Drepturi salariale (banesti). Decizia 503/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 503/
Ședința publică din 10 aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, și A, toți cu domiciliul ales în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.1033 din 5 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat reclamanții recurenți și, lipsind restul părților din proces. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termen, fiind scutit de plata taxei de timbru, după care;
Reclamanții recurenți susțin recursul așa cum este motivat în scris, solicită admiterea lui, casarea hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulat.
CURTEA,
Prin cererea înaintată la 31.01.2008 la Tribunalul Mureș, reclamanții, A, au chemat în judecată Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Tribunalul Mureș solicitând obligarea în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant,m a sporului de stres, în procent de 50% prev, de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu data de 1 ianuarie 2005 și până la 1 ianuarie 2007, dată la care a intrat în vigoare OG nr.8/2007.
Prin încheierea nr.95 din 9 aprilei2008 a Curții de Apel Tg-M-Sercția civilă s-a admis cererea de abținere formulată de magistrații Tribunalului Mureș - Secția civilă, și s-a dispus trimiterea cauzei spre soluționare la Tribunalul Harghita, în condițiile art.30,33 din pr.civ.
Prin sentința civilă nr.1033 din 5 iunie 2008, Tribunalul Harghitaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor și a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, A, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Tribunalul Mureș.
Împotriva sentinței civile menționate, reclamanții au înaintat în termen legal recurs, solicitând modificarea în tot a acesteia, rejudecarea pricinii și admiterea acțiunii civile introductive de instanță, având petitele sus indicate.
În drept, s-a invocat motivul prev. de art.304 pct.9 pr.civ. coroborat cu art.-304 ind.1 din același cod, relevându-se că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății.
În concret recurenții invocă faptul că sunt beneficiarii dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 și în calitate de personal auxiliar la Tribunalul Mureș sunt îndreptățiți la plata sporului de 50%, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Că, textul de lege menționat a fost abrogat prin OG nr.83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, însă cu toate acestea se menține starea de discriminare dintre reclamanții și ceilalți membrii ai personalului auxiliar de specialitate din sistemul judecătoresc, care beneficiază constant de sporul de 50%.
De asemenea, recurenții invocă, în susținerea recursului lor, și dispozițiile Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, relevând că în calitate de șoferi, au statutul de personal conex al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, context în care pot beneficia de prev.art.47 din Legea nr.50/1996.
În fine, recurenții invocă și dispozițiile art.41 alin.2 din Constituția României, în sensul că salariații au dreptul la măsuri de protecție socială ce privesc securitatea și sănătatea acestora, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, regimul de muncă al femeilor și tinerilor etc.
În continuare vastul memoriu de recurs al recurenților face o analiză extrem de detaliată a noțiunii de risc și suprasolicitare neuropsihică, abordând o analiză filozofică și psihologică a acestei noțiuni, care însă nu are nicio tangență cu speța dedusă judecății, constituind doar un material de informare al instanței de control judiciar.
Recursul dedus judecății este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art.1 din OG nr.8/2007 această ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești, astfel cum este definit la art.3 din Legea nr.567/2004. În acest sens, legea prevede că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești funcțiile de agent procedural și aprod, iar modificarea ulterioară adusă prin Legea nr.17/2006 prevede că au statutul de personal conex agentul procedural, aprodul și șoferul, angajați în cadrul instanțelor de judecată.
Se menționează că până la data intrării în vigoare a OG nr.8/2007, aprozii aveau calitatea de personal contractual, fiind salarizați conform OUG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar.
Ca atare, legea specială pentru salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul sistemului judiciar este OG nr.8/2007, publicat în al României nr.72 din 31 ianuarie 2007, care nu prevede pentru personalul auxiliar de specialitate beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Ulterior, prin decizia nr.21 din 10 martie 2008 ICCJ-Secțiile unite, s-a statuat că, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Din analiza deciziei menționate rezultă fără echivoc faptul că personalul conex al instanțelor judecătorești, printre care și reclamanții, în calitatea de șoferi, nu sunt beneficiarii sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, nefiind de fapt nominalizați nici în prev.art.47 din Legea nr.50/1996. În acest context nu poate fi vorba de restrângerea unor drepturi acordate anterior și nici de o discriminare față de celelalte categorii ale personalului auxiliar de specialitate, problema din litigiu putând fi tranșată doar prin intervenția legiuitorului, în caz contrar instanțele de judecată și-ar depășii atribuțiile judecătorești.
Față de cele ce preced, nefiind incident motivul prev.de art.304 pct.9 pr.civ. iar curtea nereținând din oficiu motive de casare de ordine publică,urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, A, toți cu domiciliul procesual ales în Tg-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.1033 din 5 iunie 2008 Tribunalului Harghita, pronunțată în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
05.05.2009.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
