Drepturi salariale (banesti). Decizia 823/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.823/
Ședința publică din 1 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr.367/22.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL G, TRIBUNALUL B, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR -PRIN DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE -B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, intimații-reclamanți, G, și intimata - intervenientă în nume propriu, cauza având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27.08.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 1.09.2009.
CURTEA
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin acțiunea, înregistrată la acest tribunal sub nr- reclamantele: G, și au chemat în judecată pe pârâții: Ministerului Justiției, Tribunalul Brăila, Curtea de APEL GALAȚI și Ministerul Finanțelor Publice (Ministerul Economiei și Finanțelor) pentru a fi obligate să modifice grila de salarizare conform postului ocupat și plata retroactivă a drepturilor salariale cuvenite, începând cu data de 01.01.2005 actualizate cu rata inflației la data plății.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu în contradictoriu cu aceeași pârâți, având același obiect, numita.
În motivarea acțiunii și a cererii de intervenție reclamantele și respectiv intervenienta au arătat că, în calitate de salariați din categoria personalului auxiliar de specialitate, începând cu data de 01.01.2005 au fost trecute de pe postul de grefier-dactilograf în calitate de grefier, fără modificarea grilei de salarizare și implicit fără plata salariului corespunzător noului post.
Prin neplata drepturilor salariale cuvenite pârâtele au încălcat dispozițiile legale privind salarizarea ( Codul muncii, Legea nr.567/2004) dar și dispozițiile OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Curtea de APEL GALAȚI, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, întrucât petentele au îndeplinit condițiile pentru încasarea salariului corespunzător funcției de grefier doar după ce au fost evaluate fiecare dintre ele pe funcția de grefier, adică de la 1 februarie 2006.
Ministerului Justiției, în apărare, a cerut, de asemenea respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât legea specială de salarizare a personalului auxiliar de specialitate - Legea nr.567/2004 - a fost modificată prin Legea nr.17/2006, iar cadrul legal pentru plata salariilor petentelor a fost doar de la data de 1.02.2006.
Ministerul Economiei și Finanțelor (Ministerul Finanțelor Publice) a invocat prin întâmpinare, lipsa calității procesual pasive, ca urmare a inexistenței niciunui raport juridic cu reclamantele, respectiv intervenienta. Pe fond a solicitat respingerea ca inadmisibilă a acțiunii. Dispozițiile legale care reglementează activitatea și competența Ministerului Economiei și Finanțelor nu fac posibilă obligarea sa la modificarea grilei de salarizare și plata drepturilor salariale pentru petente.
În cauză s-au administrat probe cu acte.
Prin Sentința Civilă nr. 367/22.05.2008 Tribunalul Brăilaa admis în parte acțiunea și cererea de intervenție și i-a obligat pe pârâți să plătească reclamantelor și intervenientei despăgubiri egale cu diferența dintre salariul încasat de fiecare și cel cuvenit conform funcției de grefier pentru perioada: 4.01.2005-1.02.2006, actualizate în raport de rata inflației la data plății.
A respins acțiunea și cererea de intervenție formulate împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
În motivare a reținut următoarele:
Reclamantele și intervenienta sunt angajate cu contract individual de muncă și au raporturi juridice de muncă cu Tribunalul Brăila, Curtea de APEL GALAȚI și Ministerului Justiției, ultimii doi și în calitate de ordonatori de credite.
Nici reclamantele și nici intervenienta nu au susținut că au raporturi juridice cu Ministerul Finanțelor Publice și cu atât mai mult nu au dovedit acest aspect, așa încât tribunalul a respins acțiunea și cererea de intervenție formulată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesual pasive.
Pe fond, tribunalul reține că G, și au avut calitatea de grefieri-dactilografi până la data de 1.01.2005, când în baza Legii nr.567/2004 posturile lor au fost transformate în grefieri. Acest aspect a fost confirmat de toți pârâții în cauză.
Din fișele posturilor depuse la dosar (filele 116-120) rezultă că până la 12.01.2006 cele patru petente au avut atribuții de grefieri-dactilografi, iar din 12.01.2006 de grefieri. Plata salariului corespunzător postului de grefier s-a făcut, începând cu data de 1 februarie 2006, așa cum rezultă din adresa nr.1053/41A/27.03.2008 a Tribunalului Brăila.
