Eroare judiciara. Speta. Decizia 1596/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1596/R/2008
Ședința publică din 4 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Țuluș
JUDECĂTORI: Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele și Liga Democratică pentru din România, interveneintă, împotriva deciziei civile nr.72 din 12 martie 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, având ca obiect reparare prejudirii erori judiciare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurenta reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 23 iunie 2008 intimatul pârât Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Maî nregistrat la dosar întâmpinare prin care se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, act ce se comunică recurentei reclamante.
Întrebată fiind recurenta reclamantă de ce a chemat Statul Român în judecată, aceasta arată că în opinia sa, pentru procesul pe care l-a pierdut trebuie să fie despăgubită de către stat.
Nefiind cereri prealabile de formulat și nici alte excepții de ridicat, instanța constată prezentul recurs în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea acestuia.
Recurenta reclamantă solicită admiterea recursului formulat în numele intervenientei și în nume propriu pentru motivele arătate în cuprinsul memoriului de recurs depus la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5027/25 octombrie 2007 Judecătoriei Baia Marea fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Liga Democratică pentru din România din cadrul Federației Democratice pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că între reclamanta în calitate de reclamantă și numitul s-a desfășurat un litigiu succesoral privind succesiunea după defunctul soțul reclamantei și tatăl numitului. Cauza privind succesiunea s-a soluționat în primă instanță prin sentința civilă nr.2434/8.04.2002 a Judecătoriei Baia Mare, în apel prin decizia civilă 729/A/16.10.2002 a Tribunalului Maramureș și în recurs prin decizia civilă irevocabilă nr.241/19.02.2003 de către Curtea de APEL CLUJ.
Reclamanta a fost nemulțumită de soluția irevocabilă pronunțată în litigiul succesoral, a refuzat să încaseze sulta și s-a considerat victima unei erori judiciare.
În conformitate cu dispozițiile art.52 alin.3 din Constituția României statul răspunde pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, obligație care incumbă statului și prin dispozițiile art.96 alin.4 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Pentru a fi angajată răspunderea statului pentru repararea unor astfel de prejudicii este obligatoriu ca, în prealabil să se fi stabilit printr-o hotărâre definitivă răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului pentru vreo faptă săvârșită în cursul judecății, cu rea credință sau din gravă neglijență și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
Reclamanta nu a depus la dosar o astfel de hotărâre definitivă prin care să se fi angajat răspunderea penală sau disciplinară a judecătorilor care au soluționat litigiul succesoral în primă instanță, în apel sau în recurs.
Litigiul succesoral al reclamantei este irevocabil soluționat fără a exista dovada săvârșirii vreunei erori judiciare, în consecință nu există temei pentru angajarea răspunderii materiale a statului.
Instanța a avut în vedere la pronunțarea hotărârii dispozițiile art.96 alin.4 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.
Prin decizia civilă nr. 72 din 12.03.2008 Tribunalului Maramureșs -au respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanta și intervenienta Liga Democratică pentru din România din cadrul Federației Democratice pentru Apărarea Drepturilor Omului B, împotriva sentinței civile nr. 5027/25.10.2007 a Judecătoriei Baia Mare, județul
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prima instanță a făcut o justă apreciere a stării de fapt, aplicând corect normele legale incidente în cauză.
Reclamanta, considerându-se prejudiciată prin modul în care i s-a soluționat litigiul succesoral a acționat în judecată Statul Român, în interesul reclamantei intervenind și Liga Democratică pentru din România din cadrul Federației Democratice pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Așa cum a reținut și prima instanță, textul art. 52 alin.3 din Constituția României conține prevederi referitoare la răspunderea patrimonială a statului pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare.
Atâta vreme cât hotărârile judecătorești care o nemulțumesc pe reclamantă sunt hotărâri irevocabile, intrate în putere de lucru judecat și se prezumă că exprimă adevărul, nu poate fi angajată răspunderea statului pentru repararea unui eventual prejudiciu creat reclamantei. Pentru a se angaja o astfel de răspundere reclamanta trebuie să dovedească faptul că hotărârile respective sunt rezultatul unei erori judiciare. Or în cauză o astfel de probă nu a fost făcută.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal Liga Democratică pentru din România, din cadrul Federației Democratice pentru Apărarea Drepturilor Omului și Integrare din România, în calitate de mandatar al reclamantei, cât și în nume propriu ca intervenient în interesul reclamantei, solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței, cu consecința admiterii acțiunii.
În motivarea recursului care a fost întemeiat în drept pe disp. art.304 pct.7,8 și 9 Cod proc.civ. recurenta a arătat următoarele:
Decizia pronunțată este netemeinică și nelegală, întrucât instanța de judecată nu și-a exercitat rolul activ pentru aflarea adevărului prin nerespectarea principiului contradictorialității, imparțialității și obiectivității, fapt ce i- produs importante prejudicii materiale și morale reclamantei.
