Eroare judiciara. Speta. Decizia 87/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1380/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.87
Ședință publică de la 08.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doinița Mihalcea
JUDECĂTOR 2: Daniela Adriana Bînă
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-reclamant C, împotriva sentinței civile nr.68 din 21.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât GUVERNUL ROMÂNIEI.
are ca obiect - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantul-reclamant C, personal, lipsind intimatul-pârât Guvernul României.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul-reclamant C depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/01.02.2010 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Apelantul-reclamant C solicită admiterea apelului, casarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanța de fond în mod greșit i-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru, având în vedere că nu este o acțiune evaluabilă în bani.
La interpelarea instanței, apelantul-reclamant C arată că la dosarul instanței de fond există o cerere de reexaminare a cuantumului taxei judiciare de timbru. Totodată, precizează că nu a renunțat la capătul de cerere privind daunele morale, însă taxa de timbru stabilită depășește posibilitățile sale materiale.
Depune la dosar și concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la data de 11.03.2008 și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamantul Cac hemat în judecată pe pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, precum și chemații în garanție, G, C, și pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că Statul Român, prin autoritățile sale publice i-a încălcat drepturi personale nepatrimoniale și anume, dreptul de a nu fi supus torturii și altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante, dreptul la viața intimă, familială și privată, dreptul la un proces echitabil, egalitatea în drepturi fără discriminare, și dreptul la libertatea individuală și siguranță.
Prin aceeași cerere, reclamantul a solicitat și obligarea pârâților și a persoanelor chemate în garanție la despăgubiri pentru pagubele materiale și morale pricinuite de către autoritățile publice ale statului, prin exercitarea funcției cu rea credință și gravă neglijență, valoarea acestor despăgubiri fiind de 4.000.000 euro la valoarea cursului în lei la zi.
La data de 11.02.2009 reclamantul și-a modificat și precizat acțiunea în sensul că, ținând seama de hotărârea instanței în legătură cu soluționarea excepției de netimbrare a cererii de chemare în judecată prin care a stabilit ca taxa judiciară de timbru să fie determinată în funcție de cuantumul daunelor morale, înțelege să renunțe la judecarea acestui capăt de cerere care se referă la stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daune morale și materiale, deoarece cuantumul taxei stabilit de către instanță depășește cu mult posibilitățile de care dispune, însă își păstrează, în continuare, dreptul de a acționa pe parcurs în legătură cu acest aspect în funcție de evoluția procesului.
S-a mai susținut prin această cerere și că acțiunea vizează încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prevăzute atât de Convenția Europeană a Drepturilor Omului cât și de Constituția României, iar constatarea încălcării acestora se întemeiază pe dispozițiile art.998 - 999, 1000 alin.3 din Codul civil, iar Guvernul României are calitatea de pârât în prezenta cauză.
Prin sentința civilă nr.68 din 21.04.2009, Tribunalul Teleormana admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă cu privire la capetele de cerere 1 și 2 din acțiune, referitoare la încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii și altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante și, respectiv, încălcarea dreptului la viața intimă, familială și privată; a respins excepția nulității acțiunii și a tardivității cererii de chemare în judecată și a anulat ca insuficient timbrată acțiunea cu privire la capetele de cerere nr.3.4 și 5 referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, egalitatea în drepturi fără discriminare și încălcarea dreptului la libertate individuală și siguranță, încălcări ce ar fi produs reclamantului un prejudiciu evaluat de el la 3.000.000 euro.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a avut în vedere următoarele considerente de fapt și de drept:
La termenul din22 septembrie 2008, reclamantul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Teleorman și - în baza legii contenciosului administrativ - excepția de nelegalitate a ˝Planului de măsuri al Grupului Operativ Central˝ /document ˝incriminat˝ de el în acțiunea introdusă.
În privința competenței, a apreciat că aceasta revine Curții de APEL BUCUREȘTI.
În aceeași ședință, tribunalul a pus în discuție excepția netimbrării acțiunii invocată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, prin întâmpinarea depusă la dosar la 7 aprilie 2008.Excepția a fost pusă în discuție la acest termen, fiind primul termen (după invocarea ei) la care nu s-a cerut amânarea de către vreuna dintre părți pe motive procedurale.
Pentru a delibera asupra excepțiilor invocate, tribunalul a amânat pronunțarea o săptămână, la 29 septembrie 2008.
La29 septembrie 2008,instanța a repus cauza pe rol, considerând că pentru rezolvarea excepției timbrării acțiunii -prioritară față de celelalte excepții- se impunea ca reclamantul să-și precizeze acțiunea, în sensul următor:
Cererea de chemare în judecată are două capete: constatarea că reclamantului i-au fost încălcate o seamă de drepturi personale nepatrimoniale și derivând din această încălcare, solicitarea reparării ˝pagubelor materiale și morale pricinuite de către autoritățile publice ale statului˝, valoarea daunelor pretinse fiind ˝ de 4 milioane euro la valoarea cursului în lei la zi˝.
