Drepturi salariale (banesti). Decizia 617/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 617/
Ședința publică de la 26 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Luminita Solea
JUDECĂTOR 3: Anica Ioan
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta-reclamantă SERVICIUL PUBLIC JUDETEAN DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT G, cu sediul în G,- A, împotriva sentinței civile nr. 317/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă, domiciliată în G,-, - 1,. 89, având ca obiect "DREPTURI ".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la 26 septembrie 2008 când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și reînregistrată sub nr. 5405/19.07.2007 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta Direcția Județeană de Protecție a Ga solicitat în contradictoriu cu pârâta, obligarea pârâtei la plata sumei de 4.864 lei RON reprezentând valoare prejudiciu precum și plata cheltuielilor de judecată.
A arătat că pârâta a fost salariata unității reclamante până la data de 02.02.2007 fiind angajată în baza contractului individual de munca nr. 1006/03.11.2003 în funcția de operator dezinfecție (casier cu atribuții de dezinfecție), locul acesteia de muncă fiind în punctul de dezinfecție și ecologizare Vama
A învederat că potrivit fișei postului pârâta avea atribuții în ce privește încasarea taxei de dezinfecție și implicit răspundea de sumele încasate și rămase în casa de bani.
A mai arătat că urmare a verificărilor și raportului nr. 1301/12.09.2006 întocmit de comisia desemnată de reclamantă pentru verificarea traficului și încasărilor s-a constatat ca pârâta și-a însușit suma de 4864 lei RON rezultată din netaxarea/sau neeliberarea documentelor legale pentru 168 de autoturisme 5 microbuze și 4 camioane, prejudiciu constatat și de comisia de audit a CJ G la 29.12.2006.
În drept a invocat disp. art. 998, 999 din Codul civil, art. 23 și următ. din Legea nr. 22/1969 (cerere introductivă - filele 1-2; dosar anexat - al Judecătoriei Galați ).
Pârâta în termen legal, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată motivat de faptul că reclamanta în mod eronat a reținut prejudiciul solicitat deoarece mașinile care treceau nu opreau toate în vederea achitării taxei sau staționau în vamă mai mult timp peste pârâtei sens în care nu mai avea posibilitatea obiectivă de a încasa taxa sau sancționa pe cei care se sustrăgeau.
A învederat că pentru același motiv reclamanta a mai emis o decizie de imputare a prejudiciului și de sancționare, care ulterior a fost revocată administrativ.
A formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la restituirea sumei de 1533,64 lei RON cu titlu de garanție constituită la momentul încadrării în muncă potrivit Legii nr. 22/1969, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 317/2008 a Tribunalului Galați, s-a respins ca nefondată acțiunea principală, dar s-a admis cererea reconvențională.
Pe cale de consecință, a fost obligată reclamanta - pârâtă să plătească pârâtei-reclamante suma de 1533,64 lei reprezentând garanția reținută în baza Legii nr. 22/1969 și 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța această sentință, s-au reținut următoarele:
Pârâta a fost salariata unității reclamante până la data de 02.02.2007 fiind angajată în baza contractului individual de munca nr. 1006/03.11.2003 în funcția de operator dezinfecție (casier cu atribuții de dezinfecție), locul acesteia de muncă fiind în punctul de dezinfecție și ecologizare Vama G (fișa postului, contract de muncă - filele 11-12-dosar anexat).
Conform fișei postului pârâta avea atribuții în ce privește încasarea taxei de dezinfecție și implicit răspundea de sumele încasate și rămase în casa de bani.
Urmare a verificărilor și raportului nr. 1301/12.09.2006 întocmit de comisia desemnată de reclamantă pentru verificarea traficului și încasărilor s-a constatat că pârâta nu a încasat suma de 4864 lei RON rezultată din netaxarea sau neeliberarea documentelor legale pentru 168 de autoturisme, 5 microbuze și 4 camioane, prejudiciu constatat și de comisia de audit a CJ G la 29.12.2006.
Având în vedere mențiunile din raportul de cercetare, instanța a solicitat reclamantei copii ale centralizatoarelor pe lunile ianuarie-mai 2006, din care să rezulte mijloacele de transport ce au tranzitat punctul de trecere al frontierei G, cu evidențierea separată a celor care nu au fost înregistrate în borderourile de încasări (filele 38-49 dosar).
Din relațiile înaintate a rezultat însă doar o enumerare din evidențe proprii a unor autoturisme despre care reclamanta susține că nu au fost taxate, nu și numărul total al autoturismelor care au tranzitat punctul de trecere al frontierei, numărul și numerele de înmatriculare ale autoturismelor care nu au fost taxate și instituția publică care avea obligația întocmirii evidențelor.
În aceste condiții, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a comunicat, la solicitarea instanței, centralizatoarele generale, numerice, de trafic rutier pe perioada ianuarie-mai 2006 (filele 66-75 dosar). Din aceste evidențe nu rezultă însă nici un număr de înmatriculare de autovehicul pentru care aceasta a fost pusă să dea notă explicativă și i-au fost imputate sume de bani.
