Eroare judiciara. Speta. Decizia 384/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE instanț de apel
DECIZIA Nr.384
Ședința public de la 02 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
Judector: - - -
Grefier: - - - -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Craiova
*****
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința public din data de 20 noiembrie 2008, privind judecarea apelurilor declarate de reclamantul, domiciliat în S,-, de pârâtul Direcția General a Finanțelor Pe O, cu sediul în S,-, județul O, în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor Pe B, cu sediul în B,-, sector 5, ca reprezentant al Statului Român și de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Tribunalul O l t, împotriva sentinței nr. 392 din 22 mai 2006, pronunțat de Tribunalul Olt în dosarul nr. 6906/C/2005, ca urmare a casrii deciziei civile nr. 853 din 02 noiembrie 2006, pronunțat de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr- (numr în format vechi 2391/CIV/2006), prin decizia civil nr.5836 din 19 septembrie 2007, pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr-, având ca obiect reparare prejudicii erori judiciare.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au lipsit prțile.
Procedura este legal îndeplinit, din ziua dezbaterilor.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier ul de ședinț, care a învederat instanței c, ersul dezbaterilor și concluziile prților, au fost consemnate în încheierea de ședinț din 20 noiembrie 2008, care face parte integrant din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de faț;
Prin acțiunea înregistrat pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 1964 din 26.04.2004, a chemat în judecat, în temeiul art. 504 pr. pen, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Pe, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 200.000 EUR, echivalentul a 8.000.000.000 lei, din care 100.000 EUR, respectiv 4.000.000.000 lei, cu titlu de prejudiciu material și 100.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral, reprezentând paguba suferit prin condamnarea și arestarea sa nelegal în perioada 12.07.2003-05.02.2004.
În motivarea acțiunii, reclamantul a artat c prin sentința penal nr. 3161/11.11.2002 Judec toria Timi șoaraa dispus achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a pr. pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. c pr.pen. pentru svârșirea infracțiunii prevzute de art. 182 pen.
Prin decizia penal nr. 154/A/28.03.2003 Tribunalul Timi șaa dmis apelurile prții vtmate și Parchetului de pe lâng Judec toria Timi șoara și l-a condamnat pe reclamant la 2 ani închisoare. Întrucât hotrârea nu i-a fost comunicat la domiciliu, dup rmânerea definitiv a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii, de care a luat cunoștinț la data punerii în executare, respectiv la 12.07.2003.
Recursul declarat la 18.07.2003 împotriva deciziei nr. 154/2003 a fost respins ca tardiv, de ctre Curtea de Apel Timi șoara, îns, prin decizia nr. 703/05.02.2004, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penal a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lâng, a casat cele dou hotrâri menționate și a trimis cauza spre rejudecare.
Totodat, a fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii și, la aceeași dat - 05.02.2004 - s-a dispus punerea sa în libertate.
Reclamantul a susținut c în perioada de detenție de 209 zile i-au fost înclcate drepturile prevzute de art. 5 pct. 1,4,5, art. 6 pct.1, 3 lit. c, art. 3 din CEDO în sensul c a fost privat de dreptul de a dispune de recurs, a fost supus unui tratament inuman și degradant constând în ignorarea afecțiunii de care sufer, ceea ce a dus la agravarea strii de boal și afectarea capacitții de munc, iar condițiile de detenție, în lipsa unor reguli de efectuare a arestului de ctre persoane suferinde asemenea lui, i-au pus viața în pericol.
Cât privește prejudiciul material, reclamantul a solicitat cheltuielile fcute cu deplasrile soției la ședințele de judecat și locurile de detenție, onorariul de avocat achitat la ÎCCJ, cât și prejudiciul înregistrat de societatea la care era asociat unic ca urmare a faptului c nu a mai putut încheia contracte noi și nici încasa banii pe mrfurile deja livrate, precum și refuzului investițiilor strine promise anterior deținerii, datorit defimrii și proastei reputații creat de arestarea ilegal.