Tribunalul constată că daunele materiale și morale au fost stabilite de reclamant într-o sumă globală fără a distinge între daune materiale și daune morale și fără a le detalia în raport cu încălcarea drepturilor nepatrimoniale din care derivă.
Tribunalul a apreciat că pentru soluționarea excepției netimbrării cererii de chemare în judecată este necesar ca reclamantul să-și precizeze acțiunea în sensul evaluării separate a fiecărei situații care susține că l-a prejudiciat în raport de natura fiecărui drept personal nepatrimonial încălcat, întrucât regimul obligației sau al scutirilor de taxe este diferit, în raport de natura dreptului respectiv (conform Convenției Europene a Drepturilor Omului).
Celelalte două excepții - necompetența materială a tribunalului și excepția de nelegalitate - au fost prorogate după rezolvarea excepției timbrării acțiunii.
S-a fixat termen la 20 octombrie 2008, termen până la care reclamantul nu s-a conformat. Pentru ca el să aducă la îndeplinire dispoziția instanței, în sensul precizării acțiunii necesare stabilirii timbrajului, s-a acordat un nou termen.
La termenul din 17 noiembrie 2008, reclamantul a prezentat în ședință, ˝notă scrisă˝ privind evaluarea obiectului acțiunii, ca reprezentând daune morale astfel:
Prejudiciul moral pentru încălcarea ˝dreptului la viață, integritate fizică și psihică, prin interzicerea torturii, a pedepsei sau tratamentului inuman ori degradant˝ este evaluat de reclamant la 1.000.000 euro.
Restul drepturilor pretins încălcate, i-au produs reclamantului - după afirmațiile sale - un prejudiciu de 3.000.000 euro.
Potrivit art. 1 și 2 din Legea nr. 146/1997, acțiunea și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru conform valorii obiectului material al acțiunii - de 3.000.000 euro.
Conform art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale adoptată la la 4 noiembrie 1950 și ratificată de România prin Legea nr.30/1994, este protejat ˝dreptul la viață (art. 2 ) și este interzisă tortura (art.3) pentru toate persoanele aflate sub jurisdicția statelor contractante.
Potrivit art. 15 lit. s din Legea nr.146/1997, prin excepție de la regulile legii timbrului sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile pentru stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute de art. 2 și 3 din Convenție.
Urmare acestor reglementări legale, reclamantul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar pentru prejudiciul reclamat de 1.000.000 euro aferent pretinsei încălcări a drepturilor prevăzute de art. 2 și 3 din Convenție.
Pentru restul prejudiciului reclamat de 3.000.000 euro, aferent celorlalte drepturi pretins încălcate, reclamantul datorează taxele de timbru corespunzător valorii cererii, în raport de cursul euro/leu de la data de 11 martie 2008, când a sesizat instanța, curs care este de 3,6984 lei, conform datelor de pe site-ul Băncii Naționale a României.
Taxa de timbru datorată este de 124.138 lei (noi), plus timbrul judiciar de 5 lei.
La termenul din 8 decembrie 2008, reclamantul, fiind în eroare, a plătit taxă judiciară de timbru în sumă de 124,14 lei. A solicitat termen pentru a achita diferența de 124.013, 81 lei, după ce o va analiza.
La 19 ianuarie 2009, reclamantul a arătat că renunță la judecata acțiunii în privința capetelor de cerere privind daunele morale și materiale, solicitând termen pentru a reformula acțiunea în acest sens.
Tribunalul a constatat că prin încheierea din 17 noiembrie 2008 în raport cu valoarea obiectului acțiunii stabilite de către reclamant, s-a fixat taxa judiciară de timbru de 124.138 lei. Din această taxă reclamantul a achitat 124,14 lei conform chitanței nr.-/15 decembrie 2008.
A pus în vedere reclamantului C, potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, să timbreze acțiunea cu diferența dintre cele două sume, respectiv cu suma de 124.013,86 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, în raport cu obiectul cererii inițiale.
Reclamantul, care a lipsit la acest termen, a fost citat pentru13 aprilie 2009,cu mențiunea timbrării.
La acest termen, constatând că reclamantul nu a achitat taxa datorată - deși a fost citat cu această mențiune (fila 183 - vol. II ), tribunalul va anula acțiunea, cu privire la prejudiciul derivând din capetele de cerere numerotate cu 3, 4 și 5, (evaluate inițial, la 3.000.000 euro), pentru care acesta datorează taxa judiciară de timbru,nefiind scutit legal.
Pentru primele două capete de cerere numerotate cu 1 și 2, privind prejudiciul derivând din încălcarea ˝dreptului de a nu fi supus torturii și altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante˝ respectiv din ˝încălcarea dreptului la viață intimă, familială și privată˝, reclamantul este scutit de taxe de timbru, conform art. 15 lit. s din Legea nr. 146/1997, rap. la art. 2 și 3 din Convenție ( prejudiciu evaluat de reclamant la 1.000.000 euro).
Drept urmare, pentru aceste capete de cerere acțiunea va fi soluționată, fără a se anula.
