Drepturi salariale (banesti). Decizia 886/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 886/2008
Ședința publică din 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.618/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic pentru recurentul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDETULUI A, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta intimatului pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDETULUI A depune la dosar delegație de reprezentare și un set de acte cuprinzând copie contract individual de muncă și practică judiciară.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Reprezentanta recurentului pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDETULUI A solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și rejudecând cauza pe fond, a se respinge acțiunea formulată de reclamanți.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba în dosar nr-, în urma disjungeri dispuse la termenul din 09.04.2008, reclamantele și au chemat în judecată pârâții Colegiul Tehnic și Inspectoratul Școlar al Județului A solicitând ca prin sentința civilă ce urmează a fi pronunțată de către instanța de judecată să se dispună obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând contravaloarea a două ore săptămânal față de norma didactică pe perioada de 3 ani anterioară înregistrării acțiunii civile, sume actualizate cu indicele de inflație. Se mai solicită de asemenea obligarea pârâților să asigure reducerea normei didactice de predare a reclamantelor cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I, cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului.
În motivarea acțiunii civile reclamantele au arătat că sunt angajate ca personal didactic, având o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic Se mai arată că au depus diligențe pentru acordarea drepturilor solicitate, dar acestea nu au fost acordate datorită și greșitei interpretări a legii.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al județului A prin întâmpinarea depusă în cauză a solicitat respingerea acțiunii civile, invocând și excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere prevederile HG 2192/2004. S-a arată în acest sens de către pârât că cheltuielile privind finanțarea cheltuielilor din învățământul preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat.
De asemenea, că împreună cu unitățile școlare din județ, nu au făcut altceva decât să pună în aplicare metodologiile privind încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, așa cum au fost elaborate de către minister. Apreciază ca fiind și nefondată acțiunea reclamanților întrucât normarea personalului didactic de predare și instruire practică se realizează diferențiat, educatoarele și învățătorii sunt normați pe posturi și nu în funcție de numărul de ore, respectiv norme didactice. În privința capătului de cerere privind actualizarea sumelor, se apreciază de către pârât ca fiind o pretenție formulată și nemotivată în drept.
Pârâtul Colegiul Tehnic, a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii civile ca neîntemeiată susținând că instituția abilitată să elaboreze norme metodologice de aplicare a în materie este Ministerul Educației și Cercetării, iar intimata nu a făcut altceva decât să pună în aplicare aceste norme privind încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, astfel elaborate. Se mai susține că textul art. 45 alin. 1 din Legea 128/1997 nu poate fi aplicabil în cauza civilă, în sensul în care solicită reclamanții, pentru aceștia din urmă norma didactică de predare este prin voința legiuitorului.
Prin sentința civilă nr. 618/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Albas -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului A și s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamante împotriva pârâților INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI și COLEGIUL TEHNIC A și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească în favoarea reclamantelor, cadre didactice, drepturile salariale neacordate, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus de câte 2 ore săptămânal față de norma didactică, pe o perioadă de 3 ani anterior datei de 03.03.2008, actualizate cu rata inflației la data plății efective.
Au fost obligați pârâții să asigure reducerea normei didactice de predare cu 2 ore săptămânal fără o reducere a drepturilor salariale pentru educatori, învățători și institutori cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar că acest pârât are calitate procesual pasivă, aceasta presupunând existența identității între persoana pârâtului și cel care se pretinde că este obligat în acest raport juridic obligațional dedus judecății. Pe de altă parte, art. 58 alin. 1-2 din CCM la nivel de ramură prevede că în învățământul preuniversitar pentru personalul didactic de predare contractul individual de muncă se încheie cu acest pârât, ca reprezentant al directorului unității de învățământ, și salariatul reclamant.
Pe fondul cauzei a reținut că drepturile bănești nu pot face obiectul unor limitări, fiind reținute prevederile art. 53 al.2,3 din Constituția României, 154 și urm. din Legea 53/2003.
S-au mai reținut dispozițiile art. 292, 293 Codul Muncii, art. 20 al,1 Constituția României, art. 7, 23 Carta Universală a Drepturilor Omului, art. 58 alin. 1-2 din CCM la nivel de ramură, Convenția OIM din 14.12.1960 precum și Ordinul NR. 3541/4.04.2006 pentru aplicarea de calcul al drepturilor salariale.