În acest sens, Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor rămâne răspunzător pentru acoperirea prejudiciului cauzat în calitate de comitent pentru prepuși, conform art.998 și 999.civil.
Intervenienta are calitate procesuală activă întemeiată pe dispozițiile Ordonanței nr.137/2000, ale Legii nr. 571/2004 și Ordonanței nr.94/1999, astfel că reținerea instanței de fond că intervenienta nu ar avea calitate procesuală activă este nefondată.
În motivarea recursului s- mai arătat că instanțele care au soluționat litigiul succesoral dintre reclamantă și au nesocotit dispozițiile din Codul Familiei, probele și documentele prezentate cu ocazia soluționării cauzei, astfel că hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea legii. Din decizia civilă nr. 241/19.02.2003 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, decizie irevocabilă, rezultă abuzul săvârșit atât de apărătorul reclamantei, cât și de toate instanțele care au soluționat pricina prin neexercitarea rolului activ. Astfel, este nepermis ca un bun ce revine soției supraviețuitoare, bun înregistrat în cartea funciară, să fie atribuit fiului acesteia,.
Intervenineta a mai arătat că reclamanta, persoană fără pregătire juridică și victimă a unei erori judiciare, a procedat corect atunci când a refuzat să încaseze sulta, întrucât orice conflict și orice situație de drept trebuie dovedită cu probe conform art.1169 civil și art.723 alin.1 și 2 Cod proc.civ.
Instanțele care au pronunțat hotărârile prin care s-a soluționat litigiul succesoral dintre reclamantă și fiul ei au încălcat dispozițiile art.52 alin.3 din Constituția României, art.96 alin.4 din Legea nr. 303/2004.
În sprijinul recursului s- mai invocat starea de sănătate a reclamantei, dovedită cu actele depuse la dosarul cauzei.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M s-au opus admiterii recursului, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că cerințele art.998 și 999.Civil nu sunt îndeplinite în cauză, astfel că Statul Român nu răspunde pentru faptele terților.
Mai mult, cerințele art.52 alin.3 din Constituția României referitoare la răspunderea patrimonială a statului pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu sunt îndeplinite în cauză. Litigiul dintre recurentă și fiul ei a fost soluționat irevocabil, fără a exista dovada săvârșirii vreunei erori judiciare care să justifice admiterea prezentei acțiuni.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate de reclamantă și intervenienta Liga Democratică pentru din România, curtea apreciază că recursul este neîntemeiat și în consecință, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă, pentru următoarele motive:
Conform dispozițiilor art.52 alin.3 din Constituția României "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea credință sau gravă neglijență".
Conform dispozițiilor art.96 alin.4 din Legea nr. 303/2004, "dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale, nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară după caz, judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară".
Din conținutul acestor texte de lege rezultă cu necesitate existența unei hotărâri definitive și irevocabile prin care să se stabilească în prealabil, răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului.
În speță, reclamanta purtat un litigiu pentru stabilirea masei succesorale rămasă după defunctul, soțul ei, împotriva fiului ei și al defunctului, numitul .
Procesul a fost soluționat prin sentința civilă nr. 2434 din 8 aprilie 2002 Judecătoriei Baia Mare, devenită irevocabilă prin decizia civilă nr. 729 din 16 octombrie 2002 Tribunalului Maramureș și prin decizia civilă nr. 241 din 19 februarie 2003 Curții de APEL CLUJ.
Nemulțumirea reclamantei față de modul cum fost soluționată acțiunea ei, a fost așadar, analizată de instanțele de control judiciar urmare exercitării căilor ordinare de atac, apelul și recursul.
Reclamanta invocă în susținerea prezentei acțiuni aceleași argumente, respectiv faptul că este nemulțumită de modul în care i-a fost soluționată acțiunea. Această nemulțumire nu se încadrează în cerințele textelor de lege invocate. Reclamanta nu depus la dosar o hotărâre definitivă prin care să se fi stabilit răspunderea penală sau disciplinară judecătorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății, sau din gravă neglijență și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară, singurul înscris de natură să angajeze răspunderea statului.
Starea de sănătate reclamantei invocată în motivele de recurs, nu este de natură, prin raportare la textele invocate, să determine admiterea acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta și intervenienta Liga Democratică pentru din România împotriva deciziei civile nr.72 din 12 martie 2008 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
Red. IA dact.GC
2 ex/15.09.2008
Jud.apel: V,
Președinte:Andrea ȚulușJudecători:Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