De asemenea, reclamantul a mai susținut c familia sa a avut de suferit; boala în stare incipient a soției nu a putut fi tratat din lipsa banilor, și în consecinț, s-a agravat, iar aceasta nu s-a mai putut ocupa corespunztor de copilul minor.
La termenul de judecat de la 19.05.2004 reclamantul a completat acțiunea în sensul c a solicitat introducerea în cauz în calilate de pârâți a judectorilor, și a procurorilor și și obligarea lor, în principal, la plata pagubei suferit prin condamnarea și arestarea nelegal, invocând în drept art. 998, 999 civ.
Prin sentința nr. 268/19.05.2004, Tribunalul Olt - Secția civil a respins acțiunea ca prematur introdus, reținând c nu sunt întrunite cerințele art. 504 alin. 1 pr.pen, în sensul c nu exist hotrâre definitiv de achitare a reclamantului, prin decizia nr. 703/2004 a ÎCCJ - Secția penal cauza penal fiind trimis spre rejudecare.
Soluția a fost desființat de Curtea de Apel Craiova - Secția civil, care, prin decizia nr. 2724 din 20.10.2005 a admis apelul formulat de reclamant și a trimis cauza spre rejudecare. S-a reținut c au fost depuse la dosar, cu prilejul judecrii apelului, decizia penal nr. 199/25.04.2005 a Tribunalului Hunedoara și minuta deciziei penal nr. 566/2005 a Curții de Apel Alba Iulia, din care rezult c sentința penal nr. 3161/2002 a Judec toriei Timi șoara, prin care s-a dispus achitarea inculpatului (reclamant în prezenta cauz), a rmas definitiv și irevocabil. Așa fiind, motivarea primei instanțe nu mai subzist și, întrucât procesul a fost rezolvat fr a se intra în cercetarea fondului, cauza a fost trimis spre rejudecare.
În rejudecare, cauza a fost înregistrat sub nr. 6909/C/2005, iar la termenul din 30.01.2006 reclamantul și-a majorat pretențiile la 300.000 EUR, din care 150.000 EUR prejudiciu material și 150.000 EUR prejudiciu moral. S-a susținut c în cazierul judiciar a rmas consemnat condamnarea și dup pronunțarea ÎCCJ, refuzându-i-se pentru acest motiv, încheierea de asocieri și afaceri comerciale, precum și c a efectuat mari cheltuieli cu deplasrile și onorariile de avocat cu prilejul rejudecrii cauzei penale, fiind în continuare stresat și afectat datorit strii de sntate și c nu a reușit s își salveze firma de la faliment.
Prin sentința nr. 392 din 22 mai 2006, pronunțat de Tribunalul Olt - Secția civil în dosarul nr. 6909/C/2005 a fost admis în parte acțiunea și a fost obligat pârâtul Statul Român prin la 16.189 RON prejudiciu material, contravaloarea în lei a 15.000 EUR prejudiciu moral și 3000 RON cheltuieli de judecat ctre reclamant.
Pentru a hotrî în acest fel, din probele administrate (comunicri fcute de ctre locurile de detenție, declarații de martori, raport de expertiz) tribunalul a reținut c valoarea medie a unui pachet a fost de 2.000.000 ROL, c reclamantul a primit 29 de pachete, c beneficiul nerealizat de societatea al crui administrator era reclamantul pe perioada detenției acestuia a fost de 93.789.548 ROL și c suma cheltuit pentru transport de ctre membrii familiei cu ocazia vizitelor la penitenciare a fost de 776 RON.
Pentru stabilirea cuantumului daunelor morale s-a ținut cont de boala reclamantului (astm bronșic) care s-a agravat în perioada de detenție ca urmare a condițiilor grele din celule de nefumtori, de afectarea reputației reclamantului, de suferințele fizice și psihice ale acestuia și ale familiei sale în viața social și profesional, de numrul zilelor de detenție (209), precum și de faptul c printre motivele reținute în recursul în anulare s-a regsit judecarea cauzei în lipsa aprtorului în condițiile în care prezența acestuia era obligatorie.