De asemenea, s-au mai avut în vedere dispozițiile art. 48 al.1 și art. 45 din Legea 128/1997 care le sunt aplicabile reclamantelor în calitate de personal didactic.
Pentru posibilitatea reducerii normei didactice au fost reținute dispozițiile art. 43, 44 din Legea 128/1997.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și pe fond respingerea acțiunii formulate.
În expunerea de motive, a susținut că instanța de fond în mod greșit s-a pronunțat asupra excepției invocate în cauză în sensul respingerea acesteia.
Pe fondul cauzei a arătat că instanța nu a înțeles diferența dintre catedră și norma didactică, invocând prevederile art. 43 lit.b din Legea 128/1997. Susține că nediferențierea acestor noțiuni ar crea discriminare între angajații învățământului preuniversitar.
Reducerea normei didactice la învățători se realizează prin faptul că nu pot preda limbile străine.
Consideră că în mod greșit a fost obligat să asigure reducerea normei de predare cu 2 ore săptămânal fără a se proceda la reducerea drepturilor salariale pentru educatorii, învățătorii și institutorii cu o vechime de peste 25 ani, care dețin gradul I, întrucât potrivit prevederilor art. 147 alin. 1-3 din Legea nr. 128/1997, este instituția abilitată să elaboreze Norme metodologice de aplicare și Metodologiile în materie.
În concluzie, a apreciază că pe fondul cauzei nu s-a înțeles și s-a interpretat în mod eronat legislația școlară în materie de normare-salarizare..
În drept a invocat disp. art. 304 pct. 8,9, 304 Cod procedură civilă, art. 43 alin.1 lit. a,b,c,d, art. 44 al.2 și 45 al.1 din Legea 128/1997, HG nr. 2192/2004.
Reclamantele nu au depus întâmpinare.
Curtea, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Referitor la excepția invocată, aceasta a fost în mod corect soluționată de instanța de fond.
Astfel, unitatea de învățământ are calitatea de angajator pentru personalul didactic auxiliar din unitate potrivit prevederilor Legii 128/1997 și de plătitor al salariilor personalului încadrat în unitate, salariile calculându-se în cadrul unității.
Inspectoratul Școlar Județean A, are calitatea de angajator al cadrelor didactice potrivit Legii 128/1997 și are atribuții de control în ce privește modul de calcul și plata salariilor de către unitățile de învățământ și modalitatea în care se aplică dispozițiile
Faptul că prin art. 167 din Legea 84/1995, modificată prin Legea 354/2004 și HG2192/2005 se arată că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetul local ale unităților administrativ - teritoriale de stat și din alte surse potrivit legii, nu înlătură calitatea procesuală pasivă a instituției recurente, calitatea dată de calitatea de angajator al acesteia, în acord cu prevederile art. 3 din Legea 168/1999, care definește expres părțile unui conflict de muncă, acestea fiind salariatul și angajatorul.
Pe fondul cauzei se critică nerealizarea unei distincții între noțiunea de catedră și norma didactică, doar prin prisma dispozițiilor art. 43 lit. b din Legea 128/1997.
Recurentul nu face însă nici o referire la dispozițiile art. 42 care explică în ce constă activitatea personalului didactic de predare, care pe lângă activitățile didactice de predare - învățare cuprind și activități de instruire practică, de evaluare, conform planului de învățământ, de pregătire metodico - științifică și de educație, complementare procesului de învățământ.
Toate aceste activități, sunt menționate în fișa postului fiecărui cadru didactic și sunt specifice postului, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv.
Nefondată este apoi și critica vizând admiterea cererii referitoare la reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Acest drept își are sediul materiei în art. 45 din Legea 128/1997, text în cadrul căruia nu se face distincția susținută de recurent între cadrele didactice, așa încât o formulare la modul general fără distingere în lege conduce la generalizarea aplicării ei în speță tuturor cadrelor didactice, inclusiv învățătorilor, institutorilor și educatorilor.
Față de cele expuse anterior, Curtea va respinge recursul formulat în cauză ca nefondat în conformitate cu prevederile art. 312 Cod procedură civilă, raportat la art. 81 din Legea 168/1999.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A împotriva sentinței civile nr.618/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9.10.2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./22.10.2008
Dact.DȘ/2ex
Judecători fond: C,
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu