Drepturi salariale (banesti). Decizia 5238/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5238
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva deciziei civile nr. 31 din 29 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns consilier juridic pentru recurenții pârâții Ministerul Public -Parchetul depelângă Înalta Curte de Casație și Justiție, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile sunte declarate și motivate în termenul prevăzut de lege și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând că numai sunt cereri de formulat și neexistând excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursurilor civile de față.
Consilier juridic pentru recurenții pârâți Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a solicitat admiterea recursului pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 4 și pct. 9 din Codul d e procedură civilă cu aplicarea art. 3041Cod procedură civilă, casarea deciziei recurate și respingerea acțiunii ca nefondată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr. 31 din 29 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G și pe pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Au fost obligați pârâții către reclamanți la plata sumelor reprezentând majorări salariale de 4,5% calculate începând cu data de 01 aprilie 2008, raportate la nivelul lunii martie 2008.
A fost respinsă ca prematur introdusă cererea pentru perioada oct. 2008 față de nivelul lunii septembrie 2008.
A dispus efectuarea mențiunilor cuvenite în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin. nr. 13/ 30.01.2008 ce se referă la creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008, care la art. 1 al.1 prevede că începând cu 01.04.2008 se majorează cu 2% valoarea de referință sectorială față de nivelul din luna decembrie 2007 și cu 2% începând cu 01 oct. 2008 față de valoarea din luna sept. 2008.
Prin acordarea unor indexări diferențiate demnitarilor aleși și demnitarilor numiți, se apreciază că aceștia au fost discriminați contrar dispoz. art. 1 al.2 lit.e pct. 1 din OG 137/2000 și Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal cu privire la ocuparea forței de muncă și condițiilor de angajare.
În baza OUG 27/2006 aprobată prin Lg. 45/2007 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, magistrații nu beneficiază de un salariu de bază ca orice salariat sau funcționar public, ci de o indemnizație de încadrare lunară brută.
acesta îl regăsim și în Lg. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și al indemnizațiilor pentru persoane ce ocupă funcții de demnitate publică, unde se arată, că personalul bugetar beneficiază de un salariu de bază exceptând persoanele ce ocupă funcții de demnitate publică, care pentru activitatea desfășurată au dreptul la o indemnizație de încadrare lunară.
Judecătorii și procurorii cu excepția celor stagiari sunt numiți de președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, situație similară cu cea demnitarilor potrivit art. 3 din Lg. 154/1998, potrivit căreia, funcția de demnitate publică este aceea care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate sau indirect prin numire, potrivit legii.
Art. 16 al.3 din Constituția României, când se referă la funcțiile de demnitate publică civile și militare nu are în vedere salariații ci face distincția între noțiunile de " funcție publică " și funcția de " demnitate publică ".
Față de cele expuse, s-a apreciat că în raport de dispoz. OUG 13/13.01.2008, OUG 10/13.01.2008 acțiunea este întemeiată, urmând a fi admisă în parte, în sensul obligării pârâților către reclamanți la plata sumelor reprezentând majorări salariale de 4,5% calculate începând cu 01 aprilie 2008 raportate la nivelul din luna martie 2008.
Împotriva acestei decizii civile au declarat recurs pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Recurentul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat lipsa calității procesuale pasive, având in vedere ca in raport de prevederile art. 16-22 si 27 din OG nr. 137/2000 Consiliul este introdus in cauze, in mod obligatoriu, in calitatea de expert pentru a-si prezenta poziția cu privire la existenta sau nu a caracterului discriminatoriu al unei spete prezentate instanței de judecata.
Ca atare CNCD nu poate deține calitate procesuala pasiva in sensul de a fi obligata la "a face ceva".
Ministerul Public invoca faptul ca OG 10/2008 reglementează creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008personalului bugetar salarizat potrivit OUG 24/2000, or in raport de prevederile OUG 27/2006 rep. si OG 13/2008 reclamanții procurori beneficiază prin efectul legii de majorări similare celor acordate prin OG 10/2008, pentru perioade identice de timp, instanța de fond depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești.
Se invoca in acest sens prevederile OUG 27/2006, in raport de care magistrații au beneficiat de creșterile salariale rezultate din majorările valorii de referința sectoriala si de drepturile stabilite prin OG 13/2008.