Examinând excepțiile invocate de pârâtul Guvernul României, cu privire la aceste capete de cerere, tribunalul constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, în calitate de reprezentant al Statului Român este întemeiată.
Astfel, potrivit art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, statul participă la raporturile juridice de drept civil, prin Ministerul finanțelor, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.
În raport cu acest text de lege, este evidentă lipsa calității procesuale pasive a Guvernului României.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, reclamantul a formulat apel prin care a susținut că soluția a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece, deși acțiunea sa cuprinde cinci capete de cerere a fost anulată de prima instanță pentru o parte din ele, iar pentru cealaltă parte a respins acțiunea fără a intra în cercetarea fondului.
Instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art.1 și 2 din Legea nr.146/1997, ignorând faptul că cererea reclamantului vizează constatarea de către instanță a încălcării unor drepturi prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția României, drepturi neevaluabile în bani, care sunt taxabile în sume fixe conform art.3 din Legea nr.146/1997 și nu la valoarea daunelor morale solicitate de reclamant ca despăgubiri.
Acțiunea vizează încălcarea dreptului la viața intimă, familială și privată, dreptul la un proces echitabil, drepturi egale fără discriminare și dreptul la libertate individuală și siguranța persoanei, drepturi ce nu pot fi evaluabile în bani întrucât încălcarea lor produce daune morale ce lezează onoarea, demnitatea și reputația care potrivit art.24 lit.p din Norma metodologică pentru aplicarea Legii nr.146/1997 sunt scutite de taxa de timbru.
Tot prin aplicarea greșită a legii, prima instanță, a respins acțiunea și cu privire la primele două capete de cerere, fără a intra în cercetarea fondului, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, deși reclamantul a chemat în judecată această pârâtă, deoarece dispozițiile art.25 alin.2 din Decretul nr.31/1954 nu sunt incidente în speță, tribunalul confundând statul cu guvernul.
O altă critică invocată prin memoriul de apel este cea care se referă la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, arătându-se succint că este evidentă lipsa calității procesuale pasive a Guvernului României.
Instanța nu a motivat în nici un fel care au fost considerentele pentru care a stabilit taxa judiciară de timbru la fel ca pentru acțiuni și cereri evaluabile în bani, deși în ședința din 20.10.2008 s-a luat în dezbatere cererea reclamantului prin care s-a arătat că acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru, însă niciodată instanța nu a motivat și nu a răspuns acestei cereri care, în cele din urmă, a finalizat procesul.
În apel nu au fost formulate întâmpinări.
Examinând cauza prin prisma criticilor susținute în apel, în condițiile prevăzute de dispozițiile art.295 din Codul d e procedură civilă, având în vedere actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că apelul este întemeiat pentru considerentele care urmează:
Pe parcursul judecății, în fața primei instanțe, reclamantul a formulat la data de 20.10.2008 note scrise cu privire la excepția de netimbrare a cererii, tribunalul acordând termen de judecată la data de 17.11.2008 pentru ca reclamantul să-și evalueze daunele în raport de drepturile ce i-au fost încălcate și să timbreze acțiunea, dispoziție căreia reclamantul s-a conformat prin depunerea la dosar la data de 17.11.2008 a unei note scrise cu privire la soluționarea excepției netimbrării cererii de chemare în judecată și în funcție de care tribunalul a stabilit în ședința de la 17.11.2008 cuantumul taxei de timbru la suma de 124.138 lei și timbrul judiciar în valoare de 5 lei.
Această modalitate de stabilire a cuantumului taxei de timbru a fost contestată consecvent pe parcursul judecății în fața instanței de fond prin cererile depuse la data de 11.02.2009 și 07.04.2009, fără ca aceste contestații să fi primit o dezlegare din partea instanței în condițiile prevăzute de dispozițiile art.18 din Legea nr.146/1997.
Aplicarea sancțiunii care rezultă din nerespectarea dispozițiilor prevăzute de art.20 din Legea nr.146/1997 este ulterioară soluționării cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru, astfel că în cazul de față, prima instanță a încălcat dreptul reclamantului de a avea acces la un tribunal imparțial afectându-i însuși dreptul material în substanța sa.
Apreciind ca fiind fondat acest motiv de apel care, în condițiile prevăzute de dispozițiile art.297 din Codul d e procedură civilă atrage soluția desființării sentinței cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea asigurării unei judecăți unitare și cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale, Curtea apreciază că nu este utilă cercetarea celorlalte critici invocate în apel urmând ca acesta să fie avute în vedere de tribunal cu ocazia soluționării tuturor cererilor și apărărilor formulate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul - reclamant C cu domiciliul în B,-, -M6,.D,.1,.114, sector 3 împotriva sentinței civile nr.68 din 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - pârâți GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B,-, sector 1.
Desființează sentința apelată și trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnodact.
Ex.4/2.03.2010
Tribunalul Teleorman -
Președinte:Doinița MihalceaJudecători:Doinița Mihalcea, Daniela Adriana Bînă
