Drepturi salariale (banesti). Decizia 5014/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5014
Ședința publică de la 22 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 508/02.04.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Tribunalul Olt prin sentința nr. 508 de la 02 aprilie 2009 admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Ministerul Justiției și Libertăților pentru 2004- 25.01.2006, sens în care a respins acțiunea pe această perioadă.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (doar pentru opozabilitate) B și pe cale de consecință:
A obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA să calculeze și să plătească reclamantei sporul de confidențialitate de 15% începând cu 26.01.2006 precum și în continuare, până la noi reglementări legale, în cuantum actualizat la data plății efective în funcție de indicii de inflație.
A obligat Tribunalul Olt și Curtea de APEL CRAIOVA să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
La fila 56 din dosar, reclamanta a depus o cerere prin care a solicitat instanței să ia act că renunță la judecată față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, motiv pentru care instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 246 cod procedură civilă, în ceea ce privește acest pârât, constatând totodată că nu se mai impune discutarea și nici pronunțarea asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de această parte prin întâmpinare.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune raportat la prevederile art. 283 lit. Codul muncii, dar și la data introducerii acțiunii - 26.01.2009, la drepturile solicitate din 2004, instanța constatat că raportat la termenul de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului, excepția fiind întemeiată, sens în care a fost admisă pentru perioada 2004 - 25.01.2006 și a respins acțiunea pe această perioadă ca fiind prescrisă.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut:
Potrivit art.13 din OG57/2000, privind salarizarea salariaților pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul consiliului primește spor de confidențialitate de până la 20 % calculat din salariul de bază brut.
OG137/2000,în art. 30 alin. 3 prevede că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției personalul primește lunar un spor de confidențialitate de 15 % calculat la salariul de bază brut, iar art. 13 din OG123/2003, stipulează că sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15 %, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
În același sens sunt și prevederile art. 13 din OG10/2007. Față de reglementările legale menționate și de obligația de confidențialitate impusă prin lege și reclamantei de față, în calitate de judecător, această obligație legală trebuie să fie însoțită și de dreptul la sporul de confidențialitate.
Potrivit art. 99 lit. d din Legea 303/2004 și art. 4alin. 1din Legea 302/2004, raportat la art. 15 din Codul deontologic al magistraților, precum și art. 78 alin. 1 și Legea 567/2004, art. 9 din Codul deontologic și art. 2 din Legea 677/2001, precum și art. 18 lit. c din Legea 108/1999 reclamantei i se impune obligația profesională imperativă de confidențialitate.
Reclamanta face parte din categoria personalului bugetar ca toate celelalte categorii socioprofesionale enumerate anterior, cărora li s-a stabilit prin lege obligația de confidențialitate dar și dreptul corelativ constând în acordarea sporului de confidențialitate.
Pentru a nu exista o diferențiere cu caracter discriminator este necesară acordarea sporului de confidențialitate generată de obligația de confidențialitate.
Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât este interzisă orice discriminare, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 3 Codul muncii, potrivit cărora pentru muncă egală există și dreptul la un salariu egal iar potrivit art. 6 și16 din Constituția României, se reglementează egalitatea între cetăți prin excluderea discriminării, principii ce guvernează materia drepturilor omului conform
În același sens există și dispozițiile Directivei Consiliului Europei 2000/78/CE/21.11.2000 pentru crearea unui gardul general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, interzicând orice fel de discriminare inclusiv în materia salarizării.
Atâta timp cât există obligația de confidențialitate, reclamanta este afectată de tratamentul mai puțin favorabil și discriminatoriu în condițiile în care acesteia nu i se acordă dreptul ce însoțește obligația principală.
Față de considerentele de mai sus, instanța a admis în parte acțiunea reclamantei, sens în care a obligat pârâții Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA și Ministerul Justiției la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % începând cu 26.01.2006 precum și în continuare până la noi reglementări legale, în cuantum actualizat la data plății efective în funcție de indicii de inflație.
Totodată a obligat Tribunalul Olt și Curtea de APEL CRAIOVA, văzând și dispozițiile art. 20 din Decretul 92/1976, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat pârâtul Ministerul Justiției întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.4 pr.civ. conform căruia se poate cere casarea unei hotărâri în situația în care instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Instituirea unor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevederea, ori prevederea în alt cuantum, în beneficiul altei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare.
Al doilea motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 punctul 9.pr.civ. potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal. Dreptul la sporul de confidențialitate nu este unul recunoscut de lege întrucât nu este reglementat prin nici un act normativ în vigoare.
