Drepturi salariale (banesti). Decizia 6711/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6711
Ședința publică din data de 25 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.155/20.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Spitalul de Psihiatrie M, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru intimata reclamantă depunând la dosar ca practică judiciară decizia nr.4581 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA și chitanță onorariu, avocat, iar pentru intimatul pârât, consilier juridic care depune decizia nr.5185 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părților.
Avocat pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului conform motivelor invocate în cererea de recurs și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii.
Solicită cheltuieli de judecată, fond și recurs.
Consilier juridic pentru intimatul pârât, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței Tribunalului Dolj ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.155/20.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins acțiunea privind pe reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL DE PSIHIATRIE M, jud.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Art. 41 alin. 1 Codul muncii, consacră ideea modificării contractului individual de muncă numai prin acordul părților, modificarea unilaterală fiind posibilă cu titlul de excepție numai în cazurile și în condițiile prevăzute de cod, respectiv art. 42, ce reglementează detașarea și delegarea ca forme ale modificării Contractului individual de muncă în ceea ce privește locul muncii.
Tribunalul a constatat că în cauza dedusă judecății nu a fost vorba de o modificare a contractului individual de muncă.
Practica judiciară în materie ca și doctrina au statuat că "nu constituie modificarea contractului individual de muncă mutarea salariatului într-un alt birou, la o altă secție, la un alt sediu secundar, în aceeași localitate. Posibilitatea efectuării unilaterale a acestor schimbări constituie o prerogativă a angajatorului care poate alege varianta pe care o consideră optimă pentru desfășurarea activității".
S-a stabilit, de asemenea, că nu constituie modificare a contractului individual de muncă nici schimbarea postului salariatului în cadrul aceleiași funcții, cu condiția ca posturile în cauză să fie identice sau similare.
În cauză, tribunalul a constatat că salariatul era obligat să execute sarcinile de serviciu sub autoritatea angajatorului ci la locul de muncă concret în care a fost repartizat, respectiv secția Psihiatrie VI.
Situația învederată de salariat în motivarea acțiunii că "nici unul din angajații spitalului de Psihiatrie M nu și-a dat acordul în ceea ce privește această schimbare definitivă a locului muncii prin înființarea unei secții noi.". situație confirmată și de declarațiile martorilor audiați, dovedește disprețul acestora față de relația de subordonare în raporturile de muncă și cultivă ideea de anarhie, idee agreată, în mod nefericit, și de către sindicatul salariaților din unitate.
Neprezentarea salariatului la locul de muncă indicat de angajator se asimilează neprestării muncii conform contractului individual de muncă, indiferent că acesta se află în incintă, undeva, dar numai la locul de muncă repartizat nu, indiferent că salariatul în timpul programului de lucru se află la Prefectură sau la Minister spre a-și manifesta nemulțumirea.
În consecință, tribunalul a constatat că în mod legal și temeinic angajatorul nu a consemnat prezența salariatului la locul de muncă ci, dimpotrivă, a consemnat lipsa acestora cu consecințele firești asupra drepturilor salariale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivare, s-au arătat următoarele:
Motivarea hotărârii nu are legătură cu speța dedusă judecății, măsura de schimbare a locului de muncă fiind revocată chiar de către angajator iar obiectul acțiunii constituindu- obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale pentru perioada 1 - 7 iulie 2008.
Instanța de fond nu a avut în vedere împrejurare - susținută cu probele administrate în cauză - că reclamanta s-a prezentat la locul de muncă în perioada menționată, desfășurând activități specifice funcției sale, cu respectarea programului normal de muncă.
În sprijinul susținerilor sale, recurenta a invocat depozițiile martorilor audiați în cauză, din care rezultă că reclamanta s-a prezentat la serviciu dar i s-a interzis să semneze condica de prezență.
La dosar s-au depus: sentința civilă nr. 45 din 13 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, deciziile nr. 4581 din 2 iulie 2009 și nr. 5185 din 2 octombrie 2009 pronunțate de Curtea de Apel, Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă, întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea recursului.
Verificând hotărârea recurată ptin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul fondat, urmând a-l admite, pentru următoarele considerente:
Prin întâmpinarea depusă de recurent în dosarul de fond, acesta recunoaște că a fost luată o măsură de conducerea spitalului privind repartizarea reclamantei la o altă secție medicală, având la bază înființarea unei noi secții, măsură ce și-a produs efectele pe termen scurt până când spitalul a organizat concurs pentru posturile vacante cu personalul necesar pentru secția nou înființată.
Această împrejurare este atestată de adresa 5149/02.07.2008, emisă de - Autoritatea de Sănătate Publică D din care rezultă că la nivelul spitalului a existat o situație tensionată în rândul salariaților, situație generată de măsurile de reorganizare a spitalului conform noii structuri aprobate de, și de adresa din 30.06.2008 emisă de către Autoritatea de Sănătate Publică D din care rezultă că urmează a se înființa o nouă secție și se vor lua măsurile necesare pentru punerea în funcțiune a acesteia, secție ce va funcționa cu personal redistribuit din celelalte secții până la organizarea concursului de ocupare a posturilor vacante.
Prin adresa înaintată liderului de sindicat SANITAS se învederează că personalul care va lucra în secția nou creată, prin redistribuirea numărului de paturi, va fi asigurat proporțional din celelalte secții existente. Stabilirea personalului se va face de către managerul spitalului împreună cu reprezentanta sindicatului, ținând cont și de opțiunile personale ale salariaților, în maxim 7 zile, iar statul de funcții definitivat urmează să fie înaintat spre aprobare,secția devenind funcțională după aprobarea statului.
Se confirmă astfel susținerea reclamantei că pentru o perioadă scurtă de timp și-a desfășurat activitatea în cadrul secției noi care urma să se înființeze, revenind ulterior în Secția IV unde a lucrat până la 01 iulie 2007.
Întrucât la Secția ce urma să se înființeze și unde aceasta și-a desfășurat activitatea nu era definitivat statul de funcții și nu a fost întocmită o condică de prezență, dovada prestării efective a activității de către reclamantă fost probată cu depoziția martorului audiat de către prima instanță.
În această situație, susținerea privind nesemnarea condicii de prezență de către reclamantă la Secția IV este nerelevantă și în mod greșit, prima instanță a respins acțiunea formulată.
Intimata, fără nici o justificare, a refuzat să-i plătească reclamantei drepturile salariale pentru un număr de 5 zile lucrătoare, încălcând dreptul acesteia de a fi remunerată pentru munca prestată, prev. de art. 154 alin. 2 din .
Față de cele arptate anterior, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9, art. 3041și art. 312 cod. pr. civ. Curtea urmează a admite recursul, a modifica sentința civilă și a admite acțiunea.
Va fi obligată pârâta la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantei pentru perioada 1-7 iulie 2008, actualizate la data plății efective.
Văzând dispozițiile art. 274 cod. pr. civ. va fi obligată pârâta la 400 lei cheltuieli de judecată fond și recurs, către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.155/20.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Spitalul de Psihiatrie M, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința civilă și admite acțiunea reclamantei, împotriva pârâtului Spitalul de Psihiatrie
Obligă pârâtul la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantei pentru perioada 1-7 iulie 2008, actualizate la data plății efective.
Obligă pârâtul la 400 lei cheltuieli de judecată fond și recurs, către reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 25.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud. LE / 2 ex./ 10 ian. 2010
Tehn.red. /2 ex/
Jud. fond - M și C
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Mariana Pascu, Ligia Epure
