Drepturi salariale (banesti). Decizia 4962/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(3623/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4962/
Ședința publică de la 01.07.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Valentina Sandu
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenții-pârâți MINISTERUL FINANȚELOR, DIRECȚIA FINANȚELOR PUBLICE-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.347/F/21.04.2009 pronunțate de Tribunalul Ialomița -Secția Civilă în dosarul nr-(909/2009) în contradictoriu cu intimații-pârâți TRIBUNALUL IALOMIȚA și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și intimații-reclamanți -, -, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea invocă din oficiu excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune pentru pretențiile reclamanților pentru perioada 28.09.2004-09.04.2006 și având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, reține cauza în pronunțare pe excepție și pe fond.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.347/F/21.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, a admis în parte cererea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul Ialomița, Ministerul Finanțelor Publice; a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Ialomița și Curtea de APEL BUCUREȘTI să recunoască și să plătească fiecărui reclamant contravaloarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut, după cum urmează: reclamantei începând cu data de 01.02.2008 - la zi și în continuare, reclamantelor și începând cu data de 03.01.2008 - la zi și în continuare și reclamantului începând cu data de 07.04.2008 la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, la data plății efective, a respins cererea reclamanților privind actualizarea sumelor și cu dobânda legală, a obligat pârâții să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății drepturilor acordate prin prezenta hotărâre.
În considerente a reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Urziceni unde, de altfel, și-au și ales domiciliul procesual.
Potrivit art.47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art.47 din Legea nr. 50/1996 și art.231 din legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
De altfel, problema acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și implicit a pretențiilor reclamanților a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 21 din data de 10.03.2008, pronunțată în dosarul nr. 5/2008, a decis ca judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Întrucât, potrivit dispozițiilor art.239 alin. 3 teza a II-a din Codul d e procedură civilă "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instanța trebuie să aibă în vedere caracterul obligatoriu al dezlegării problemei de drept invocată în speță, referitoare la sporul de 50% solicitat de către reclamanți și apreciază că pretențiile acestora cu privire la acordarea acestui drept sunt întemeiate.
Întemeiată este cererea reclamanților cât privește și acordarea pe viitor a acestor drepturi.
Atât timp cât recunoașterea dreptului reclamat în prezenta cauză s-a făcut la nivelul printr-o decizie dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, decizie obligatorie, potrivit art.329 Cod procedură civilă, numai pentru instanțele de judecată și cât nu au loc modificări legislative care să clarifice reglementarea acestor drepturi este evident că reclamantele vor fi prejudiciate și pentru viitor prin neacordarea acestor drepturi.
Mai mult decât atât există un precedent care demonstrează inconsecvența pârâtei Curtea de APEL BUCUREȘTI cu privire le recunoașterea și achitarea pe viitor a acestor drepturi pentru reclamante.
Astfel, după ce prin Decizia nr. 117/06.03.2009 a Președintelui Curții de Apel Bucureștis -a decis ca începând cu data de 01.03.2009, personalului auxiliar de la instanțele din circumscripția Curții de APEL BUCUREȘTI sa i se recunoască și să i se acorde sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară prevăzută de lege, ulterior prin Decizia nr. 174/10.04.2009 a Președintelui Curții de Apel Bucureștis -a decis ca începând cu data de 01.03.2009, personalul auxiliar și conex de la instanțele din circumscripția Curții de APEL BUCUREȘTI, care dețin hotărâri judecătorești executorii prin care li se recunoaște plata,pe viitor" sau, in continuare" vor beneficia de plata acestui spor
Cât privește capătul de cerere privind actualizare sumelor cu indicele de inflație și a dobânzii legale, de la data nașterii drepturilor si pana la data plății efective, instanța constata că, în speță, ceea ce face obiectul reparației este prejudiciul real, suferit de către reclamanți ca urmare a neacordării unor drepturi bănești de natura salariala.
Repararea prejudiciului se face in condițiile răspunderii civile contractuale.
