Drepturi salariale (banesti). Decizia 898/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(6955/2008)
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.898R
Ședința publică din 13.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Bianca Antoaneta Scrob
JUDECĂTOR 3: Carmen
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - - B (fostă -), împotriva sentinței civile nr.1540 din data de 12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de muncă-asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal -Completul specializat pentru litigii de muncă-asigurări sociale, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata in calitate de moștenitoare a defunctului.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta, prin avocat cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/2008, lipsind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Se învederează faptul că la dosar moștenitoarea intimatului a depus prin serviciul registratură la data de 30.01.2009 întâmpinare.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Recurenta, prin avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.12.2007 sub nr- pe rolul Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, reclamanta in calitate de moștenitor a defunctului Gac hemat-o în judecată pe pârâta - - B, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 9.330 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paște și C din anii 2004-2006, actualizata cu indicele de inflatie.
Prin sentința civilă nr. 1540/12.03.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman Secția litigii de muncă-asigurări sociale și contencios administrativ-fiscal, admis in parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta - - și a obligat pârâta să plătească acesteia drepturile bănești cuvenite si neachitate sotului sau reprezentând suplimentări salariale pentru sărbătorile de Paști pe anul 2005și de C pe anul 2004, calculate la nivelul salariului de bază mediu pe societate, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul SNP - pe anii 2003-2006 prevede: "Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale egală în cuantum cu salariul de bază mediu pe unitate". Prin alin.2 s-a menționat că pentru anul 2003 suplimentă5rile de la alin.1 vor fi incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Pentru anii 2004-2007 angajatorul nu a probat susținerea că suplimentările salariale prevăzute de art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2007 se regăsesc în salariile angajaților deoarece sarcina probei îi revenea conform art.287 din Codul muncii. Această dovadă putea fi făcută cu statele de plată ale salariaților, eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății.
Decizia nr.3793/18.06.2007 a Comisiei Paritare și Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C- de care pârâta face vorbire în întâmpinare- nu au fost depuse la dosar. De asemenea, nu s-a dovedit calitatea de reprezentant legal al părților și mandatul necesar pentru precizarea situației primelor de Paști și de
Textul art.31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor Contractului Colectiv de Muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență unor astfel de modificări.
În ceea ce privește cuantumul drepturilor reprezentând suplimentări salariale, instanța a constatat că potrivit art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, acesta se raportează la salariul de bază mediu pe societate ți nu la salariul brut pe unitate ce a fost avut în vedere de reclamant la calculul sumelor solicitate.
În ceea privește acordarea de daune, instanța a reținut că reclamanta este îndreptățit la acordarea acestora în temeiul art.161 Codul muncii, deoarece în cauză a fost reținută neplata suplimentărilor salariale cuvenite reclamantului, astfel că, în raport și de prevederile art.161 pct.4 din Codul muncii, actualizarea acestor drepturi salariale în raport de indicele de inflație va fi acordată de la data scadenței până la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 1.08.2008 pârâta - - (fostă - -), înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 28.08.2008 sub nr-.
În motivarea recursului întemeiat în drept pe dispozițiile art.3041Cod de procedură civilă, recurenta-pârâtă critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie și solicită admiterea recursului, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Susține recurenta-pârâtă că Tribunalul Teleormana rezolvat profund greșit cererea de chemare în judecată, în realitate nefiind judecată pricina.
. greșit conceptul includerii sporurilor și adaosurilor (inclusiv primele de sărbători) în salariul de bază, aspect invocat în primele dosare ale -, tribunalul nu a făcut decât să copieze soluția în dosarele -, deși acesta a avut o apărare diferită. Astfel, s-a susținut teza includerii primelor în salariul de bază în anul 2003, ceea ce a avut valoarea unei novații, prima, din element exterior salariului de bază, devenind componentă în structura acestuia.
Intimata-reclamanta a formulat intampinare, prin care a asolicitat respingerea recursului ca nefundat si mentinerea hotararii instantei de fond.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele invocate după cum dispune art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea introdusă de intimata-reclamanta, în calitate de mostenitor a unui salariat al recurentei-pârâte, s-a solicitat obligarea (în prezent - -) la plata unor drepturi bănești reprezentând suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de din anii 2004-2006, pe temeiul art.168 alin.1 din contractul colectiv de munc la nivelul societ ății.