Au fost respinse, ca nedovedite, acordarea cheltuielilor de transport ale soției reclamantului pe timpul derulrii procesului penal, cele în legtur cu deplasarea la Comisia de abuzuri și cazare în B cu aceast ocazie, precum și cele constând în onorariul perceput de avocat la ÎCCJ.
De asemenea, nu s-a reținut existența vreunui prejudiciu din nerealizarea de afaceri, consecinț a însemnrilor din cazierul judiciar, cu motivarea c reclamantul avea oricând posibilitatea s formuleze cerere de radiere a acestor însemnri, iar prejudiciul nu poate fi identificat, este incert, nesigur și nedovedit.
Susținerea privind falimentul societții reclamantului a fost înlturat, întrucât societatea a continuat s funcționeze și în perioada arestului.
Nu a fost reținut nici supunerea la tortur și rele tratamente în perioada detenției, conform fișei medicale rezultând c reclamantul a beneficiat permanent de examinare din partea medicului unitții și de tratament medicamentos.
În ceea ce privește introducerea în cauz a judectorilor și procurorilor care au pronunțat hotrârile de condamnare și au emis rechizitoriul s-a reținut c aceștia nu pot fi introduși în cauz, deoarece numai statul român este în msur s formuleze o acțiune în regres în situația în care s-ar dovedi reaua intenție a acestora.
Cheltuielile de judecat au fost diminuate în baza art. 274 pr.civ. avându-se în vedere c acțiunea a fost admis în parte.
Împotriva sentinței nr. 392 din 22 mai 2006, pronunțat de Tribunalul Olt - Secția civil în dosarul nr. 6909/C/2005, au formulat apel atât reclamantul, cât și DGFP O în numele și pentru, ca reprezentant al pârâtului Statul Român și Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Tribunalul O l t, apeluri ce au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel Craiova - Secția civil sub nr. 2391/CIV/21.08.2006.
În apelul formulat, reclamantul a criticat sentința civil nr. 392 din 22 mai 2006 a Tribunalului Olt în sensul c instanța a admis numai în parte pretențiile reclamantului pentru repararea pagubei împotriva Statului Român, c instanța nu a admis efectuarea unei expertize tehnice de specialitate financiar - contabil care s stabileasc, pe baza încheierilor de ședinț, contravaloarea transporturilor efectuate de ctre reclamant pe ruta S - T și retur, cu ocazia cercetrilor penale sau a cercetrii judectorești.
Se critic faptul c, instanța de fond în mod greșit a reținut c suma de 1,6 miliarde lei ROL care nu au fost încasați de ctre societatea comercial la care era patron, asociat unic și administrator reclamantul, ca urmare a arestrii reclamantului, deoarece societatea în cauz a funcționat și pe perioada arestrii acestuia.
Alt critic se refer la aspectul acordrii unei reparații constând în daune morale în cuantum de 15.000 EUR, având în vedere c în perioada detenției boala reclamantului s-a agravat ca urmare a tratamentului inuman din perioada detenției, fiind bolnav de asm bronșic.
Apelantul critic sentința civil nr. 392 din 22 mai 2006 a Tribunalului Olt și sub aspectul faptului c, din cazierul acestuia nu s-a radiat, dup pronunțarea hotrârii de achitare, condamnarea de 2 ani, ceea ce a dus la un prejudiciu material constând în contravaloarea unei afaceri pierdut cu investitori strini.
Se solicit ca aceast critic s fie avut în vedere la acordarea daunelor morale.
Un alt motiv de apel vizeaz nelegalitatea sub aspectul c, potrivit art. 274 pr.civ. s-a aprobat din onorariul de avocat de 10.000 RON doar suma de 3000 RON, acțiunea fiind admis în parte.
Apelul declarat de ctre ctre Direcția General a Finanțelor Pe O în numele și pentru Ministerul Finanțelor Pe critic sentința civil nr. 392 din 22 mai 2006, pronunțat de Tribunalul Olt sub aspectul daunelor materiale, respectiv c acestea nu au fost dovedite în cauz, declarațiile martorilor audiați în cauz fiind contradictorii.