Beneficiul nerealizat, ca parte a prejudiciului suferit de către reclamanți este datorat devalorizării monetare survenite intre data când aceste drepturi ar fi trebuit acordate, si data plății efective, pe cale de consecința, măsura reparatorie adecvata fiind actualizarea sumelor cu indicele de inflație,de la data scadenței fiecărei sume la data plății efective.
Având in vedere si evoluția economico-sociala actuala, cat si soluțiile doctrinare si jurisprudențiale in materie, tribunalul a apreciat ca in materia dreptului muncii daunele pentru neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor bănești se pot concretiza in actualizarea cu indicele de inflație, de la data când fiecare suma ar fi devenit scadenta la data plății efective, ci nu și in dobânda legala, altminteri ar însemna sa se repare de doua ori același prejudiciu
Pentru aceste considerente, instanța a admis capătul de cerere cu privire la actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor bănești acordate reclamantelor, de la data scadentei fiecărei sume la data plații efective și a respins capătul de cerere cu privire la dobânda legală.
În acest sens este de observat că cererea reclamanților și pentru acoperirea prejudiciilor viitoare este întemeiată întrucât aceste prejudicii îndeplinesc condițiile arătate mai sus.
Coroborând întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța a admis în parte acțiunea reclamanților, și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul Ialomița și Ministerul Finanțelor Publice.
A obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Ialomița la plata către reclamanți a contravalorii sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data angajării fiecărui reclamant, la zi și în continuare, până la apariția unor noi reglementări legale cu privire la acest spor, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; a obligat aceiași pârâți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărei reclamante, față de dispozițiile cuprinse în Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, întrucât drepturile salariale solicitate de reclamanți au natura salarială și izvorul juridic în temeiul dispozițiilor nr.OG 137/2004
A obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce în bugetul pârâtului Ministerului Justiției și Libertăților fondurile necesare achitării drepturilor acordate prin prezenta hotărâre.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal au declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-6.
În susținerea recursului a arătat că hotărârea instanței de fond este lipsita de temei legal, a fost data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod de procedura civila.
Astfel instanța de fond a admis cererea de chemare in judecata in contradictoriu cu, sens in care recurentul înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuala pasiva, întrucât este ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordinea sa, neputând fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
Rolul este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum si a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementata in Legea finanțelor nr. 500/2002.
Pe de alta parte, recurentul a învederat faptul ca atât Ministerul Justiției cat si sunt ordonatori principali de credite. Iar Ministerul Finanțelor Publice nu poate sa asigure unui alt ordonator principal de credite, care in speța de este Ministerul Justiției, fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii.
Între si reclamanți nu exista nici un raport de munca izvorând din contractul de munca, acesta neputând fi obligat la plata unor eventuale sume ce ar decurge dintr-un asemenea raport care exista intre Ministerul Justiției si reclamant.
De asemenea, recurentul a învederat și faptul ca Ministerul Finanțelor Publice nu trebuie si nu poate fi confundat cu bugetul de stat.
Conform art.4, 14, 35, 36 din Legea nr. 500/2002 cu modificările si completările ulterioare, ordonatorii principali de credite au obligația sa se încadreze in cheltuielile de personal.
Potrivit art.28 din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaborează de către Guvern prin pe baza "propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite."
În ceea ce privește solicitarea reclamanților privind acordarea sumelor in discuție, recurentul a învederat faptul, ca, potrivit art.4 din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat se face numai in limita creditelor bugetare aprobate, sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin buget, in cadrul cărora se angajează, se ordonează si se efectuează plați, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite, iar orice angajare si utilizare a creditelor bugetare in alte scopuri decât cele aprobate, determina atragerea răspunderii celor vinovați, in condițiile stipulate de dispozițiile art.72 din actul normativ menționat anterior.
Sunt invocate dispozitiile art. 14 din Legea nr. 500/2002.
În concluzie, Guvernul este cel răspunzător de realizarea prevederilor bugetare si repartizează ordonatorilor principali de credite sume de la bugetul de stat conform destinațiilor bugetare stabilite in conformitate cu legea bugetara anuala.