Potrivit acestui articol, cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C salariatii SNP - vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP -.
Recurenta-parata a contestat existenta acestui debit, atat prin apararile efectuate in cadrul intampinarii formulate in dosarul de fond, cat si prin motivele de recurs, pretinzand ca sumele respective au fost incluse in salariul de baza al fiecarui salariat incepand cu anul 2003.
Curtea constată că probatoriul administrat în fața instanței de fond pentru dovedirea pretenției dedusă judecății de către reclamant și respectiv în apărare de către pârâtă nu este lămuritor.
Avand in vedere cauza invocata de reclamant in sustinerea pretentiilor sale, precum si pozitia paratei-recurente, instanta de fond trebuia sa analizeze daca sumele respective au fost incluse in salariul de baza ulterior anului 2003 si sa interpreteze clauza contractuala neclara, reprezentata de dispozitiile art.168 alin.2 din Contractele colective de munca aplicabile in perioada 2004-2007. acestei clauze nu se refera la existenta dreptului salariatilor la plata suplimentarilor salariale de Pasti si de C, drept caruia ii corespunde obligatia angajatorului de acordare a acestor sume, ci la modalitatea de plata a acestor drepturi banesti.
Instanta de fond avea obligatia de a interpreta aceasta clauza in conformitate cu dispozitiile art.977 si urmatoarele cod civil si, ulterior, trebuia sa verifice daca drepturile respective au fost efectiv achitate, avand in vedere apararile paratei-recurente.
Dar, din actele procedurale administrate in cauza, Curtea constata ca instanta de fond nu a analizat acest aspect, deoarece la dosar nu exista state de plata sau alte inscrisuri din care sa rezulte includerea sau neincluderea suplimentarilor salariale in salariul de baza si nici nu s-a dispus efectuarea unei expertize care sa verifice concret daca s-a indeplinit obligatia asumata prin contractul colectiv de munca in modalitatea pretinsa de debitor, respectiv prin includerea drepturilor respective in salariul de baza ulterior anului 2003 si, in caz contrar, sa calculeze cuantumul acestor drepturi, actualizate cu indicele de inflatie.
Așa fiind, controlul legalității și temeiniciei hotărârii pronunțată în primă instanță nu poate fi făcut de C, cauza fiind în realitate necercetată pe fondul său.
Recurenta-pârâtă a susținut că tribunalul a interpretat greșit clauzele contractelor colective de muncă începând cu anul 2003 pentru a ajunge la concluzia eronată că aceste drepturi salariale suplimentare nu ar fi fost acordate. În esență, a susținut în recurs că aceste suplimentări au fost introduse în salariul de bază al salariaților încă din anul 2003, fiind acordate și în anii următori, astfel că acțiunea reclamantului ar fi neîntemeiată. În plus, prin includerea în salariul de bază a suplimentării salariale convenită între cei doi parteneri sociali a fi acordată cu ocazia celor două sărbători religioase, s-a produs o novație în sensul art.1128 pct.1 Cod civil, adică dreptul de a încasa suma de bani cu titlu de primă a încetat să mai existe. Această argumentație ar fi posibilă dacă se acceptă teoria consacrată potrivit căreia în salariul de bază se pot include anumite sporuri, care astfel își încetează existența, devenind element constitutiv al salariului.
Dar, potrivit art.1128 si urmatoarele Cod civil, novatia este un mod de transformare a raportului juridic civil, reprezentand o conventie prin care partile acestui raport sting o obligatie existenta inlocuind-o cu una noua. Dispozitiile art.1128 Cod civil nu sunt insa aplicabile in cauza, deoarece, ulterior anului 2003, partile contractului colectiv de munca nu au hotarat stingerea obligatiei initiale de plata a suplimentarilor salariale pentru Pasti si C, ci, eventual, o alta modalitate de plata, prin includerea respectivelor drepturi in salariul de baza.