Nici centralizatoarele de trafic rutier din G, din orele de serviciu ale pârâtei (filele 85-94) nu sunt în măsură să stabilească cu certitudine dacă autoturismele pentru care a fost pusă pârâta să dea notă explicativă au tranzitat punctul de trecere al frontierei pe pârâtei, toate evidențele fiind doar numerice.
Mai mult, chiar și din punct de vedere numeric există inadvertențe. Astfel, în data de 1-2 ianuarie 2006, în schimbul pârâtei, conform centralizatoarelor mai sus amintite întocmite de Poliția de Frontieră, au intrat în țară un număr de 11 autovehicule. Din borderourile întocmite de pârâtă (vol. II - înscrisuri) rezultă că au fost taxate 14 autovehicule și cu toate acestea, din nota de calcul a prejudiciului (fila 27 dosar), rezultă că nu a fost taxat un autovehicul din vina pârâtei.
continuă să se regăsească în documentele înaintate, la o analiză sumară a acestora.
Totodată pârâta a susținut în mod constant că mașinile care treceau nu opreau toate în vederea achitării taxei sau staționau în vamă mai mult timp peste pârâtei sens în care nu mai avea posibilitatea obiectivă de a încasa taxa sau sancționa legal pe cei care se sustrăgeau, activitatea paratei - în baza Legii nr. 206/2001- fiind incomplet reglementată legal în sensul că nu avea la dispoziție norme de sancționare a autovehiculelor care se sustrăgeau de la plata taxei dezinfecție.
Potrivit disp. art. 270 alin. 1 din Codul muncii salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Conform art. 271 alin. 1 din Codul muncii, pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită și imorală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția (culpa) salariatului.
Numai întrunirea cumulativă a acestor condiții atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlătură aceasta răspundere.
În literatura de specialitate se apreciază că pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligațiile de serviciu, decurgând din contractul individual de muncă, în conținutul căruia sunt incluse, pe lângă obligațiile concrete, specifice naturii, funcției, felului și locului muncii, toate celelalte îndatoriri prevăzute de legi și de alte acte normative.
Unitatea păgubită trebuie să dovedească ce sarcini de serviciu avea salariatul, sarcini a căror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzatoare a creat prejudiciul respectiv. În lipsa caracterului ilicit, fapta cauzatoare de daune nu atrage nici o răspundere.
De asemenea, răspunderea patrimoniala presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică iar aceasta să fi fost determinată de salariați din vina și în legătură cu munca lor, prin aceasta înțelegându-se legătura necesară dintre două fenomene, cauză și efect.
Acțiunea cauzei este de obicei posibilă numai în anumite condiții, condiție care creează posibilitatea concretă și certă pentru săvârșirea faptei care produce direct prejudiciul, fiind considerată ea însăși ca având un rol cauzal și poate fundamenta stabilirea răspunderii materiale în sarcina autorului ei. De precizat că efectul este generat de o singura sau mai multe cauze, principale sau secundare, directe sau indirecte, concomitente sau succesive.
Ținând seama de cele arătate, determinarea raportului de cauzalitate ca o condiție a răspunderii juridice este anevoioasă, fiind necesar un efort de selecție și gradație, spre a stabili, în fiecare caz concret fapta sau faptele care au putut determina transformarea posibilității prejudiciului în realitate.
Raportat la aceste considerente teoretice, s-a constatat că nu se poate reține cu certitudine în sarcina pârâtei săvârșirea faptei și producerea unui prejudiciu. Raporturile de control au avut în vedere o evidență care nu concordă cu evidenta Poliției de Frontieră și ale G cu privire la autovehiculele care au tranzitat frontiera, prejudiciul solicitat este doar prezumat și incert și determinat ca urmare a unui simplu calcul comparativ în raport de mașinile ce au tranzitat vama.
Referitor la cererea reconvențională s-a reținut că potrivit disp. art. 16 din Legea nr. 22/1969, "garanția în numerar și dobânda aferentă, pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de consemnare, la încetarea contractului său de muncăîn situația în care nu a cauzat o pagubăîn termen de cel mult 10 zile", sens în care de la data încetării raporturilor de muncă a pârâtei apreciem ca fondată solicitarea de restituire a garanției.
Față de aceste considerente instanța respins ca nefondată acțiunea principală și a admis cererea reconvențională.
Împotriva sentinței civile nr. 317/2008 a Tribunalului Galația declarat recurs reclamanta Direcția Județeană de Protecție a G, pentru că-n speță a avut loc o interpretare eronată a probelor. Astfel, din fișa postului reiese că intimata avea obligația de a încasa două taxe una de dezinfecție și una de ecologizare. Totodată, avea obligația de a raporta șefului punctului de dezinfecție și ecologie a oricărei situații de fapt ce ar putea aduce prejudicii G și răspunderea de neîncasarea taxelor de ecologie și dezinfecție pentru autoturismele ce tranzitau punctul vamal.