Cu privire la baza legala a sporului pentru risc si suprasolicitare psihica arata ca nu exista nici un act normativ in vigoare care sa prevadă ori sa garanteze dreptul de a primi un astfel de spor. Acest drept nu face obiectul art. 14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, întrucât Protocolul 12 la Convenție, ratificat de România prin Legea nr. 103/2006 consacra expres la art.1 ca: "Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie sa fie asigurata fără nici o discriminare.", astfel ca nu poate fi aplicat in speța câta vreme nu exista nici un text de lege care sa recunoască dreptul la spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.
Recurentul a menționat că sentința civila nr. 346/F/21.04.2009 este neîntemeiata, in sensul ca, acordarea pe viitor a sporului solicitat de către reclamanți prin cererea de chemare in judecata, reprezintă o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești si legiferarea acordării unui drept salarial neprevăzut inlegislatia specifica categoriei profesionale a personalului auxiliar.
Recurentul face mențiunea ca in sentința civila nr. 185/F/10.03.2009 data in dosarul nr-, pe care o aducem in susținere, ca practica judiciara, este specificat: "Cu privire la capătul de cerere privind plata pe viitor a acestor drepturi tribunalul urmează a-l respinge, întrucât se refera la un drept pe viitor, care nu s-a născut încă, neconstituindu-se ca un drept actual ce poate fi valorificat."
Acordarea acestui spor de risc si suprasolicitare neuropsihica reprezintă admiterea ca o instanța de judecata sa poată adaugă la lege, ceea ce nu poate fi permis, având in vedere atribuțiile, competentele conferite de Legea fundamentala celor trei puteri in actualul stat de drept. Astfel, devine incident in cauza si motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.4 din Codul d e procedura civila.
Legea 50/1996 s-a abrogat prin art.30 din OG8/2007, astfel încât, OG8/2007, intrata in vigoare in cursul lunii februarie 2007, nu mai reglementează acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantumul sumei de 50%. pentru reclamanții personal auxiliar, astfel încât nici un reclamant nu mai este îndreptățit la acordarea acestui spor.
Cu privire la actualizarea sumelor solicitate nu sunt incidente in cauza condițiile prevăzute de art. 1082 si art. 1088 din Codul civil, întrucât nu se poate retine o culpa a paratului in alocarea acestora atât timp cat ele nu au fost aprobate prin legile bugetare de către legiuitor.
În susținerea recursului său, Ministerul Justiției a arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, care prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat prin art. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008 instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000.
Din februarie 2007, intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr. 8/24.01.2007.
Astfel, prin art. 30 din OG nr. 8/2007 se prevede că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Recursul în interesul legii soluționat prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție a fost promovat doar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, în raport cu prevederile art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Înalta Curtea constatat doar că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În consecință, sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007 pentru personalul auxiliar de specialitate, în condițiile în care dispozițiile Legii nr. 50/1996, privind salarizarea personalului auxiliar au fost abrogate în întregime.
Față de cele expuse, recurentul solicită instanța de recurs să constate că pretențiile intimaților-reclamanți, personal auxiliar de specialitate, sunt neîntemeiate, iar soluția Tribunalului Ialomița, concretizată în sentința civilă nr. 346F/21.04.2009 este vădit nelegală și dată cu încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești.
Intimatii nu au formulat intampinare.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, cât și a dispozițiilor art. 3041.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Intimatii au calitatea de personal auxiliar de specialitate si prin sentinta instantei de fond au fost admise pretentiile acestora avand ca obiect plata sporului de 50% de stres și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, după cum urmează: reclamantei începând cu data de 01.02.2008 - la zi și în continuare, reclamantelor și începând cu data de 03.01.2008 - la zi și în continuare și reclamantului începând cu data de 07.04.2008 la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, la data plății efective.
In ceea ce priveste sustinerile Ministerului Justitiei, referitoare la neteinicia pretentiilor ulterioare intrarii in vigoare a OG nr.8/2007, Curtea constata ca acestea nu pot fi retinute.
