Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 125/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 125/2008

Ședința publică de la 04 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară

JUDECĂTOR 2: Augustin Mândroc

JUDECĂTOR 3: Daniela Mărginean

Grefier -

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 387/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.

Se constată că în termenul de pronunțare acordat în cauză s-au depus concluzii scrise din partea recurentului pârât (înscris olograf), precum și din partea recurenților pârâți formulate prin avocat, împreună cu înscrisuri și fotografii.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 28 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 3591/2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta S împotriva pârâților, și.dijar dispunându-se rezilierea contractului de închiriere nr. 3371/8.12.2005 și evacuarea pârâților din imobilul proprietatea Statului român situat în S str. - nr. 2.

În considerentele sentinței s-a reținut că din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că pe lângă pârâții înscriși în contractul de închiriere mai locuiesc în imobil un nr. de 30 de persoane, fie permanent, fie sporadic, făcând conviețuirea cu vecinii imposibilă prin comportamentul necivilizat și prin zgomotul produs și că imobilul casă și curte sunt

-//-

neîntreținute, fiind un adevărat focar de infecție, apreciindu-se că în raport de acestea cât și în baza art. 24, 26 și 29 din Legea nr. 114/1996 republicată, OG 40/1999 și a Legii 241/2001, acțiunea este întemeiată.

Prin decizia civilă nr. 387/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost respins apelul declarat de pârâți împotriva sentinței de mai sus, reținându-se că prima instanță a făcut o corectă apreciere a probelor administrate și o exactă interpretare a prevederilor legale în materie.

S-a constatat că nu numai depozițiile martorilor confirmă starea de fapt reținută de prima instanță, dar la dosar s-au depus și numeroase adrese din partea intimatei prin care apelanții erau atenționați asupra eventualei rezilieri a contractului în situația în care vor continua cu un comportament de natură a deranja vecinii și nu vor întreține și igieniza locuința, dacă vor mai tolera prezența altor persoane, străine de contract, în locuința închiriată. Totodată, s-a reținut existența a numeroase reclamații din partea vecinilor care sesizau deranjul produs de apelanți prin zgomote și prin mizeriile pe care le aveau în curte și de prezența a numeroase persoane aflate acolo.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții solicitând desființarea hotărârilor instanțelor de fond și în rejudecare respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

În expunerea motivelor de recurs se critică hotărârile pronunțate pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece pârâții dețin un contract de închiriere valabil încheiat cu reclamanta, au achitat și achită chiria și au efectuat investiții la imobil de peste 140.000.000 lei vechi. Susțin deasemenea că depozițiile martorilor audiați în apărare rezultă că păstrează curățenia, iar vizitele sporadice ale rudelor ori găzduirea ocazională a nepoților și a altor rude nu sunt criterii și temeiuri pentru evacuare.

Mai arată că reclamațiile făcute de vecini nu au suport real, că s-a mai încercat o dată evacuarea lor din imobil însă acțiunea reclamantei a fost respinsă, și că nu au posibilitatea de a locui în altă parte ori de a-și achiziționa o locuință.

În drept invocă disp. art. 299 și 304 pct. 8 Cod pr. civ. art. 274 Cod pr. civ.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului arătând că din probele administrate în cauză rezultă fără urmă de dubiu că recurenții se fac vinovați de nerespectarea obligațiilor stabilite în sarcina lor prin contractul de închiriere și a invocat în drept disp. art. 29 alin 1 lit. a, b, c din Legea nr. 114/1996 și art. IV lit. b pct. 1, 2, 3 din contract, cât și disp. art. 399 și urm., art. 299 și urm. Cod pr. civ, Legea 114/1996, Legea 213/1998 și art. 242 alin 2 Cod pr. civ.

Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate și în raport cu normele legale incidente, Curtea constată următoarele:

-//-

Recursul fiind o cale extraordinară de atac, calificată ca atare de lege, poate fi exercitat numai pentru motive de nelegalitate care sunt prevăzute limitativ de art. 304 Cod pr. civ.

Deși atunci când își motivează în drept recursul pârâții indică prevederile art. 304 pct. 8 Cod pr. civ. în fapt, criticile acestora vizează netemeinicia soluțiilor adoptate de instanțele de fond, neputând fi subsumate motivului de modificare invocat.

Astfel, examinarea aspectelor vizând achitarea de către pârâți a chiriei la zi, efectuarea de investiții la imobil, faptul că fotografiile și martorii audiați relevă păstrarea curățeniei și caracterul sporadic al vizitelor rudelor și a găzduirii nepoților cât și lipsa de suport a reclamațiilor vecinilor, implică practic reanalizarea situației de fapt în temeiul probatoriului deja administrat, control de netemeinicie a hotărârii care excede limitelor impuse de art. 304 Cod pr. civ. și care nu intră în atribuțiile instanței de recurs.

Raportând starea de fapt reținută de instanțe în temeiul probatoriului testimonial cât și a înscrisurilor depuse în cauză la disp. art. 29 alin 1 pct. a, b și c coroborate cu disp. art. 24 lit. b din Legea nr. 114/1996, Curtea constată că tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale menționate atunci când, respingând apelul, a confirmat soluția primei instanțe.

Textul de lege invocat de recurenți și prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod pr. civ. vizează interpretarea greșită a actului juridic dedus în justiție în sensul nesocotirii principiului înscris în art. 369 Cod civ. potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Drept urmare, instanțele de fond prin interpretarea regulilor prevăzute de lege, nu pot trece peste voința clar exprimată a părților.

În speță însă, nu poate fi reținută incidența acestui motiv de modificare atâta timp cât instanțele fondului și-au fundamentat soluția pe clauzele contractului de închiriere încheiat cât și pe disp. art. 29 și 24 din Legea nr. 114/1996 de la aplicarea cărora părțile nu au înțeles să deroge.

Față de considerentele expuse, constatând că recursul de față este nefondat, Curtea, în temeiul art. 312 Cod pr. civ. va decide în sensul respingerii acestuia.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimat.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâții, și

-//-

(continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 125/2008 dată în dosar nr-)

împotriva deciziei civile nr. 387/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 04.04.2008.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red.

Tehnored. 2 ex/10.04.2008

- Gh.,

Președinte:Cristina Gheorghina Nicoară
Judecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Augustin Mândroc, Daniela Mărginean

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 125/2008. Curtea de Apel Alba Iulia