Legal citați intimații nu au depus întâmpinare la dosar.
Examinându-se actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Primul motiv de recurs nu este întemeiat întrucât prima instanță a admis în parte acțiunea, obligând pârâții la plata către reclamantă a drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate pe considerentul că atâta timp cât există obligația de confidențialitate, reclamanta este afectată de tratamentul mai puțin favorabil și discriminatoriu în condițiile în care acesteia nu i se acordă dreptul ce însoțește obligația principală.
Așadar, instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, ci a constatat existența unei discriminări în conformitate cu dispozițiile Directivei Consiliului Europei 2000/78/CE/21.11.2000 pentru crearea unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, interzicând orice fel de discriminare inclusiv în materia salarizării.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a invocat o faptă discriminatorie, urmare a situației existenței mai multor acte normative prin care se acordă sporul de confidențialitate unor categorii profesionale care au acces la un anumit gen de informații, reclamanta susținând că deși, în calitatea sa de judecător, prin activitățile desfășurate are acces la informații confidențiale, fiind chiar obligat, conform art.15 din Hot. Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 să nu dezvăluie sau să folosească informațiile obținute în această calitate, iar prin art. 91 din leg. Nr.303/2004 fiind obligat să păstreze secretul profesional, în mod neechitabil și nejustificat nu primesc sporul de confidențialitate.
Potrivit art.2 pct. (1) din declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricăror discriminări, iar conform art. 29 pct. 2, în exercițiul drepturilor și libertăților, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite prin lege, în scopul exclusiv al asigurării recunoașterii respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.
Art.2 pct.2 din Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei prevede ca diferențierile, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație, nu sunt considerate discriminatorii, dar în speță neacordarea sporului de confidențialitate nu are la bază o astfel de justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece restul personalului bugetar nu primește sporul de confidențialitate pentru calificările cerute de ocupația acestora, ci doar pentru că sunt debitori ai obligației de confidențialitate, la fel ca și reclamantul.
Astfel, având în vedere atribuțiile prevăzute în statut, codul deontologic și regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești pentru judecătorii ce funcționează în instanțele românești, rezultă în mod clar și indubitabil ca acestei categorii profesionale îi sunt aplicabile interdicțiile vizând respectarea confidențialității lucrărilor, fără a i se acorda, în contrapondere, sporul de confidențialitate raportat la gestionarea informațiilor prelucrate în cadrul funcției exercitate, fiind privați astfel de un bun în înțelesul art. 1 din Protocolul adițional nr.12, prin discriminarea existentă între diferitele categorii socio-profesionale ce uzitează date cu caracter confidențial sau " secrete profesionale".
În conformitate cu prevederile art. 14 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, purtând titlul " Interzicerea discriminării", "exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație", acesta fiind principiul egalității tuturor în fața legii, " lista cuprinsă în art. 14 nefiind limitativă", dreptul la nediscriminare " protejând persoanele fizice și persoanele juridice aflate în situații asemănătoare, împotriva aplicării unui tratament diferit.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului la care România a aderat, trebuie respectată cu prioritate față de dreptul intern, în caz contrar instituindu-se răspunderea pentru neexecutarea obligațiilor pe care și le-a asumat Statul Român.
Conform art. 16, "Egalitatea în drepturi" din Constituția României, potrivit cu care: "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", trebuia ca și magistrații să beneficieze de sporul de confidențialitate de 15%, atâta timp cât sunt obligați să păstreze secretul confidențialității ca și alte categorii de persoane, dar fără a beneficia ca și acestea de sporul menționat.
Conform Directivei 2000/EC/78 - legislație comunitară în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații similare.
În speță, reclamantei i-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă specială și specifică, de confidențialitate, care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Nu este fondată nici cea de a doua critică din recurs întrucât prin Decizia nr. 46 din 15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, reținându-se că în ceea ce privește sporurile la salariul de bază, acestea trebuie să fie acordate tuturor salariaților indiferent de posturile și funcțiile pe care le ocupă și de domeniul în care își desfășoară activitatea atâta timp cât lucrează efectiv în condițiile prescrise de legea care reglementează plata sporurilor respective - acest lucru se referă și la sporul de confidențialitate.
Potrivit art. 329 al. 3.pr.civ. soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza ar.312 pr.civ. urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 508/02.04.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 2009.
PREȘEDINTE: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 2: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu - - |
Grefier, - - |
14.10.2009
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
