Eroare judiciara. Speta. Decizia 179/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (314/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.179
Ședința publică de la 19.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Corina Gabriela Buruiană
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de apelantul - reclamant, împotriva sentinței civile nr.1694/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Obiectul cauzei - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul - reclamant prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2008, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune), lipsind intimatul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă cuvântul asupra probatoriilor.
Apărătorul apelantului - reclamant solicită proba cu înscrisuri (cu referire la actele deja existente în dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune probei cu înscrisuri solicitată de apelantul - reclamant prin apărător.
Curtea încuviințează apelantului - reclamant prin apărător proba cu înscrisuri, considerându-le utile și pertinente soluționării recursului, în temeiul dispozițiilor art.295 rap. la art.292 din Codul d e procedură civilă și nemaifiind alte cereri de formulat, constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantului - reclamant solicită respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune față de dispozițiile art.1 rap. la art. 3 din Decretul nr.157/1958, excepție invocată, din oficiu, de tribunal, admiterea recursului astfel cum a fost formulat și, casarea sentinței atacate, cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției prescripției dreptului material, întrucât, în mod corect, tribunalul a constatat intervenit termenul de prescripție de 3 ani, întrucât dreptul la acțiune se stinge prin prescripție, având un obiect patrimonial, or, în speță, termenul de prescripție s-a împlinit la 25.05.1979 prin raportare la data nașterii dreptului reclamantului la acțiune - 25.05.1976 și, pe cale de consecință, respingerea recursului, ca neîntemeiat,
După ce cauza a fost reținută spre soluționare, în sala de judecată se prezintă consilierul juridic al intimatului - pârât MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE care depune delegația și solicită respingerea apelului.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1694 din 25 noiembrie 2008, Tribunalul București - Secția a III a Civilă a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, întrucât s-a prescris dreptul materiale la acțiune.
Pentru a pronunța această sentința civilă a reținut tribunalul că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 B la data de 08 septembrie 2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând instanței obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 euro, cu titlu de daune morale și a sumei de 57.000 euro cu titlu de despăgubiri materiale, ca urmare a condamnării acestuia, pe nedrept, la o pedeapsă privativă de libertate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat, în esență, că prin sentința penală nr. 528 din 31 octombrie 1960, rămasă definitivă, a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de trei ani închisoare corecțională și trei ani interdicție corecțională pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, din care a executat doi ani și patru luni, fiind grațiat de restul de pedeapsă prin Decretul Consiliului de Stat nr. 772 din 27 septembrie 1962.
Ulterior, la data de 25 mai 1976, în urma unui recurs extraordinar promovat de procurorul general, tribunalul Suprem a casat hotărârea de condamnare și a dispus achitarea reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 7511 din 16 octombrie 2008 Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis excepția de necompetență materială, față de dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b Cod de procedură civilă, motiv pentru care a declinat competența de soluționare cauzei în favoarea Tribunalul București - Secția civilă.
Pe rolul Secției a III a Civilă a Tribunalului București cauza a fost înregistrată la data de 31 octombrie 2008 sub nr-.
La termenul din 25 noiembrie 2008 tribunalul, din oficiu, a invocat excepția prescrierii dreptului material la acțiune, față de dispozițiile art. 1 raportat la art. 3 din Decretul nr. 167/1958, excepție pe care a apreciat-o întemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Articolul 3 din același decret statuează că termenul prescripției este de trei ani, termen care începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune.
În speță, dreptul reclamantul la acțiune s-a născut la data de 25 mai 1976 (data pronunțării decizie în recursul în interesul legii, astfel că termenul de prescripție s-a împlinit la 25 mai 1979).
Întrucât, reclamantul a formulat prezenta acțiune după depășirea termenului de prescripție, tribunalul în temeiul art. 1 alin. 1 raportat la art. 3 din Decretul nr. 167/1958, a respins acțiunea întrucât s-a prescris dreptul materiale la acțiune.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel.
În esență a motivat apelul în sensul că, greșit s-a reținut de prima instanță că a fost condamnat pentru eroare judiciară, ci pentru fapte de natură politică. În cauză se aplică legile speciale și eronat s-a reținut că dreptul la acțiune s-a prescris (invocând Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice) și ca atare cauza trebuie soluționată pe fond.
Apelul este nefondat.
Indiferent de natura juridică a temeiului condamnării, orice acțiune decurgând din asemenea condamnări (urmate de achitare) urmează regimul răspunderii civile delictuale (art. 998 și următoarele Cod civil).
Faptul că Decretul-lege nr. 118/1990 recunoaște acordarea unor despăgubiri persoanelor persecutate din motive politice, nu schimbă natura juridică a acțiunii, anume acea a răspunderii civile delictuale.
De remarcat, că legea specială (Decretul-lege nr. 118/1990) nu prevede un termen special de prescripție (de altfel nu face referire la această instituție) ca atare trimite la normele de prescripție cunoscute, anume cele reținute de prima instanță Decretul nr. 167/1958.
Admițând natura politică a condamnării, totuși dacă până în decembrie 1989 nu se putea formula o asemenea cerere, totuși după decembrie 1989, mai ales, după 1990 (întrucât s-a invocat Decretul-lege nr. 118/1990) apelantul de la apariția acestui act normativ în Monitorul Oficial în termenul prevăzut de lege (3 ani) putea intenta o asemenea acțiune.
Faptul că nu și-a exercitat acest drept, a fost sancționat cu prescripția dreptului la acțiune, depășind cu mult termenul de prevăzut de lege pentru formularea cererii.
Ca atare, corect prima instanță a invocat, reținut și apoi a respins cererea fiind prescris dreptul la acțiune.
Soluția instanței de fond este legală și temeinică și nu există alte motive care să atragă eventual schimbarea sau desființarea acesteia.
Ca atare, motivele de apel nu pot fi primite.
Întrucât motivele de apel sunt neîntemeiate, conform art. 296 Cod de procedură civilă, apelul ca fi respins ca nefondat.
Văzând și art. 298 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul - reclamant domiciliat în B, str. -. - nr. 9, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 1694 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 martie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - - -
Red.
.
4ex./30.03.2009
-3.-
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Corina Gabriela Buruiană