Cu privire la daunele morale solicitate, în cuantum de 150.000 EUR, apelantul Direcția General a Finanțelor Pe O precizeaz c acestea sunt nejustificate, fiind exagerate în raport de întinderea prejudiciului real suferit.
În motivele de apel invocate de ctre Ministerul Public se critic sentința civil sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate reclamantului ca fiind exagerat de mare faț de probatoriul administrat în cauz, întrucât dovedirea existenței prejudiciului moral și a intensitții acestuia fiind necesar cu atât mai mult cu cât ar fi inadmisibil ca, pe calea unei astfel de cereri în justiție, s se produc o îmbogțire fr just cauz.
Prin decizia nr. 853 din 2 noiembrie 2006, pronunțat de Curtea de Apel Craiova - Secția civil în dosarul nr- (nr. în format vechi 2391/civ/2006) a fost admis apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 1075/30.06.2006, pronunțat de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. 4827/2005, ce a fost schimbat în parte în sensul c prejudiciul moral este în cuantum de contravaloarea în lei a 30.000 EUR, iar cheltuielile de judecat în cuantum de 10.000 RON, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței.
Prin aceeași decizie au fost respinse apelurile declarate de O în numele și pentru ca reprezentant al Statului Român și Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Tribunalul Olt împotriva sentinței civile nr. 1075/30.06.2006, pronunțat de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. 4827/2005. Totodat, a fost obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor la 3100 RON cheltuieli de judecat, în apel, ctre reclamant.
Prin încheierea nr. 21/04.12.2006 pronunțat în același dosar nr- (nr. în format vechi 2391/civ/2006), Curtea de Apel Craiova - Secția civil, din oficiu, a dispus îndreptarea erorilor materiale-/02.11.2006.
Împotriva deciziei nr. 853/02.11.2006 a Curții de Apel Craiova - Secția civil, au declarat recurs reclamantul, O în numele și pentru Ministerul Finanțelor Pe, în reprezentarea pârâtului Statul Român și Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Craiova.
Reclamantul a criticat decizia, în esenț, sub aspectul cuantumului despgubirilor acordate, apreciate ca neacoperind totalitatea cheltuielilor suportate de familia sa și prejudiciul suferit, pentru stabilirea cuantumului impunându-se și efectuarea unei expertize contabile, precum și sub aspectul nereținerii înclcrii art. 3 și art. 6 lit. c, art. 5 pct. 4 din Convenția European a Drepturilor Omului.
Direcția General a Finanțelor Pe Oac riticat decizia instanței de apel sub aspectul daunelor materiale acordate care nu sunt dovedite și faț de care instanța are o motivare contradictorie, precum și sub aspectul daunelor morale acordate într-un cuantum exagerat, nejustificat în raport de prejudiciul moral invocat și probatoriul fcut în cauz.
Ministerul Public prin Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Craiovaa apreciat c decizia atacat nu este motivat, motivarea fiind generic și fr a analiza în concret legtura de cauzalitate între arestarea reclamantului și agravarea strii sale de sntate, precum și criteriile de apreciere a prejudiciului moral, situate faț de care acordarea daunelor morale a fost nejustificat, acestea fiind transformate într-un izvor de îmbogțire fr just cauz a reclamantului.
Prin decizia nr. 5836 din 19 septembrie 2007, pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost admise recursurile declarate de ctre reclamantul, O în numele și pentru Ministerul Finanțelor Pe, în reprezentarea pârâtului Statul Român și Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Craiova, a fost casat decizia și trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a avut în vedere faptul c excepția de nulitate a deciziei recurate sub aspectul neconcordanței considerentelor cu dispozitivul și substituirii considerentelor pe calea unei încheieri de îndreptare a erorilor materiale este întemeiat, o hotrâre judectoreasc, în mod obligatoriu, deși structurat în trei prți componente, este un tot unitar, aceasta fiind rațiunea pentru care nemotivarea hotrârii sau motivarea necorespunztoare pe aspecte strine pricinii fiind asimilat unei nejudecri a fondului, fcând imposibil exercitarea controlului judiciar prin cile de atac.
