorii, și -.
Modifică în parte sentința civilă nr.3318 din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, și, în prezent decedată și continuată de moștenitorii, și -.
Obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj să plătească reclamanților, -, și, în prezent decedată, prin moștenitorii, și - sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% lunar, începând cu data de 29.08.2004, corespunzător perioadei în care s-au desfășurat raporturile de muncă ale fiecărui reclamant, și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației.
Respinge ca prescrisă acțiunea formulată de acești reclamanți pentru perioada 27.06.2004-28-08.2004.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții C, - -, .
Obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj să plătească reclamanților C, - -, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% lunar începând cu data de 08.10.2007,corespunzător perioadei în care s-au desfășurat raporturile de muncă ale cestor reclamanți, și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor și, în consecință, respinge acțiunea tuturor reclamanților față de acest pârât.
Menține dispozițiile sentinței cu privire la reclamanții, -, și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Iulie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/10.07.2009
fond:
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Lucian Bunea, Manuela Preda
