Drepturi salariale (banesti). Decizia 7483/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7483
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier - -
***************
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 02 2009, privind recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.1052/20.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, în contradictoriu cu intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D.
Procedura de citare este legal îndeplinită fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 02 2009 și încheierea de ședință din 09 2009, care fac parte integrantă din prezenta decizie, instanța în conformitate cu prevederile art 260 pr.civ amânând pronunțarea la data de 16 2009.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la data de 22.01.2009, pe rolul acestei instanțe, reclamanții, -, -, -, au formulat cerere de chemare in judecată a pârâților CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR B solicitând obligarea în solidar a pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% calculat la indemnizația brută de încadrare, actualizat cu indicele de inflație începând cu data de 01.04.2008 și în continuare, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă și calcularea dobânzii legale aferente sumelor cuvenite.
În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că prin sentințele nr. 3980/06.06.2008 pronunțată în dosarul nr- și nr. 3153/23.04.2008, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Dolj, au fost obligați pârâții la diferența de drepturi salariale, reprezentând acest spor de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, aferente perioadei 01.09.2004-01.04.2008, respectiv 27.06.2004-28.02.2008 (pentru reclamantul ), în cuantumurile nete calculate de expert.
Potrivit art. 47 din legea nr. 50/1996, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest articol a fost abrogat prin art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare.
Procedându-se în acest fel au fost încălcate normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă(art. 108 alin.3 din Constituție), dar și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. -. S-a constatat că,judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Au anexat în copie: sentințele nr. 3980/06.06.2008, nr. 4519/04.07.2008, nr. 3153/23.04.2008 ale Tribunalului Dolj și decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La data de 17.02.2009, reclamantul a precizat că solicită plata drepturilor bănești reprezentând sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 01.03.2008.
La data de 18.03.2009, reclamanții și-au precizat cererea, în sensul că solicită acordarea drepturilor bănești reprezentând sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 06.06.2008 și până la data de 28.02.2009, pentru reclamanții, -, -, -, până la data de 15.02.2008 pentru reclamantul și până la data de 20.10.2008 pentru reclamanta.
La data de 06.02.2009, pârâtul Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Daf ormulat întâmpinare la acțiunea reclamanților prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive, pârâtul a arătat că nu există raporturi juridice de muncă între acest pârât și reclamanți prin urmare nu poate fi obligat la plata efectivă a sumelor pretinse și că potrivit art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 22/2002, Ministerului Justiției și Libertăților, în calitatea sa de ordonator principal de credite, îi revine obligația de a depune toate diligențele în vederea obținerii creditelor bugetare necesare plății sumelor reprezentând drepturile bănești solicitate, cu respectarea procedurilor specifice elaborării proiectului legii privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.
Referitor la fondul cauzei, pârâtul Ministerul Finanțelor a susținut că nu pot fi reținute susținerile reclamanților întrucât art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu mai este în vigoare și ca urmare drepturile solicitate de reclamanți nu pot fi acordate în lipsa cadrului legislativ.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115-118 din Codul d e Procedură Civilă.
La data de 02.02.2009 pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de litispendență, arătând că pe rolul Curții de APEL CRAIOVA se află înregistrat dosarul nr- având aceleași părți, obiect și cauză cu prezenta acțiune.
În cauza înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL CRAIOVA, reclamanții, -, -, -, au chemat în judecată pârâții CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR B, solicitând obligarea acestora la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% calculat la indemnizația brută de încadrare, actualizat cu indicele de inflație începând cu data de 01.04.2008 și în continuare, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă și calcularea dobânzii legale aferente sumelor cuvenite.
La data de 05.02.2009, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat. A arătat că prin sentința nr. 3980/06.06.2008 pronunțată în dosarul nr-, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanți, obligând pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de APEL CRAIOVA la plata sporului de 50% pentru perioada 01.09.2004-06.06.2008, respingând capătul de cerere privind plata drepturilor pentru viitor.
Pârâtul nu a formulat apărări asupra fondului cauzei.
Prin încheierea de ședință din data de 10.02.2009, Curtea de APEL CRAIOVAa dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acestuia spre competentă soluționare Tribunalului Dolj, avându-se în vedere Decizia nr. 104/20.01.2009 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I și II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind competența de soluționare a litigiilor ce au ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul instanțelor judecătorești.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr. 1913/-.
Deliberând asupra excepției litispendenței invocată de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, instanța a constat că este întemeiată și, față de dispozițiile art.164 cod procedură civilă, a dispus conexarea dosarului cu nr-, aflat pe rolul aceluiași complet de judecată, la dosarul -.
Instanța, față de precizarea cererii de către reclamanți în ceea ce privește perioada pentru care se solicită plata diferențelor bănești, instanța a constatat că aceasta a rămas fără obiect, motiv pentru care a fost respinsă.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor, instanța constată următoarele:
Pârâtul Ministerul Finanțelor nu are calitatea de angajator, între reclamanți și acest pârât neexistând raporturi juridice de muncă, acesta nu are obligația de plată efectivă a sumelor pretinse de reclamanți.
