Drepturi salariale (banesti). Decizia 5000/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5000
Ședința publică de la 21 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.2961 din 18 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ șiintimații-reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul disp. art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.
Instanța, face aplicare dispozițiile art. 98 din Codul d e procedură civilă, în sensul că intimații și nu și-au indicat adresele de domiciliu.
Constatând că numai sunt cereri de formulat și neexistând excepții de invocat, a trecut la deliberări.
CURTEA
Prin sentinta nr. 2961 din data de 18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele-pârâte Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj și intimații-reclamanți, -, .
S-a admis actiunea formulata de petentii, -, cu domiciliul ales la sediul Judecatoriei Motru, bd. -, nr. 3B, judetul G, in contradictoriu cu intimatii Ministerul Justitiei, cu sediul in B,-, sector 5, Curtea de APEL CRAIOVA, cu sediul in C, judetul D, Tribunalul Gorj, cu sediul in Tg.J,-, judetul G si Ministerul Finantelor Publice cu sediul in B,-, sector 5.
A obligat intimatii la plata catre petenti a drepturilor banesti reprezentand indemnizatia lunara de 10% din salariul brut pentru perioada 01.11.2003-01.11.2006, actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective precum si in continuare.
Analizand actiunea de fata in raport de sustinerile partilor, actele si lucrarile dosarului, instanța de fond a constatat a fi intemeiata actiunea cu urmatoarea motivare:
Dispozitiile art.6 alin.2 din Codul Muncii stipuleaza ca tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala, principiu instituit si de art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, iar nr.OG137/2000 aprobata prin Legea nr.48/2002, modificata prin Legea nr.27/2004 prevede la art.1 alin.2, principiul egalitatii intre cetateni prin excluderea privilegiilor si discriminarii, fiind garantata exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru munca egala.
De asemenea, conform art.20 din Constitutia Romaniei dispozitiile privind drepturile si libertatile cetatenilor trebuie interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte.
Potrivit art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si civila, a actelor comisiei pentru cetatenie, precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat.
Petentii din cauza de fata indeplinesc functia de grefieri in cadrul Tribunalul Gorj neefectuand activitati din cele enumerate mai sus.
Desi indeplinesc aceeasi functie, iar in virtutea functiei, aceeasi munca egala cu beneficiarii sporului de 10%, ei nu au primit acest drept, fiind astfel prejudiciati, discriminati. Are loc o discriminare din punct de vedere al salarizarii, discriminare ce incalca dispozitiile legale in materie si anume art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, nr.OG137/2000 aprobata prin Legea nr.48/2002, modificata prin Legea nr.27/2004 si art.6 alin.2 din Codul Muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri in favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferentiat care rezida intr-o inegalitate si a unui tratament diferit in ceea ce priveste drepturile salariale creindu-se astfel o discriminare in cadrul aceleiasi profesii.
Imprejurarea ca petentii au desfasurat activitati din cele prevazute in art.19 pct 3 din Legea nr.50/1996 si nu este astfel indreptatita la plata drepturilor prevazute de acest text de lege, nu poate conduce la respingerea pretentiilor acesteia, intrucat modalitatea de acordare a indemnizatiei de 10% reprezinta prin ea insasi o practica discriminatorie, aparent neutra, paratul Ministerul Justitiei neputand invoca propria sa culpa discriminatorie.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal, pârâții Ministerul Justiției și Direcția Generală a Finanțelor Publice G Pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, arătând că sentința primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului Ministerul Justiției susține că instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești, statuând în sarcina pârâților obligația de a plăti un drept care nu este prevăzut de lege. Mai susține recurentul că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a legii, reținând aplicabilitatea principiului la muncă egală, plată egală, în condițiile în care reclamantele nu au prestat munca pentru care solicită plata sporului.
În ceea ce privește discriminarea, recurentul susține că în speță nu poate fi vorba de existența vreunei comparabilități sau analogii, astfel că nu poate fi aplicată OUG nr. 137/2000.
Ministerul Finanțelor a susținut în recursul său excepția lipsei calității procesuale pasive. A menționat că nu are calitatea de ordonator principal de credite, această calitate aparținând Ministerului Justiției.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 19 alin. 3 din 50/1996, cu modificările ulterioare, " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară."
Prin dispoziția legala citata, legiuitorul a prevăzut in cazul salariaților care efectuează activitățile enumerate in textul de lege, acordarea unei indemnizații de 10% lunar, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat.
Aceasta indemnizație a fost legiferata in considerarea activităților si atribuțiile specifice pe care le presupun procedurile enumerate in text.
Reclamanții au invocat existenta unei discriminări in raport cu grefierii care beneficiază de acest spor si care exercita activitățile respective.
Potrivit rt. 2(1) din OG 137/2000, privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Legiuitorul a stabilit in cadrul categoriei, in mod general numita personal auxiliar de specialitate, o diversitate de funcții, având in vedere multitudinea atribuțiilor de serviciu care corespund fiecărei funcții in parte.
o politica de competente diversa sub aspectul atribuțiilor si activităților desfășurate, legiuitorul a stabilit si o politica de salarizare diferita aferenta funcțiilor si activităților desfășurate.
Reclamanți au susținut, în esență, faptul că există două situații comparabile, tratate juridic diferit, fără nici o justificare obiectivă.
La analiza unei cereri în despăgubiri întemeiate pe ideea de discriminare, judecătorul trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (1) existența unui tratament diferențiat între situații comparabile sau analoage manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință, (2) existența unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, (3) tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege, (4) tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.
Examinând cererea de chemare în judecată prin prisma condițiilor expuse mai sus, Curtea constată că situațiile invocate de reclamanți nu sunt comparabile, cu atât mai puțin analoage, fiind diferite sub aspectul complexității atribuțiilor de serviciu exercitate efectiv si sub aspectul activităților desfășurate in concret.
Prin urmare modul de organizare a muncii, stabilirea atribuțiilor sunt prerogative exclusive ale angajatorului, care va stabili si un sistem remuneratoriu distinct in funcție de complexitatea activităților exercitate.
Pe de alta parte, se retin si considerentele, cuprinse in Decizia nr. 819/2008 a Curtii Constitutionale, potrivit cu care, referitor la prevederile art.1, art.2 alin.3 si art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000 se arata: " un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor in stat.
Ca atare, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile respective sunt neconstitutionale in masura in care din acestea s-ar desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prvederi cuprinse in alte acte normative.
Nu in ultimul rand se retine solutia pronuntatata de Inalta C de Justitie si Casatie care prin Decizia nr.24/2008, a admis recursul in interesul legii si a stabilit ca dispozitiile art.19 alin.3 din 50/1996 si ale art.3 alin.8 din OG nr.8/2007 se interpreteaza in sensul ca indemnizatia lunara de 10% din salariul de baza nu se cuvine decat categoriilor de grefieri expres si limitativ prevazute de normele mai sus mentionate.
In raport de prevederile art.329 alin. 3 cpc dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.
In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a Ministerului Economiei si Finantelor se constata ca drepturile salariale sunt grefate pe existenta raporturilor de functie nascute intre angajator si salariat. Ori intre reclamanti si parata MEF nu exista astfel de raporturi, situatie in care instanta constata ca aceasta nu are calitate procesuala pasiva, exceptia fiind intemeiata.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursurile ca fiind fondate și, în temeiul dispozițiilor art. 312 raportate la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va admite recursurile, va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.2961 din 18 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ și intimații-reclamanți,
Modifică sentința.
Respinge acțiunea
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
23 2009
Red.jud.
02.11.2009
4 ex. jud. fond. /
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Manuela Preda Popescu, Mariana