În notele explicative care le-a dat a recunoscut toate autovehiculele netaxate pentru fiecare lună în parte, dar a precizat că nu se consideră vinovată decât pentru o parte din ele. Nu a sesizat niciodată conducerea instituției cu privire la faptul că nu a putut taxa diverse autovehicule sau că nu a avut posibilitatea să le urmărească, așa cum menționează în notele explicative.
Analizând cu atenție centralizatoarele de trafic rutier din G și borderourile întocmite de pârâtă, numărând autovehiculele care au intrat în vamă și cele care au fost taxate de intimată, se observă clar că numărul celor netaxate este foarte mare. Dacă sunt inadvertențe numerice pe data de 1 - 2 ianuarie pe pârâtei nu înseamnă că nu există prejudiciu, întreg prejudiciu producându-se în luni de zile și nu într-o singură tură analizată de instanță. De altfel, traficul rutier al s-a trimis între orele 7 - 19 sau 19 - 7, neținându-se cont că la fiecare tură salariații erau cu 15 minute mai devreme și plecau cu 15 minute mai târziu pentru a-și preda serviciu, timp în care încasau și taxa de dezinfecție și ecologizare.
Fiind întrunite toate elementele răspunderii patrimoniale, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței date-n cauză și pe fond admiterea acțiunii principale așa cum a fost formulată.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că prezentul recurs e nefondat.
Prin acțiunea formulată recurenta reclamantă a solicitat angajarea răspunderii patrimoniale a intimatei pârâte pentru că-n perioada 01.01.2006 - 31.05.2006 nu ar fi încasat taxa de dezinfecție și de ecologizare tuturor autovehiculelor care au tranzitat Punctul de trecere a Frontierei G, mai precis unui număr de 168 de autoturisme, 5 microbuze și 4 camioane.
Potrivit fișei postului, intimata avea într-adevăr obligația de a încasa aceste taxe precum și de a raporta șefului punctului de dezinfecție și ecologie orice situație sau fapt ce ar aduce prejudicii recurente.
Nu se contestă acest fapt.
Însă, instanța de fond, în mod corect a reținut că înscrisurile prezentate de reclamantă în dovedirea acțiunii nu sunt în măsură să conducă la stabilirea prejudiciului pretins. Astfel, din adresa B către G rezultă numărul total de autovehicule care au tranzitat punctul de trecere al frontierei în decurs de 48 ore, deși pârâtei era de doar 12 ore.
Din aceleași evidențe nu se justifică nici un număr de înmatriculare de autovehicul pentru care aceasta a fost pusă să dea notă explicativă.
Prin adresa nr. 430/02.01.2007 s-a înaintat de către recurentă Tribunalului Galați situațiile centralizatoare privind mijloacele de transport ce au tranzitat punctul de trecere al frontierei - situații care nu corespund cu cele transcrise e
Toate aceste necorelări, de altfel recunoscute de recurentă în recursul său ("dacă sunt inadvertențe numerice pe data de 1-2 ianuarie pe pârâtei ") au determinat în mod corect concluzia că-n speță prejudiciul nu este cert.
Producerea unei pagube în patrimoniul angajatorului de către un salariat de-al său este de esența răspunderii patrimoniale.
Pentru a da naștere răspunderii, unul din caracterele prejudiciului care trebuie întrunite e ca el să fie cert. Adică, evaluarea pagubei și deci întinderea despăgubirii trebuie să se stabilească pe baza unor date concrete, salariatul neputând fi ținut să răspundă pentru înlocuirea valorilor efectiv pierdute din patrimoniul angajatorului.
Dovada certitudinii prejudiciului cade în sarcina angajatorului conform art. 287. fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe să rezulte neîndoielnic întinderea cuantumului prejudiciului.
Cum în speță nu s-a făcut o astfel de dovadă de către recurentă, se constată că nu e întrunită una din condițiile antrenării răspunderii patrimoniale, fapt ce determină înlăturarea acesteia în ceea ce o privește pe intimată.
Faptul că-n notele explicative a precizat că se consideră vinovată pentru o parteneprecizatăa prejudiciului nu e-n măsură că confere certitudine prejudiciului, cu atât mai mult cât recunoașterea vinei sale s-a făcut prin prisma explicațiilor date, și anume, că nu putea avea un control strict asupra tuturor mașinilor care tranzitau punctul de frontieră.
Față de considerentele de mai sus, prin prisma dispozițiilor art. 312 alin. 1 teza II Cod procedură civilă, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, partea căzută în pretenții urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE recursul declarat de pârâta-reclamantă SERVICIUL PUBLIC JUDETEAN DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT G, cu sediul în G,- A, împotriva sentinței civile nr. 317/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- ca nefondat.
Obligă pe recurentă către intimată la plata a 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 26 septembrie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
:
: 2 ex.///28.11.2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Luminita Solea, Anica Ioan