Ca urmare, instanța a constatat întemeiată excepția invocată de acest pârât și a respins cererea reclamanților formulată împotriva acestuia ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
În art.47 din Legea nr. 50/1996 republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a prevăzut acordarea unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților precum și personalul auxiliar în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art. pct.42 din Ordonanța Guvernului nr. nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Acest spor, însă a fost prevăzut și de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 142/1997, lege organică în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, care prevedea în art. 81 că magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, de sporuri pentru vechime în muncă, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Așa cum rezultă din preambulul Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, Guvernul a fost abilitat, conform Legii nr. 125/2000, să adopte, să modifice sau să completeze acte normative, activitatea de legiferare intrând în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
Art.4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție". De asemenea, în această lege sunt definite atât instituția modificării, completării cât și abrogării unui act normativ, ale căror efecte juridice sunt diferite.
Astfel, instanța a constatat că prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de Legea nr.24/2000 și cu depășirea limitelor legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. 3 ( art. 107 alin. 3 din Constituția României din 1991, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr.83/2000), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României.
Ca urmare, neregularitatea modului în care au fost adoptate face inaplicabile normele de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 iar, în lipsa unei abrogări exprese, normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au produs și produc în continuare efecte juridice. Astfel, drepturile prevăzute de art. 47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin în continuare categoriilor profesionale la care se referă acest act normativ.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 al. 3 cod procedură civilă.
În raport de aceste considerente instanța a constatat că acțiunea reclamanților este întemeiată.
În acest sens, instanța a mai reținut că reclamanții nu au putut beneficia de sumele respective la timpul cuvenit, ci abia după un interval mare de timp în care moneda națională a suferit o devalorizare în cadrul procesului de inflație, astfel că aceștia au suferit un prejudiciu care nu se acoperă prin simpla acordare a sporului de 50% în baza prezentei hotărâri.
Potrivit art.1084 din Codul Civil reclamanții au dreptul la repararea integrală a prejudiciului prin reactualizarea sumelor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50%, cu coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună în parte de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Conform art. 161 alin.4 CM, întârzierea nejustificată a plății salariului poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, ce constau în dobânda legală.
Cum obligația de plată a sporului de vechime trebuia să fie îndeplinită la efectuarea plății indemnizației, instanța a constatat că dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre indemnizațiile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art. 1079 cod civil și 156 Codul Muncii, astfel că se justifică și acordarea dobânzii legale aferente sporului de risc și suprasolicitare cuvenit reclamanților, calculat la data plății efective.
Asupra cererii privind înscrierea în carnetele de muncă ale reclamanților a mențiunilor corespunzătoare drepturilor acordate prin această sentință, instanța a constatat că această obligație este o consecință directă a admiterii capătului de cerere privind drepturile bănești și rezultă din prevederile art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976.
Pentru aceste considerente, instanța prin sentința nr. 1052 din 20 martie 2009
admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de MEF și în consecință a respins acțiunea față de acest pârât.
A admis acțiunea precizată formulată de reclamanți si a obligat pârâții să plătească acestora diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația de bază brută lunară, corespunzător activității fiecărui reclamant în parte, sume ce vor fi actualizate de la data fiecărei scadențe și până la data plății efective, precum și la plata dobânzii legale aferentă sumelor rezultate, calculată la data plății efective, astfel: pentru reclamanții, -, -, - în perioada 06.06.2008-28.02.2009, pentru reclamanta în perioada 06.06.2008 - 15.02.2009, pentru reclamantul în perioada 06.06.2008-20.10.2008, iar pentru reclamantul - în perioada 01.03.2008-28.02.2009. Va obliga pârâta Curtea de APEL CRAIOVA să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților întemeiat pe dispoz. art. 304 pct.9 pr.civilă, învederând că, există autoritate de lucru judecat, când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este fundamentată pe același temei juridic și este formulată de același părți și împotriva lor, în aceeași calitate.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Dolj sub nr-, reclamanții au solicitat obligarea la plata drepturilor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % în perioada 01.09.2004, la zi și în continuare, fiind admisă acțiunea, însă respins capătul de cerere pentru viitor.
Ulterior, la Tribunalul Dolj reclamanții au mai introdus o cerere de chemare în judecată înregistrată sub nr- pentru perioada 01. aprilie 2008 până la data pronunțării hotărârii și pe viitor, perioada privind acordarea sporului pe viitor, fiind respinsă de Tribunal prin sentința 3980/06.06.2008.
Reclamanții au făcut cerere de completare a sentinței prin care le-a fost respinsă pretenția privind acordarea sporului pe viitor, iar Tribunalul, la 04 iulie 2008 a respins această pretenție.
Între cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- în care a fost pronunțată sentința 3980/2008 și cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr-, care este conexat cu dosarul -, există identitate de părți, obiect și cauză și ca o consecință solicită să fie admisă excepția puterii de lucru judecat invocată.
formulează întâmpinare precizând că în mod corect a fost admisă excepția lipsei calității sale pasive.
Curtea constată a fi fondată excepția invocată de recurent, însă pentru următoarele considerente:
Prin sentința nr.4520/04iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- a fost admisă cererea de completare a dispozitivului sentinței 3981/06.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj,s-a dispus completarea dispozitivului acestei hotărâri în sensul respingerii cererii formulate de reclamanți, printre care privind obligarea acelorași pârâți la plata diferenței de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația de bază brută, lunară, pentru viitor, respectiv după pronunțarea hotărârii dată la 06.06.2008.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs, iar prin decizia nr.3223/20 mai 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVAa fost admis recursul și a fost modificată sentința, în sensul admiterii cererii de completare în totalitate, fiind completat dispozitivul sentinței 3981/06 iunie 2008, în sensul admiterii cererii reclamanților și obligării pârâților la plata diferenței de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația de bază brută, lunară și pentru viitor, respectiv după data pronunțării hotărârii, 06.06.2008.
Prin sentința civilă 3980/06 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul - a fost admisă în parte acțiunea formulată de ceilalți reclamanți din acest dosar, mai puțin reclamantul, fiind obligați pârâții să plătească acestora diferența de drepturi salariale, reprezentând sporul de 50% din indemnizația de bază brută, lunară prevăzută de art. 47 din Legea 50/1996 aferentă perioadei 01 septembrie 2004-01 aprilie 2008, în cuantumurile nete calculate de expert, sume actualizate de la data întocmirii raportului de expertiză și până la plata efectivă a acestor drepturi salariale.
De asemenea, au fost obligați pârâții să plătească aceste diferențe de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația brută lunară aferentă perioadei 01 aprilie 2008-06 iunie 2008, sume actualizate de la 01 aprilie 2008 până la plata efectivă.
La data de 27.06.2008, în cadrul aceluiași dosar, reclamanții au solicitat completarea dispozitivului acestei hotărâri, în sensul că instanța a omis să se pronunțe asupra cererii privind obligarea pârâților la plata acestui spor în continuare și asupra cererii privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Prin sentința nr.4519/04.07.2008 a fost admisă cererea de completare și s-a dispus completarea dispozitivului în sensul respingerii cererii reclamanților privind obligarea pârâților la plata diferenței de drepturi salariale, pentru viitor.Au fost obligați pârâții să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale acestora.
Împotriva sentinței nr.3980/06.06.2008 au declarat recurs intervenienții și și reclamanții și.
Împotriva sentinței civile nr. 4519/04 iulie 2008 au declarat recurs ceilalți reclamanți, considerând că în mod greșit le-a fost respinsă cererea privind obligarea pârâților la plata diferenței de drepturi salariale pentru viitor, respectiv după pronunțarea hotărârii, 06 iunie 2008.
Prin decizia nr. 1990/13 aprilie 2009, Curtea de APEL CRAIOVA, Secția a II-a Civilă și pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis recursul reclamanților și intervenienților împotriva sentinței 4519/4.07.2008 și a modificat- în parte în sensul admiterii cererii formulate de către aceștia având ca obiect obligarea pârâților la plata diferenței de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% și pentru viitor.
Prin aceeași decizie a fost admis recursul reclamanților și împotriva sentinței 3980/06 iunie 2008, fost modificată în parte această sentință în sensul acordării acestor reclamanți a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, și în continuare.
Deciziile fiind irevocabile, au intrat în puterea lucrului judecat, stabilindu-se astfel că, reclamanții sunt îndreptățiți a primi acest spor și pe viitor, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației corelative ce revine pârâților.
Prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului - înregistrat la Tribunalul Dolj, reclamanții au solicitat acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, începând cu 01 aprilie 2008, precum și pentru viitor.
Prin sentința 152/20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, recurată de Ministerul justiției și Libertăților a fost admisă acțiunea formulată de reclamanți, fiind obligați pârâții să plătească acest spor, începând cu 06.06.2008 până la 28 februarie 2009, respectiv 20 octombrie 2008-15 februarie 2009.
Curtea constată astfel, că în cauză sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 1201.Civil potrivit cărora, este lucru judecat când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți.
Nu are relevanță sub acest aspect împrejurarea că, la data pronunțării hotărârii recurate, nu erau îndeplinite aceste cerințe,întrucât deciziile menționate mai sus, pronunțate de Curtea de Apel, prin care reclamanților le- fost consfințit acest drept și pentru viitor cuprind astfel și perioada menționată în dispozitivul hotărârii recurate, iar în conformitate cu dispozițiile art.166 pr.civilă, excepția puterii lucrului judecat se poate ridica de părți sau de judecător chiar înaintea instanțelor de recurs. La data soluționării prezentului recurs, Curtea de APEL CRAIOVA se pronunțase irevocabil cu privire la dreptul reclamanților de a primi acest spor de 50% și pentru viitor.
Sunt argumentele pentru care, se va admite recursul și se va modifica sentința în parte, în sensul respingerii acțiunii formulată și precizată de reclamanți.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței referitoare la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.1052/20.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, în contradictoriu cu intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D.
Modifică în parte sentința.
Respinge acțiunea formulată și precizată de reclamanți.
Menține dispozițiile sentinței referitoare la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.jud. -/26.01.2010
.3ex/
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Carmen Tomescu, Ioana Moțățăianu