Se invoca prevederile Deciziei nr. 821/2008, a Curții Constituționale prin care s-a constat neconstituționalitatea dispozițiilor art.2 alin. 1 si alin. 11, precum si dispozițiile art. 27 din OG nr. 137/2000.
Ca instanța de fond a acordat in mod nelegal creșterile salariale prevăzute in aceste texte de lege in condițiile in care reclamanții nu fac parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar si nici din categoria personalului auxiliar de specialitate.
Ca legiuitorul a stabilit acte normative speciale de salarizare distincte pentru toate categoriile de personal.
Ca instanța de fond a dispus in mod nelegal plata drepturilor bănești in situația in care recurenta nu are posibilitatea sa înscrie in bugetul propriu nicio plata fara baza legala pentru respectiva cheltuiala.
Ca in raport de prevederile art. 11 alin. 2 din D 92/1976 singura categorie de drepturi ce se pot înscrie in carnetele de munca este retribuita tarifara de încadrare, precum si alte drepturi ce se includ in aceasta.
Ca instanța de fond nu a luat in considerare cererea de chemare in garanție formulata de către recurenta.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată, Curtea retine următoarele:
Prin sentința recurată, instanța de fond a obligat parații, printre care si recurenta CNCD, la plata sumelor solicitate. Potrivit art. 16 din OG 137/200, onsiliul Național pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte. Art. 17 - În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul își desfășoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influențată de către alte instituții ori autorități publice. Art. 18 - (1) Consiliul este responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării. (2) Consiliul elaborează și aplică politici publice în materia nediscriminării. În acest sens, Consiliul va consulta autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale, sindicatele și alte entități legale care urmăresc protecția drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării. Potrivt art. 27 (1) din OG 137. persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului. (2) Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. (3)Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.Prin dispozițiile reglementate de către OG 137/2000, mai sus enunțate, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuala, in litigiile având ca obiect acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. S-a reglementat totodată o norma de drept procesual civil, cu caracter imperativ, si anume judecarea cauzei cu citarea obligatorie a Consiliului si comunicarea hotărârii către acesta.
Insa acesta nu poate avea calitatea de parat in situația acestui text de lege, neexistând nicio identitate intre persoana acestuia si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecații.
In speța CNCD nu are calitatea de angajator sau de ordonator de credite, intre acesta si reclamanți neexistând raporturi juridice obligationale, ci o calitate procesuala ce deriva din lege, data in virtutea calității de autoritate publica in domeniul discriminării.
Prin urmare recursul recurentului CNCD este întemeiat.
Cu privire la recursul Ministerului Public, se retine ca la data de 01.02.2008, Guvernul a publicat OG 13 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008. Astfel, potrivit rt. 1(1), valoarea de referință sectorială prevăzută în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările ulterioare, se majorează, începând cu data de 1 aprilie 2008, cu 2% față de nivelul din luna decembrie 2007. (2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, creșterea valorii de referință sectoriale este de 2% față de valoarea din luna septembrie 2008.
Prin OG 10/2008, Guvernul a stabilit nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.
Se constata astfel ca in anul 2008, Guvernul a edictat cele doua acte normative speciale prin care au stabilit creșteri salariale vizând categoriile personalului contractual din sistemul bugetar, personalului ce ocupa funcții de demnitate publica si, respectiv, personalului din sistemul justiției, printre care si reclamanții.
Astfel legiuitorul, a acordat creșteri salariale tuturor acestor categorii de personal, insa, in raport de specificul si tipul de salarizare al fiecărei categorii, prin acte normative distincte, dar care au asigurat creșterile salariale in domeniile respective in anul 2008.
In aceste condiții nu se poate vorbi de existenta unei discriminări care sa fie rezultata din crearea de diferențe de regim salarial intre categoriile invocate.
Existenta unor sisteme de salarizare distincta si de legiferare prin acte normative distincte, proprii fiecărui sistem, nu presupune existenta unei discriminări.
In consecința, in mod netemeinic a reținut instanța de fond existenta unei discriminări si a dispus obligarea paraților la plata despăgubirilor respective, situație in care se va admite recursul ca întemeiat, se va modifica sentința in sensul ca se va respinge acțiunea.
Admiterea recursului sub acest motiv, face de prisos analiza celorlalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva deciziei civile nr. 31 din 29 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red. Jud..11.2009
Tehnored.2 ex./ / Octombrie 2009
Red.jud. fond: /
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Lucian Bunea, Manuela Preda