Tribunalul apreciază că apărările conform cărora, plata salariului de grefier nu s-a făcut și pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 1 februarie 2006, întrucât salariații respectivi nu au fost evaluați potrivit noului post și pentru că legea de salarizare s-a schimbat, nu pot fi primite.
Nici una din cele două apărări nu anulează dispoziția legală pentru care posturile ocupate de la 1 ianuarie 2005 de reclamante și intervenientă au fost transformate din grefieri-dactilografi în posturi de grefieri. Altfel spus, de la 1 ianuarie 2005 în schema angajatorului nu mai există posturi de dactilografi. Potrivit apărărilor formulate în cauză, deși astfel de posturi nu mai existau salariile plătite erau tot pentru posturile de grefieri-dactilografi ceea ce rezultă o neconcordanță între grila de salarizare și actul intern care atestă posturile existente.
Drepturile salariale pretinse prin acțiune și cererea de intervenție se justifică prin dispozițiile Legii nr.567/2004, care în art.90 al.2 prevede transformarea posturilor de grefieri-dactilografi în posturi de grefieri. Menținerea salariului anterior pentru salariații ale căror posturi au fost transformate le-a creat o reală discriminare față de grefierii în funcție la data transformării posturilor.
Ca urmare, acțiunea pare fondată în parte și anume pentru perioada: 4 ianuarie 2005- 1 februarie 2006, pentru când pârâții au fost obligați la plata drepturilor salariale pretinse.
În temeiul art.161 Codul muncii, s-a dispus ca drepturile salariale să fie actualizate cu rata inflației la data plății.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Justiției, solicitând modificarea ei și respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr civilă.
Astfel, susține că un drept de natură salarială nu poate fi acordat decât dacă există o normă juridică care să îl recunoască.
Or, având în vedere condițiile prevăzute de legiuitor privind intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse legii nr. 567/20004, până la data intrării în vigoare a OG 8/2007 nu există nici un temei legal pentru a acorda drepturile solicitate.
Instanța nu putea să analizeze temeinicia pretențiilor decât raportat la dispozițiile legale în vigoare, iar obligarea Ministerului Justiției la plata unor diferențe salariale, în condițiile în care drepturile solicitate nu sunt prevăzute în lege are drept consecință depășirea limitelor puterii judecătorești.
Intimatele nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Este adevărat că reclamantele și intervenienta au avut calitatea de grefieri-dactilografi până la data de 1.01.2005, când în baza Legii nr.567/2004 posturile lor au fost transformate în grefieri.
Cu toate acestea, referitor la salarizare, art. 91 al. 2 din Legea 567/2004, în forma inițială, prevedea că "La intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute".
În consecință, așa cum rezultă și din probele administrate în fața instanței de fond, deși teoretic posturile au fost transformate în grefieri, în perioada imediat următoare reclamantele și intervenienta și-au continuat aceeași activitate, exercitând atribuții de grefieri-dactilografi și au fost plătite cu aceleași salarii avute anterior, potrivit art. 91 al. 2 din Legea 567/2004.
Ulterior, prin legea 17/2006, acest articol a fost modificat, prevăzându-se că grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
Este evident că abia după apariția acestei legi, a existat temeiul legal pentru ca foștii grefieri dactilografi, ulterior grefieri, să fie plătiți conform noului statut.
Nu se poate reține nici starea de discriminare a acestora, având în vedere că prin Decizia nr. 818/2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției și a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
De asemenea, rolul instanțelor de judecată nu este să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele cu cele prevăzute prin actele normative, întrucât s-ar încălca astfel rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și principiul separației puterilor în stat.
Prin Decizia nr. 838/27.05.2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, Guvern și instanțele judecătorești, reținând că doar Parlamentul și Guvernul, prin delegare legislativă, au competența de a institui, modifica sau abroga normele juridice cu putere de lege, rolul instanțelor judecătorești fiind de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
În speță, practic reclamantele și intervenienta solicită să li se aplice niște majorări salariale de care, potrivit legii, nu au beneficiat, ca urmare acțiunea formulată de acestea este nefondată.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată, iar în rejudecare vor fi respinse atât cererea principală, cât și cererea de intervenție.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr.367/22.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.367/22.05.2008 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamantele G, și și cererea de intervenție formulată de intervenienta, ca nefondate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 1.09.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/23.09.2009
Tehnored./12 ex./ 24 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Com.10 ex.părți/
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel