Drepturi salariale (banesti). Decizia 5048/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5048
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - -
*****************************
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței nr. 256 din 28 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL O L T, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, reclamanții, A, intervenienții, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cererea formulată de recurentul pârât, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, după care,
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.256 din 28 febr.2008, Tribunalul Olta admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, și a constatat lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât.
A admis în parte, acțiunea formulată de reclamanții, -, -, a, -, -, -, -, și cererea de intervenție formulată de intervenienții în interes propriu, și a obligat pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și TRIBUNALUL O L T, la plata drepturilor bănești conform raportului de expertiză, după cum urmează: - 4.522 lei; - 3.955 lei, - 3.799 lei, - - 4.153 lei, - - 3.975 lei, - 3.782 lei, - 3.904 lei, - 3.387 lei, - 3.161 lei, - 4.129 lei, - 3.544 lei, - 3.605 lei, - 3.574 lei, a - 3.840 lei, - 3.805 lei, - - 3.162 lei, - 2.839 lei, - 1.854 lei, - 2.077 lei, - 1.870 lei, - 3.324 lei, - 3.054 lei, - - 2.996 lei, - - 3.265 lei, - - 3.328 lei, - 855 lei, - 855 lei, - 2.150 lei, - 2.145 lei, - 2.367 lei, - 2.420 lei, - 1.856 lei, - 1.416 lei și - 1.066 lei și s-au respins capetele de cerere privind acordarea indemnizației de 10% în continuare din salariul brut și obligarea pârâtelor, în solidar, să includă în bugetul de stat, la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței civile, ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții în calitate de personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Slatina în perioada sus-menționată nu au beneficiat de indemnizația lunară de 10 % din salariul brut pentru perioada 01.03.2004-01.03.2007, iar potrivit art. 11 alin 3 din Legea 50/1996 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie precum și cei care sunt secretari ai comisiilor de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut calculată în raport cu timpul efectiv lucrat.
De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară.
Ordonatorul principal de credite - Ministerul Justiției, a acordat aceste sporuri personalului sus-menționat, prin aceasta fiind încălcate prevederile privind egalitatea în drepturi, deoarece a presupus o diferențiere de salarizare între aceștia și alți grefieri - reclamanții, fără a exista o modalitate concretă de opțiune a acestora pentru încadrarea într-o categorie sau alta.
Susținerea pârâtei că nu toți reclamanții au desfășurat activități din cele prevăzute la art. 19 pct. 3 din Legea 50/1996, astfel că nu sunt îndreptățiți la plata dreptului solicitat, nu poate fi primită deoarece modalitatea de acordare a indemnizației lunare de 10 % din salariul brut, reprezintă prin ea însăși o practică discriminatorie, aparent neutră, pârâtul Ministerul Justiției neputând invoca propria sa culpă constând în numirea în funcții a grefierilor conform propriilor necesități și nu opțiunii acestora.
Astfel, prin dispozițiile art. 6 alin 2. salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute drepturi la plată egală pentru muncă egală, principiu instituit și de art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Prin hotărârea nr.185/22.07.2005 a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, sesizat cu privire la discriminarea creată prin acordarea limitativă a sporurilor de 30% și 40%, în ceea ce-i privește pe magistrați - categorie care invocau situație asemănătoare reclamanților, a fost constatată existența unei discriminări directe potrivit art.2, alin 1 și 2 din OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, modificată și aprobată prin Legea 48/2002.
S-au avut în vedere de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prevederile art. 2 pct. 1, 2 și 3 din OG 137/2000, în sensul că situația supusă analizei se încadrează în noțiunea de discriminare, fapt care atrage după sine necesitatea remedierii ei.
În temeiul art. 21, alin 1 din OG137/2000, modificată și completată, categoriile de persoane discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, în speță, procentul de 10 % din indemnizația de încadrare lunară pentru perioada 01.03.2004-01.03.2007.
Față de cele de mai sus instanța a admis în parte acțiunea, în sensul acordării drepturilor solicitate pe perioada sus-menționată, stabilite conform raportului de expertiză.
Având în vedere că pentru perioada viitoare prejudiciul solicitat de reclamanți are o existență incertă, instanța nu va putea obliga pârâtele să achite în viitor acestora sumele reprezentând indemnizația de 10% din salariul brut, această posibilitate născându-se succesiv pe măsura nașterii dreptului la acțiune.
În ceea ce privește excepția invocată instanța admis ca întemeiată, motivat de faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite neputând fi obligat la plata pentru salariații altor instituții, neavând atribuții în angajarea și salarizarea reclamanților.
Întrucât prin OG l37/2000, legiuitorul a recunoscut CNCD - legitimare procesuală în litigiile având ca obiect acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, acest pârât a fost citat obligatoriu în cauză pentru opozabilitate,neputând fi obligat însă la plata drepturilor bănești.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Justiției criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, aceste drepturi salariale fiind atributul exclusiv al puterii legislative.
Sporul de 10 % a fost acordat prin OH nr.8/2007 numai unei anumite categorii de grefieri, instanța aplicând greșit legea, neputând fi aplicabile prev.OG nr.137/2000 pentru că între reclamanți și cei care primesc sporul pronunțându-se în cauze similare în sensul inexistenței unei discriminări.
Recursul este fondat.
Salarizarea intimaților - reclamanți s-a făcut conform art.19 alin.3 din Legea 50/1996, precum și art. 3 alin.8 din OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Potrivit acestor texte de lege grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut calculat în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Reclamanții nu fac parte din grefierii care participă la actele enumerate de textele de lege.
Prin decizia nr. 24 din 12 mai 2008 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin recurs în interesul legii s-a stabilit că dispozițiile art.19 alin.3 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată, și ale art.3 alin.8 din OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea se interpretează în sensul că indemnizația lunară de 10 % din salariul de bază nu se cuvin decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele mai sus menționate.
Potrivit art. 329 alin.3 Cod procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate de către ICCJ în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Față de aceste considerente și de prevederile art. 312 Cod pr.civilă se va admite recursul, se va modifica sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței nr. 256 din 28 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL O L T, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, intimații - reclamanți, A, intimații - intervenienți, și .
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
30.09.2009
Red.jud.-
3 ex./AS
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Carmen Tomescu, Marin Panduru