Drepturi salariale (banesti). Decizia 701/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 701
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Ligia Vâlcu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanții, și, precum și de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 597/2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru recurenții reclamanți, lipsind irecurenții pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Avocat, pentru recurenții reclamanți, depune la dosar un înscris din care rezultă că a fost pronunțată hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la Recursul în Interesul Legii referitor la sporul de confidențialitate de 15 %. Solicită admiterea recursului reclamanților și respingerea recursurilor pârâților.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 597/2008 a Tribunalului Brașov, a fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune,pentru perioada 01.01.2003-29.11.2004 și au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov, excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL BRAȘOV și excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finanțelor.
A fost admisă în parte acțiunea formulată și de reclamanții, si -, in contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei si Finanțelor și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov si Curtea de APEL BRAȘOV să calculeze și să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând din data de 30.11.2004 si până la zi,cu excepția perioadelor in care cu excepția perioadelor in care reclamanții nu au avut calitatea de magistrați sau contractul de munca le-a fost suspendat,drepturi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plătii efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor să vireze fondurile de bani necesare achitării drepturilor de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților.
A fost respinsă acțiunea reclamanților pentru perioada 01.01.2003-29.11.2004, ca fiind prescrisă.
Au fost respinse restul pretențiilor reclamanților, ca neîntemeiate.
În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Tribunalul Brașov nu este întemeiată, deoarece toți reclamanții au avut calitatea de judecători la Judecătoria Brașov pe perioada solicitata,raporturile de munca existand intre aceștia, in calitate de angajați si Tribunal,in calitate de angajator.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Curtea de Apel B este neintemeiata,deoarece nu are relevanta faptul ca,pe perioada 01.01.2003-01.07.2005,aceasta parata nu avea calitatea de ordonator secundar de credite.
La momentul solicitarii drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei actiuni,Curtea de Apel B are calitatea de ordonator de credite,astfel incat poate sta in judecata,in calitate de parata.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B,in calitate de mandatara, instanța constată că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Exceptia prescriptiei partiale a dreptului material la actiune pe perioada noiembrie 01.01.2003-29.11.2004(data introducerii actiunii) este intemeiata,urmand a fi admisa, avand in vedere prevederile art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958,coroborate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 din același act normativ,potrivit carora dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani.
Pe fondul cauzei,instanța constată că reclamanții au calitatea de judecatori la Judecatoria B,functionand in aceasta calitate din data de 30.11.2004 si pana in prezent.(filele 57-82)
Potrivit disp. art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit art.1 din Protocolul aditional nr.1 la CEDO," " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Caracterizat în mod indubitabil printr-o valoare economică, sporul de risc si suprasolicitare nervoasa constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului,alături de alte asemenea "bunuri" potrivit practicii (pensia, acțiunile, părțile sociale).
Pretențiile reclamantilor se bazează pe un serviciu deja prestat,ele constituind "un bun" în sensul practicii,așa cum rezultă si din Hotararea Van Marle împotriva Olandei din data de 26.06.1986.
In concluzie,dreptul de proprietate invocat de reclamanți se analizează ca o valoare patrimonială (ansamblu de interese care decurg din ansamblul raporturilor cu conținut economic pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească ), deci un bun în sensul primei fraze a art.1.
Proprietatea asupra acestui bun conferă dreptul reclamantilor de a nu fi lipsiti de el în mod nejustificat,din perspectiva art. 44 din Constituția României coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Măsura eliminării sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrați si personalul auxiliar de specialitate nu se justifică,întrucât limitarea drepturilor nu era " necesară într-o societate democratică, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților altora sau pentru a proteja ordinea publică, securitatea națională, sănătatea publică sau bunele moravuri ".
Acest act internațional ratificat de România nu prevede limitări ale dreptului reclamat decât în condiții speciale, ce nu sunt întrunite în speță, astfel incat,in baza art. 20 al.2 din Constituția României,devin aplicabile dispozitiile art. art.1 din Protocolul aditional nr.1 la CEDO,ca fiind mai favorabile decât legislația internă.
In concluzie,prin abrogarea art. 47 din Legea 50/1996,a fost incalcat dreptul reclamantilor la bun,acesta constand in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Instanta retine si faptul ca,la data la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii si celelalte categorii de personal își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporite.
In situația actuala,cand sistemul legislativ este stufos și uneori contradictoriu,iar condițiile de muncă sunt neadecvate, creșterea celor doi factori de risc este evidenta.