Din materialul probator administrat in cauza Curtea retine ca, în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
La data de 1 octombrie 2000 intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care a abrogat expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Astfel, prin dispozițiile art. I pct. 42 din Ordonanța de Guvern nr.83/2000 s-a statuat că "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 563 din 18 noiembrie 1999, se modifică și se completează după cum urmează: - 42. articolul 47 se abrogă".
n ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 a pronunțat decizia nr. XXI, cu următorul dispozitiv:"Admite recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit dispozitiilor art. 329 alin. 1 si 3 din Codul d e procedura civila, rocurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Ca atare, in aprecierea obligatorie pentru instantele judecatoresti, data de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008, prin decizia nr. XXI/10.03.2008, in interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitateau dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Textul dispozitivului utilizeaza un verb la timpul prezent ("au dreptul"), ce justifica interpretarea ca acest spor se cuvine judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate si la data pronuntarii deciziei nr. XXI, respectiv 10.03.2008, in ciuda abrogarii Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, in intregime, prin OUG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in cauza Aurel impotriva Romaniei 1, din 06.12.2007, constatand incalcarea articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si a articolului 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie combinat cu articolul 14.
In prezenta cauza, situatia este similara, neacordarea sporului de 50% din indemnizatia de baza bruta lunara,pentru risc și suprasolicitare neuropsihică,reclamantilor instituind un tratament inegal in raport de reclamantii care l-au castigat, prin hotarari judecatoresti irevocabile, pronuntate de instantele romane.
Ca atare, instanta constata ca reclamantii au osperanta legitimade a obtine recunoasterea creantei lor, in situatia contrara incalcandu-se articolul 1 din Primul Protocol Aditional combinat cu articolul 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In ceea ce priveste recusul declarat de Ministerul Finantelor Publice, Curtea constata ca instanta de fond a dispus obligarea acestui parat să aloce fondurile necesare plății drepturilor acordate prin prezenta hotărâre.
Curtea constata ca in fapt reclamantii au solicitat pronuntarea unei hotarari si in contradictoriu cu Ministerul Economiei si Finantelor, desi solicitau plata unor drepturi echivalente drepturilor salariale, respectiv sporul de 50%.
Cu toate acestea, instanta a admis actiunea in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice.
Trebuie avut in vedere specificul raporturilor juridice de munca si calitatea partilor in aceste raporturi. In acest sens, potrivit art.282 din Codul muncii, ot p. fi părți în conflictele de muncă:
a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Ministerul Fianatelor Publice nu se poate incadra in niciuna ceste categorii si, in concluzie, acesta nu poate fi parte intr-un litigiu de munca, unde raporturile juridice de munca s-au stabilit intre reclamanti si ceilalti parati.
Intre reclamanti, parati si aceste institutii nu exista raporturi juridice de munca, astfel incat Curtea constata ca nu exista identitate intre acestia si debitorul obligatiei in raportul juridic dedus judecatii.
Mai mult, Ministerul Justitiei este ordonator principal de credite, iar conform art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator de credite.
Restul sustinerilor recurentului Ministerul Finantelor Publice pe fondul cauzei, referitoare la temeinicia dreptului, nu pot fi retinute pentru considerentele prezentate in analiza celuilalt recurs.
de aceste considerente, Curtea, in temeiul art.312 Cod procedura civila, va admite recursul acestui recurent, va modifica sentinta recurata in sensul ca va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice si va respinge cererea formulata in contradictoriu cu acest parat, de lipsa calitatii procesuale pasive, urmand sa mentina celelalte dispozitii ale sentintei atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți MINISTERUL FINANȚELOR, DIRECȚIA FINANȚELOR PUBLICE-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.347/F/21.04.2009 pronunțate de Tribunalul Ialomița -Secția Civilă în dosarul nr-(909/2009) în contradictoriu cu intimații-pârâți TRIBUNALUL IALOMIȚA și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și intimații-reclamanți -, -, și.
Modifică sentința recurată în parte, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice și respinge acțiunea formulată împotriva acestui pârât, față de lipsa calității procesuale pasive.
Admite excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune pe perioada 28.09.2004-09.04.2006 și respinge aceste pretenții ca prescrise.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX.06.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Valentina Sandu, Amelia Farmathy
