Drepturi salariale (banesti). Decizia 811/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 811/
Ședința publică din 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif judecător
JUDECĂTORI: Roxana Maria Trif, Dorina Rizea Mihail
-
Grefier:
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.298 pronunțată de Tribunalul Covasna la data de 16 martie 2009 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 02.06.2009, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrărilor dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încheierea de ședință din acea zi, făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la 09.06.2009.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin cererea înregistrata sub nr. de mai sus, reclamanta, a chemat in judecata pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE și JUSTIȚIE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL COVASNA, solicitand instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: obligarea pârâților, la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 10 decembrie 2007 și până la zi, precum si pentru viitor; plata reactualizată la zi a sumelor datorate cu acest titlu în raport cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
Prin sentința nr.298/2099 pronunțată de Tribunalul Covasna, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive ivocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publive A admis în parte cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, și Ministerul Finanțelor Publice, și pe cale de consecință:
A obligat pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite acesteia constând în sporul de risc și solicitate neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 10 decembrie 2007 și până la data de 16 martie 2009, sumele astfel datorate urmând a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective.
A obligat pârâtul Parcheltul de pe lângă Tribunalul Covasna să efectueze în carnetul de muncă al reclamantei mențiunile privind acordarea sporului menționat.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, și obligă pârâtul, chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi bănești cuvenite reclamantei
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că instanța văzând dispozițiile art. 137 alin.(1) procedură civilă s-a pronunțat cu precădere asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice prin încheiera de ședință din data din data de 12 martie 2009, în sensul că a respins excepția invocată ca nefondată pentru considerentele expuse în încheierea la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Abordând fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Potrivit copiei carnetului de muncă de pe fila 16 dosar fond, reclamanta la data de 10.12.2007 de la Judecătoria Sf.G s-a transferat la Parchetul de pe Lângă Judecătoria Sf.G, în funcția de grefier tr., funcție pe care o îndeplinește și în prezent.
Instanța a reținut că potrivit disp. art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat art. 47 din Legea nr.50/1996.
Astfel s-a constatat că, în cauză sunt incidente prevederile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale care prevăd că: " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% solicitat prin prezenta acțiune fiind un drept de creanță este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Pretențiile reclamantei se întemeiază pe un serviciu deja prestat, constituind un bun în sensul practicii CEDO, astfel cum rezultă din Hotărârea Van Marle împotriva Olandei din 26.06.1986.
Dreptul invocat de reclamantă se analizează ca o valoare patrimonială, deci ca un bun în înțelesul art. 1 din PROTOCOL.
Mai mult decât atât, proprietatea asupra acestui bun conferă dreptul reclamantei de a nu lipsi de el nejustificat, din perspectiva art. 44 din Constituția României care se coroborează cu prev. art. 1 din Protocolul 1 din CEDO.
Măsura eliminării sporului de risc și suprasolicitare nervoasă pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate nu se justifică întrucât limitarea drepturilor nu era necesară într-o societate democratică pentru garantarea, respectarea drepturilor și libertăților altora sau pentru a proteja ordinea publică, securitatea națională, sănătatea publică sau bunel moravuri.
Acest act internațional care a fost ratificat de România nu prevede limitări ale dreptului reclamat decât în condițiile speciale, care nu sunt întrunite în cauza de față, sens în care în baza prev. art. 20 al.2 din Constituția României, devin aplicabile dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO, deoarece sunt mai favorabile decât legislația internă.
Referitor la apărările pârâților instanța a mai reținut că legea este actul juridic al parlamentului elaborat în conformitate cu Constituția potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, fiind actul normativ cu forța juridică superioară tuturor celorlalte acte normative, care emană de la organul suprem al puterii de stat.
Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României, și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Este adevărat că prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996, art. 47 fost abrogat, dar procedându-se în această manieră se constată că abrogarea nu produce efecte juridice întrucât OG 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996, fiind astfel în contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii 24/2000 privitor la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art. 56 pct.2).
În plus, față de aceste considerente instanța a reținut că potrivit disp. Deciziei nr. XXI pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a reținut că, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 teza finală din Codul d e proc.civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe".