În rejudecare, cauza a fost înregistrat sub nr- pe rolul Curții de Apel Craiova.
Apelul declarat de ctre reclamantul este fondat.
Apelurile declarate de ctre O în numele și pentru Ministerul Finanțelor Pe, ca reprezentant al pârâtului Statul Român și de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Tribunalul Olt sunt nefondate pentru urmtoarele considerente:
Reclamantul a fost achitat prin sentința penal nr. 3161/11.11.2006 de ctre Judec toria Timi șoara pronunțat în dosarul nr. 77/2002, în baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art. 10 lit. c pr.pen. respectiv c acesta nu este autorul infracțiunii de vtmare corporal grav prevzut de art. 182 alin. 1 pen. privind pe partea vtmat, sentinț rmas definitiv prin decizia penal nr. 199/A/2005, pronunțat de Tribunalul Hunedoara și prin decizia penal nr. 566/2005, pronunțat de Curtea de Apel Craiova.
În speț, din expunerea rezumativ a lucrrilor dosarului, rezult fr dubiu c reclamantul este victima unei erori judiciare, fiind arestat și ținut în detenție un nr. total de 209 zile.
Potrivit art. 48 alin. 3 teza I din Constituție, statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare.
Astfel cum s-a decis în contenciosul constituțional prin decizia nr. 45/1998, principiul responsabilitții Statului faț de persoanele care au suferit din cauza unor erori judiciare svârșite în procesele penale trebuie aplicat tuturor victimelor unor asemenea erori.
Sunt întrunite elementele prevzute de dispozițiile art. 504 alin. 1 pr.pen. pentru eroare judiciar: "Persoana care a fost condamnat definitiv are dreptul la repararea de ctre stat a pagubei suferite, dac în urma rejudecrii cauzei s-a pronunțat o hotrâre definitiv de achitare".
Conform art. 52 alin. 3 din Constituție "Statul rspunde patrimonial pentru erorile judiciare".
Scopul legii este, așadar, de a permite repararea prejudiciilor cauzate, atât prin condamnarea pe nedrept, cât și prin nelegala privare sau restrângere de libertate din cursul procesului penal finalizat fie prin achitarea inculpatului, fie prin încetarea procesului penal, numai astfel legea intern fiind în concordanț cu prevederile art. 5 paragraful 5 din Convenția European a Drepturilor Omului, în conformitate cu care trebuie interpretate legile interne, potrivit art. 20 din Constituție.
Prin prisma acestor considerente este admisibil apelul formulat de ctre reclamantul.
Astfel, sub aspectul daunelor materiale - cu referire la cheltuielile efectuate de ctre familie, pentru procurarea medicamentelor și a produselor alimentare pe perioada detenției reclamantului - prima instanț a dat o apreciere greșit probelor administrate în cauz, luând în considerare doar anumite cheltuieli, fr a aduga și un cuantum de 1500 RON - prejudiciu material, reprezentat de chitanțe onorariu de avocat - fila 33 dosar nr. 2391/2006.
Coroborând probele administrate în cauz, rezult c aceste cheltuieli efectuate de ctre familie se ridic la suma total de 17.689 lei - prejudiciu material.
Ca atare, sub acest aspect critica formulat de ctre apelantul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția General a Finanțelor Pe O nu este întemeiat.
Este îns, neîntemeiat critica reclamantului cu privire la suma cuvenit ca venit nerealizat pe perioada detenției, deoarece exist o prevedere legal care s impun raportarea la venitul minim pe economie; aceasta, în condițiile în care societatea la care reclamantul este asociat unic și administrator, conform raportului de expertiz efectuat în cauz de ctre expert, a înregistrat chiar înainte de arestarea reclamantului o pierdere de 663.395.499 lei ROL, pe perioada ianuarie - 12 iulie 2003.
Cererea privind acordarea cheltuielilor de judecat efectuate pe tot parcursul urmririi penale și cercetrii judectorești este întemeiat, fcându-se dovada efecturii acestora, în cuantum de 10.000 RON (onorariu avocat - fila 134 dosar nr. 6909/C/30.11.2005).