La cele de mai sus se adaugă și presiunile indirecte venite din partea justițiabililor care formuleaza împotriva magistratilor numeroase sesizări, reclamații și plângeri penale nejustificate, ce au drept consecință creșterea suprasolicitării neuropsihice și a stresului magistratilor.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, avand in vedere si Decizia in interesul legii nr.21 din data de 10.03.2008 pronuntata de Inalta C de Casatie si Justitie, prin care s-a constatat ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar si dupa intrarea in vigoare a OG nr.83/2000, instanța a apreciat ca actiunea reclamantilor este pe deplin justificata, urmand a fi admisa insa numai in parte, în sensul că i-a obligat pe paratii Tribunalul B, Curtea de Apel B si Ministerul Justitiei sa calculeze si sa plateasca in solidar fiecarui reclamant, cu titlu de spor de risc si suprasolicitare neuropsihica, 50% din indemnizația de bază brută lunară, incepand cu data de 30.11.2004 si numai pana la zi (si nu si pentru viitor, cum au solicitat reclamantii), exceptand perioadele in care reclamantii nu au avut calitatea de magistrati sau contractul de munca le-a fost suspendat, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala la data platii efective.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflatie se justifica prin necesitatea corelarii salariului de care reclamantul ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de catre angajator si salariul de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarului,pentru a nu se diminua puterea de cumparare.
Dobanda legala la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constand in lipsa de folosinta a banilor,pe perioada cuprinsa intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul platii efective,având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 civ.
De asemenea,va obliga pe paratul Ministerul Economiei si Finantelor sa vireze fondurile de bani necesare achitarii drepturilor de natura salariala, reactualizate, mentionate anterior.
Având în vedere că instanta va admite petitul 1 din acțiune,în temeiul art.1 din Decretul nr.92/1976,instanța va obliga pe pârâta Curtea de Apel B să efectueze cuvenitele mentiuni în carnetele de muncă ale reclamantilor.
Ca urmare a admiterii exceptiei prescriptiei partiale a dreptului material la actiune,instanta va respinge pretentiile reclamantilor pe perioada 01.01.2003-29.11.2004,ca prescrise.
In ceea ce priveste petitul privind acordarea sporului de confidentialitate de 15%,instanta constata ca acesta este neintemeiat,pentru urmatoarele considerente:
Reclamantii nu au beneficiat si nu beneficiaza nici in prezent de aceste drepturi salariale,neexistand un act normnativ care sa prevada acordarea sporului de confidentialitate categoriei magistratilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, și, și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanții critică neacordarea sporului de confidențialitate, precum și neacordarea pentru viitor a sporului.
Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov critică modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale dar și soluționarea pe fond a petiției.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B invocă soluționarea greșită a excepției lipsei calității procesuale și a petitelor privind acordarea dobânzii legale și indicelui de inflație.
Ministerul Justiției și Libertăților, în motivele de recurs critică acordarea greșită a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, dar și a dobânzii legale și a indicelui de inflație.
Recursul reclamanților este fondat.
Recursul pârâților nu este fondat.
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat nr. 21/2008 și nr. 46/2008, obligatorii pentru instanțe, în temeiul art. 329 Cod pr. civilă, statuând că judecătorii "au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, precum și la un spor de 15% de confidențialitate ".
Excepțiile au fost corect soluționate de judecătorii fondului, în temeiul dispozițiilor art. 137 Cod pr. civilă și prin urmare, considerentele acestora vor fi păstrate integral.
În privința dobânzii și indicelui de inflație, criticile nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
Față de cele mai sus expuse, se va proceda conform art. 312 Cod pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 597/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% va fi acordat și pe viitor.
Obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov să calculeze și să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară începând cu data de 30 noiembrie 2004 și pentru viitor, cu excepția perioadei în care reclamanții nu au avut calitatea de magistrați sau au avut contractul de muncă suspendat, drepturi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.
Menține obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor și Curții de APEL BRAȘOV și cu privire la acest aspect.
Respinge pretențiile reclamanților pentru perioada 1.01.2003 - 29.11.2004 ca fiind prescrise.
restul dispozițiilor sentinței.
Respinge recursurile Ministerului Justiției și Libertăților, Ministerului Economiei și Finanțelor, Tribunalului Brașov și Curții de APEL BRAȘOV.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. LV - 3.06.09
Dact. GG - 9.06.09
2 ex.
Red. fond - A
Președinte:Anca PârvulescuJudecători:Anca Pârvulescu, Camelia Juravschi, Ligia Vâlcu