Ori, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia susmenționată, astfel încât acțiunea va fi admisă în parte.
Referitor la plata drepturilor slariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", instanța a reținut că această cerere este întemeiată deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări perioadice" în înțelesul art. 110 Cod proc.civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen."
Excepțiile prevăzute de art.110 Cod proc.civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare ""scadentă.
Față de considerentele de drept și de fapt expuse, instanța a admis în parte acțiunea, va admis cererea de chemare în garanție a pârâtului Parchetul de pe lângă ÎCCJ și a obligat pârâtul, chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile necesare achitării fondurilor necesare plății drepturilor solicitate, întrucât potrivit art.131 pct.1 din Legea nr.303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, iar MFP, conform art.19 din Legea nr.500/2002 - privind finanțele publice, asigură deschiderea finanțării fondurilor necesare salarizării puterii judecătorești.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație a fost admisă de instanță în bază disp.art.1082 și 1084 Cod civil, întrucât prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constânsd în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
A fost obligat angajatorul să procedeze la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei în baza dispozițiilor art.1- 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
Instanța a respins capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale, întrucât în speță nu este vorba de crențe comerciale care intră sub incidența dispozițiilor codului comercial și a OG nr. 9/2000.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice C.
În recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice C, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta, creanța neîntrunind cele trei condiții prevăzute de art.379 Cod procedură civilă.
Ultima critica se refera la admiterea nelegala a cererii de chemare în judecată întrucât în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.60-63 Cod procedură civilă.
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, critică sentința pentru acordarea nelegală a despăgubirilor actualizate cu indicele de inflație,pentru efectuarea greșită a mențiunilor în carnetul de muncă și pentru acordarea greșită a sporului pe perioada 01 martie -16 martie 2009 întrucât prin Ordinul nr.525/3.03.2009 al Procurorului General începând cu data de 01.03.2009 s-a plătit sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs și prin prisma prevederilor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești admițându-se astfel,cererea de chemare în garanție. Pentru aceste considerente,recursul va fi respins.
Recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ICCJ este fondat în parte pentru următoarele considerente:
Critica referitoare la actualizarea drepturilor bănești cu indicele de inflație este nefondată, întrucât actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifica prin necesitatea corelării salariului de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de către angajator si salariul de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarei,pentru a nu se diminua puterea de cumpărare, urmărindu-se păstrarea valorii reale a obligației bănești. De asemenea, critica referitoare la înscrierea în carnetul de muncă a drepturilor bănești, obținute prin hotărârea recurată, este înlăturată pe considerentul că, orice modificare intervenită cu privire la drepturile salariale se înscrie în carnetul de muncă conform decretului nr.92/1976.
Fondata este critica referitoare la acordarea sporului pe perioada 01.martie -16.martie 2009 întrucât prin Ordinul nr.525/3.03.2009 al Procurorului General începând cu data de 01.03.2009 s-a plătit reclamantei sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică,recursul urmând a fi admis în parte iar hotărârea modificata în parte în sensul neacordării drepturilor bănești pe această perioadă.
Curtea înlătură apărările invocate de recurentă prin invocarea în concluziile scrise a deciziei Curții Constituționale pronunțată în ședința din 27 mai 2009 prin care s-a pronunțat asupra cereri de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, pe de o parte și Parlamentul și Guvernul României pe de altă parte, în temeiul principiului previzibilității.
Pentru aceste considerente, în baza art.312(1) Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de DGFP C și va admite în parte recursul pârâtului MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ICCJ urmând a modifica în parte hotărârea recurată conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C în calitate de reprezentantă în teritoriu a Ministerului Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 298/16.03.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna.
Admite în parte recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, declarat împotriva aceleiași sentințe, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna să plătească drepturile salariale reprezentând spor de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50 % din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 10 decembrie 2007 și până la data de 01 martie 2009, sumele urmând a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 09.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea Mihail
- - - - - -
GREFIER,
Red. -/17.06.2009
Dact. /08.07.2009
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea Mihail