Tocmai acest aspect trebuia analizat de instanta de fond, dar, Curtea constată, pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, că nu rezultă cu certitudine dacă suplimentările salariale care trebuiau acordate cu ocazia sărbătorilor de Paște sau de C pentru anii sus menționați, au fost incluse în salariile angajaților, după cum se susține de către recurentă prin motivele de recurs.
Curtea, față de neadministrarea unor probe pertinente care sa aduca lumina asupra acestei probleme, consideră că în realitate nu s-a judecat pricina pe fond, judecătorii având obligația statornicită de art. 129 al. 5 Cod de procedură civilă, de a dispune și din oficiu administrarea acelor probe necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele și nu de a pronunța hotărârea pe baza înscrisurilor administrate în alte pricini similare. În lipsa acestor probatorii, instanța de recurs nu poate verifica incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod de procedură civilă, respectiv greșita interpretare a clauzelor îndoielnice din actele juridice ce produc efecte între părțile litigante și care constituie legea lor. În plus, Curtea nu poate verifica, în conformitate cu art. 3041Cod de procedură civilă, nici situația de fapt învederată de societatea recurentă-pârâtă privind stingerea obligației de plată a unei sume de bani distincte cu acest titlu pentru anii 2004-2006 după includerea primelor în salariul de bază începând cu anul 2003.
În plus, pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului în cauză, se impune efectuarea unei expertize contabile (în virtutea rolului activ al instanței statornicit de art. 129 alin. 5 Cod de procedură civilă, chiar dacă părțile se împotrivesc), expertiză prin care să se verifice care a fost salariul de bază mediu la nivelul angajatorului pentru anii 2004-2006, dacă drepturile salariale solicitate cu titlu de suplimentări salariale pentru sărbătorile de Paști și C au fost incluse în salariul de bază al salariatului pentru perioada solicitată de către acesta și în care s-a dovedit că a prestat muncă efectivă în favoarea angajatorului, iar în caz afirmativ, la ce dată și în ce modalitate, să se stabilească care este cuantumul respectivelor drepturi și să se calculeze actualizarea sumelor în raport de rata inflației. Ori, în faza recursului nu poate fi administrată această probă, aspect ce se desprinde din dispozițiile imperative ale art. 305 Cod de procedură civilă. Instanta de fond s-a multumit sa puna in discutie proba cu expertiza tehnica, fara sa se pronunte asupra acesteia, fata de opunerea paratei. In aceste conditii, desi a retinut ca expertiza contabila ar fi fost o proba utila si concludenta in cauza pentru lamurirea situatiei de fapt, nu si-a indeplinit rolul activ prevazut de art.129 Cod procedura civila, deoarece nu a incuviintat si dispus administrarea acestei probe, in ciuda opunerii partii parate. Mai mult, a decazut parata dintr-o proba pe care nici nu a incuviintat-
Față de cele arătate, Curtea, în temeiul art.312 al.3 coroborat cu art. 3041Cod de procedură civilă, va admite recursul și va casa hotărârea atacată, cu trimiterea cauzei în primă instanță pentru rejudecarea pricinii.
Urmează ca, la rejudecarea pricinii, tribunalul să pună în vedere părților să depună la dosar înscrisurile pe care le consideră necesare și la care fac referire în cuprinsul actelor de procedură, dar și documente contabile care să evidențieze operațiunea afirmată de recurenta-pârâtă (respectiv dovezi că în perioada ulterioara anului 2003, salariul de bază a fost menținut la același nivel ca efect al includerii primelor în discuție, iar nu ca efect al includerii altor sporuri). După administrarea probei cu înscrisuri, se impune cu necesitate ordonarea efectuării unei expertize contabile pentru a se lămuri aspectele relevate anterior de C, respectiv împrejurarea executării suplimentărilor salariale pretinse prin includerea în salariul de bază pentru anii următori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta - " " - B (fostă C "" A), împotriva sentinței civile nr.1540 din data de 12.03.2008, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și de Contencios Administrativ și Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata in calitate de moștenitoare a defunctului
Casează sentința recurată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red./tehnored. /2ex
20.02.2009
Jud. fond:;;
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Bianca Antoaneta Scrob, Carmen
