Drepturi salariale (banesti). Decizia 779/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.779/2009
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Mureșan Monica Maria JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor
- - - JUDECĂTOR 3: Vesa
- -judecător
- - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, G prin moștenitorii și, -, R (fostă ), -, C, și, împotriva sentinței civile nr.74/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-au înregistrat copii ale cărților de muncă ale reclamanților -, și, certificatul de moștenitor nr.85/3.10.2007 după defunctul G și adeverința emisă de Curtea de APEL ALBA IULIA pentru a face dovada raporturilor de muncă ale reclamanților.
Instanța din oficiu invocă excepția prescripției dreptului la acțiune pe perioada 1.01-24.09.2004 în raport de reclamanții intimați, respectiv pentru perioada 1.01-9.10.2004 în raport de intervenienta, pentru perioada 1.01.-1.10.2004 în raport de intervenienta și perioada 1.01.-18.11.2004 în raport de intervenienții, - și.
Față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Sibiu sub nr- reclamanții, -, și în calitate de moștenitori ai defunctului G, -, R (fostă ), -, C, și au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Sibiu, Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Economiei și Finanțelor, să fie obligați să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu anul 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a solicitat efectuarea mențiunilor respective în carnetul de muncă;
În motivare s-a arătat că s-au acordat sporuri salariale unor categorii de salariați care gestionează informații clasificate.
S-au invocat prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 de aprobare a nr.OG19/2006 care prevede că pentru păstrarea confidențialității, în funcția de certificatul - avizul - de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din nr.OG6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Se concluzionează că intenția legiuitorului este clară în sensul de a acorda acest spor tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și nu doar celor prevăzute de Legea nr.444/2006.
În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din nr.OG137/2000, art.20 al.3 din Legea nr.656/2002 și art.3 din nr.OG19/2006.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondata, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
S-a mai susținut că, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul Ordonanței nr.137/2000; astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin nr.OG137/2000.
Examinând toate dispozițiile legale este evident că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.
În unele situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
Curtea de APEL ALBA IULIA nu a depus întâmpinare.
Au fost formulate cereri de intervenție în interes propriu de către intervenienții, - și.
Prin sentința civilă nr.74/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției B, Tribunalul Sibiu și Curtea de APEL ALBA IULIA, cât și împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor B, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de, - și și s-a luat act de renunțarea la judecarea cererii de intervenție formulată de.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că nr.OG19/2006 și apoi Legea nr.444/2006 prevăd acordarea sporului de confidențialitate de 15% cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract, angajaților din instituții publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, iar reclamanta în calitate de judecător, nu poate beneficia de acest spor, neîncadrându-se în prevederile legale menționate.
Totodată, s-a avut în vedere faptul că reclamanții nu dețin certificat de acces la informații clasificate și că nu operează cu astfel de informații.
Prin prisma dispozițiilor nr.OG137/2000 s-a reținut că în speță nu se poate constata existența unei discriminări câtă vreme atribuțiile concrete de serviciu ale magistraților sunt diferite față de alte categorii profesionale care intră sub incidența legilor menționate, deci nu există între acestea situații comparabile sau analoage pentru a putea opera discriminarea.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate și în consecință, admiterea cererii formulate.
În motivare invocă faptul că confidențialitatea limitează dreptul la exprimare consacrat constituțional, iar încălcarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.
Prin întâmpinare (6-7), pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii reclamanților.
Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului (8,9).
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse, în limitele prevăzute de art. 3041și în conformitate cu art. 306 Cod procedură civilă reține următoarele:
După înregistrarea acțiunii pe rolul Tribunalului Sibiu au formulat cereri de intervenție în cauză (fila 4), (fila 15), - și.
Potrivit art. 52 Cod procedură civilă după ascultarea părților și a celui care intervine, instanța va hotărî asupra încuviințării în principiu a intervenției, iar după încuviințarea în principiu instanța va dispune comunicarea intervenției.
De asemenea, potrivit art. 85 Cod procedură civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților.
Sancțiunea ce intervine în cazul nerespectării acestei dispoziții este nulitatea, conform art. 107 Cod procedură civilă.
În cauză, atât Tribunalul Sibiu, cât și Tribunalul Alba căruia dosarul i-a fost trimis după abținerea judecătorilor din cadrul Tribunalului Sibiu, nu au procedat la citarea numitei decât pentru termenul din 24.10.2007 (fila 21) când procedura de citare cu aceasta este lovită de nulitate conform art. 100 alin 3 Cod procedură civilă. Pentru termenele următoarele intervenienta nu a mai fost citată, nici măcar prin mandatar, deoarece pe citația numitei nu se specifică că aceasta este citată în calitate de mandatar, ci doar de reclamant.
Mai mult, nici una dintre cererile de intervenție nu a fost încuviințată în principiu, iar cererea de intervenție formulată de, - și nu a fost niciodată comunicată cu părțile adverse.
Cu toate aceste, cu încălcarea dispozițiilor menționate ce atrag nulitatea actelor de procedură, inclusiv a sentinței pronunțate, instanța fondului respinge pe fond cererile de intervenție formulate de, - și și ia act de renunțarea la judecată a intervenientei.
Instanța omite de asemenea să se pronunțe asupra cererii de intervenție formulată de către, deși a fost legal sesizată cu judecarea acesteia.
Față de cele menționate, întrucât prima instanță a soluționat cauza fără a fi îndeplinită procedura de citare cu toate părțile, nu a pus în discuție încuviințarea în principiu a cererilor de intervenție formulate în cauză și nu s-a pronunțat pe toate cererile de intervenție formulate, fiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 304 pct.5 și art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul formulat de către reclamanți, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond care va îndeplini procedura de citare cu toate părțile - reclamanți, pârâți și intervenienți - și va pune în discuție încuviințarea în principiu a cererilor de intervenție, după care va dispune comunicarea cererii de intervenție formulată de intervenienții, - și. În soluționarea acțiunii și cererilor de intervenție instanța va verifica și dacă cererile au fost formulate în cadrul termenului de prescripție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, -, G prin moștenitorii și, -, R (fostă ), -, C, și, împotriva sentinței civile nr. 74/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.06. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - --CO -
semnează vicepreședinte
Curtea de Apel-
Grefier,
-
Red./7.07.2009
Tehnored.TM/ 2 ex
Jud.fond:
Președinte:Mureșan Monica MariaJudecători:Mureșan Monica Maria, Crețoiu Victor, Vesa
