Drepturi salariale (banesti). Decizia 740/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția civilă și pentru cauze
cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și
asigurari sociale
DECIZIA NR. 740/ DOSAR NR-
Ședința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - - JUDECĂTOR 3: Mihail
- - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 1195 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Civilă la data de 12 iunie 2008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 19 mai 2009, când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 26 mai 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 25.04.2008 sub nr-, reclamanții:, A, )., C, A au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 03.12.2007 - și până la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea s-a solicitat obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
Prin sentința civilă nr.1195 din 12.06.2008 Tribunalul Brașov - Secția civilă respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice B, prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulată de reclamantele, A, )., C, A în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, cu sediul în B și Ministerul Economiei și Finanțelor, sediul în B prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice B, și, în consecință, a obligat pe pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, să plătească reclamantelor sumele de bani reprezentând sporul de risc și suprasolicitare nervoasă, echivalent a 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 03.12.2007 iar pentru reclamantul din 02.12.2007 și până la data pronunțării sentințe precum și în continuare pe viitor până la noi dispoziții, actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală la data plății.
A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni conform celor de mai sus în carnetele de muncă ale reclamanților.
A obligat în solidar pârâții la includerea în bugetul de stat respectiv la prima rectificare de buget după rămânerea definitivă a sumelor sus menționate.
A mai obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele de bani necesare plății drepturilor salariale sus menționate..
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar, aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.1 pct. 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamanților, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamanților sens în care au fost obligații pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui în parte diferențele de drepturi de natura salarială, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 3.12.2007, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG9/2000, cu excepția cazurilor în care reclamanții au avut contractul de muncă întrerupt sau suspendat.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate mai sus.
În temeiul art. 8 din Decretul nr. 92/1976 a admis și cererea formulată de reclamante privind obligarea angajatorului în cazul de față Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă iar în dezvoltarea motivelor de recurs se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice întrucât acesta nu este în raporturi de muncă cu reclamanții.
Pe fondul cauzei, se arată că instanța a admis acțiunea reclamanților cu încălcarea prevederilor legii bugetului de stat, potrivit cărora nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Ultima critică se referă la aplicarea greșită a actualizării drepturilor reclamanților cu rata inflației și dobânda legală.
Pârâtul Ministerul Justiției își întemeiază recursul pe motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând că pretențiile reclamanților privind acordarea sporului de 50% după data de 3.12.2007 sunt nefondate iar soluția instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii întrucât din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești - nr.OG8/24.01.2007.
Se mai susține în motivarea recursului Ministerului Justiției că intimatul creditor al unei obligații având drept obiect o sumă de bani ar fi putut pretinde drept echivalent al prejudiciului încercat prin întârziere la executare doar dobânda stabilită de lege, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Examinând sentința în raport cu motivele de recurs și prin prisma prevederilor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, curtea reține că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat precum și a legilor de rectificare, conform art.28 din Legea 500/2002.
Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însăși acest pârât o invocă, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a avut corect în vedere în temeiul art.329 alin.3 Cod procedură civilă, decizia de recurs în interesul legii nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care prin interpretarea art.47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul magistraților și a personalului auxiliar de specialitate la sporul de 50% și după intrarea în vigoare a nr.OUG83/2000.
Ultima critică referitoare la actualizarea drepturilor salariale acordate reclamantei cu rata inflației și dobânda legală este nefondată, deoarece, reclamanta nu a formulat un astfel de petit prin cererea de chemare în judecată și prin urmare pârâta nu a fost obligată la plata actualizată a drepturilor salariale recunoscute reclamantei.
Nefondate sunt și criticile formulate de recurentul Ministerul Justiției, recursul urmând a fi respins, față de dispozițiile deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii și datorită naturii și scopurilor diferite ale celor două instituții: dobânda legală este prețul lipsei de folosință iar prin actualizarea cu rata inflației se urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 (1) Cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile și va menține ca legală hotărârea recurată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 1195/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. /26.05. 2009
Dact. /29.05.2009
Jud. fond - /
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