Sentința este criticabil și sub aspectul cuantumului daunelor morale.
Daunele morale nu pot fi supuse unei cuantificri exacte.
În aceast materie opereaz pe deplin principiul reparației integrale care guverneaz rspunderea civil delictual.
Este evident c au fost lezate valori morale esențiale ale reclamantului, fiind afectat situația sa social și familial.
Prejudiciul moral nu poate fi dovedit cu probe certe, existând doar criterii generale lsate la aprecierea judectorului care va stabili cuantumul bnesc al prejudiciului suferit.
Aceast apreciere trebuie s aib în vedere în principal: suferințele fizice și psihice ale reclamantului, expunerea la disprețul public, atingerea adus onoarei și demnitții persoanei, afectarea prestigiului profesional și al personalitții sale morale, precum și durata arestrii ilegale, persoana reclamantului.
În speț, reclamantul a fost arestat ilegal un nr. total de 209 zile, la data arestrii este administrator al unei societți comerciale și unic asociat al acesteia și fr antecedente penale, astfel încât, cel puțin sub aspectul atingerii adus onoarei și demnitții persoanei, afectrii prestigiului profesional și a personalitții sale morale, cuantumul daunelor morale de 30.000 EUR nu este exagerat de mare.
Sub acest aspect, sentința apelata este un singular faț de practica judiciar în materie, cu referire la practica CEDO.
Astfel, prin Hotrârea din 02 iunie 2003, în cauza Pantea împotriva României, Curtea European a Drepturilor Omului a obligat Statul Român la suma de 40.000 EUR cu titlu de prejudiciu material și moral, pentru arestarea ilegal - perioada de detenție fiind de 264 zile, iar reclamantul în acea cauz era un fost procuror care exercita, la data pronunțrii hotrârii, profesia de avocat.
Faț de considerentele expuse, se estimeaz prejudiciul moral suferit de ctre reclamantul, ca urmare a arestrii ilegale, la 30.000 EUR - contravaloarea în lei a acestei sume.
Ca atare, critica formulat de ctre Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Tribunalul O l t, sub acest aspect, este neîntemeiat.
În raport de considerentele expuse, în baza art. 296 pr.civ. se va admite apelul declarat de reclamantul, se va schimba în parte sentința civil atacat, în sensul c prejudiciul material va fi în cuantum de 17.689 lei, prejudiciul moral va fi contravaloarea în lei a sumei de 30.000 EUR, iar cheltuielile de judecat vor fi în cuantum de 10.000 RON.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
În baza acelorași considerente, instanța va respinge apelurile declarate de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de O și de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Tribunalul O l
Urmeaz ca, în baza art. 274 pr.civ. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, s fie obligat la plata cheltuielilor de judecat efectuate în cauz de ctre reclamantul, în cuantum de 9262,99 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sect.5,-, reprezentat de Direcția General a Finanțelor Pe O, cu sediul în S,-, jud. O și de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Tribunalul O l t, cu sediul în S, str. -, nr. 50, jud. O împotriva sentinței civile nr. 392 din 22 mai 2006, pronunțat de Tribunalul Olt în dosarul nr. 6906/C/2005.
Admite apelul declarat de reclamantul domiciliat în S,-, jud. O, împotriva sentinței nr. 392 din 22 mai 2006, pronunțat de Tribunalul Olt în dosarul nr. 6906/C/2005.
Schimb în parte sentința sus menționat, în sensul c prejudiciul material este în cuantum de 17.689 lei, prejudiciul moral este c/valoarea în lei a sumei de 30.000 EURO, iar cheltuielile de judecat în cuantum de 10.000 RON.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile.
Oblig Statul Român, prin, la 9262,99 lei cheltuieli de judecat, ctre reclamant.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public de la 02 decembrie 2008.
Președinte, Judector,
- - - -
Grefier,
---
Red. jud. -
Tehn.
6 ex./18.12.2008
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Alexandrina Marica
